Page 46 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 46
De la începutul a-
cestei luni, la cele
două secţii de furnale
şi la O.S.M. II, din ca
drul C. S, Hunedoara,
sporurile de producţie
sînt iarăşi de ordinul
miilor: peste 1000 tone
fontă şi 1 300 tone oţel,
ceea ce demonstrează
Ploile căzute cu intermi toate suprafeţele. Prima capacitatea de muncă,
tenţă şi încălzirea vremii praşilă trebuie făcută cu de mobilizare a acestor
au creat condiţii favorabi mare atenţie, pentru a nu colective de oameni ai
le dezvoltării plantelor, dezrădăcina plantele. Lu muncii. De exemplu,
dar şi buruienilor. Ca ur crarea trebuie făcută su numai ia secţia a Ii-a
mare, executarea lucrări perficial, cit mai la supra
lor de întreţinere a cultu faţă. Este de datoria ingi
rilor, folosindu-se în acest nerilor şefi şi a şefilor de
Olí* U IA R$J U 0 ETE A N fermă, a specialiştilor de Moi sporuri
scop toate mijloacele me
canice şi cele manuale, este la consiliile unice şi de Ia
o chestiune la ordinea zi organele agricole judeţene de producţie
lei. Efectuarea la timp şi repartizaţi pe unităţi să
Anul XXXIII, nr. 7314 VINERI, 15 MAI 1931 4 pagini - 30 bani în bune condiţiuni a lu vegheze îndeaproape ia a- ia furnale şi oţeiărie
crărilor de combatere a plicarea şi respectarea teh
buruienilor, atît prin pră nologiilor de întreţinere a
şite, cit şi prin aplicarea culturilor, de combatere pe furnale, primul trimes
n anul 1981, în cincinalul calităţii şi eficienţei de erbicide devine obliga cale chimică a buruienilor. tru a fost înehoiat cu
Imediat ce plantele au
torie, deoarece de acestea
un spor la producţia fi
depind în mare măsură răsărit şi terenul s-a zvîn- zică «ic 13 000 tone fon
tat, o primă lucrare de în
obţinerea unor producţii
tă; planul lunii aprilie
proiectare-producţie - agricole mari la hectar. prasila mecanică la cartofi, a fost îndeplinit în de-
treţinere a culturilor este
vans cu trei zile. Dar,
Experienţa multor uni
tăţi agricole socialiste din sfeclă de zahăr, porumb şi atit la furnale cit şi la
răspunder oise..............’ judeţul nostru, ca cele din altele. La nivel de judeţ, oţeiărie, depăşirile sar
cinilor de plan au fost
pînă la 13 mai s-au prăsit
Rapoltu Mare, Privaz, De
va, Hărău, Şoimuş, Sîn- mecanic şi manual peste posibile datorită unei
XC greu să explici activi (strung paralel Orăştie), noştinţă celor de la pro tandrei, Timpa, Ro,mos si 1 300 ha cartofi, între uni bune organizări a mun
tatea de zi cu zi dintr-o care este un adevărat cîş- iectare. Aceştia au stabi altele, a demonstrat că se tăţile cu cele mai mari rea cii, asigurării funcţio
întreprindere. Ea se con tig pentru întreprinderea lit tehnologia şi la fie obţin producţii mari la cul lizări numărîndu-se C.AJL nării constante a furna
stată. De cele, mai multe noastră. Nu mă gin dese care ax obţinem o econo turile de sfeclă de zahăr Tîmpa, Răeia, Simeria, Ra- lelor şi cuptoarelor, cit
ori, prin rezultatele in numai la sporurile de pro- mie de 15 kg metal. Să nu (peste 30 tone/ha), porumb polt, Sintandrei şi altele. şi prin evitarea opriri
producţie. Dar. ce putem „ducţre şi de calitate, ci mai puneau la socoteală (4 000—6 000 kg/ha), dacă Au fost declanşate lucrări lor accidentale, respec
constata într-o unitate ca mai ales la faptul că este timpul şi economia de ma praşllele şi erbicidarea se le de întreţinere şi la sfe tarea riguroasă a tehno
în trepr inderea îneca n ică prima lucrare de o com noperă. fac la timp şi de calitate. cla de zahăr. De asemenea, logiilor de fabricaţie.
Orăştie, care se află in plexitate foarte mare, a — Există o bună colabo Asemenea rezultate s-au se lucrează la erbicidarea Printre semnatarii aces
plin proces de dezvoltare unui colectiv de cercetă rare între atelierele de obţinut aplicindu-se 2—3 culturilor de porumb. tor izbînzi se numără
.şi profilare a producţiei, tori şi proiectanţi care, pî- producţie şi cele de pro prăsite mecanice şi manua Organele şi organizaţiile prim-topitorii Ilie Mîtcă
de modernizare continuă a nă nu demult, se mulţu iectare ? le pe rînd, precum şi prin de partid, consiliile popu şi lona Vasilache, mais
produselor '! Răspunsul ar mea doar cu proiectarea — Altfel nici nu s-ar pu erbicidarea totală la po lare sînt chemate să acţio trul loan Nedelcu (sec
ii unul singur : noul ! Pen unor subansamble. tea. Propunerile noastre rumb. Aceste lucrări au o neze în mod energic, prin ţia I furnale), Mi hai
tru a ajunge insă la el. ti- — Sporuri au mai fost vizează îmbunătăţirea teh acţiune dublă : menţin so măsuri hotărîte, pentru mo Aciobăniţei, Gheorghe
nărul colectiv de la aceas în unitate, pînă a se a- nologiilor de fabricaţie şi, lii! curat si afinat şi asigu bilizarea şi folosirea cu Doşteţean, Ionel Mariş
tă întreprindere a fost ne junge la... SPOR. in mod deosebit, dotarea ră condiţii optime pentru maximum de randament a (secţia a Il-a furnale),
voit să treacă peste impe — Desigur, producem eu S.D.V.-uri adecvate. creşterea şi dezvoltarea tuturor forţelor mecanice Constantin Dragomir,
rativul trebuie, iar noi, strungul SN 320X750. De-a Pentru ei .sînt esenţiale în plantelor. Avînd în vedere şi manuale la întreţinerea Mircea Corolea, Corne!
împreună cu interlocutorii, lungul anilor, acestuia i totdeauna... amănuntele de că în majoritatea zonelor culturilor — lucrare de im Rusu şi maiştrii princi
să râmînem in domeniul... s-au adus diferite îmbună care ne izbim in procesele judeţului nostru plantele portanţă hotărîtoare în ob pali Ştefan Tripşa, Vic
explicaţiilor. Deci... tăţiri care au avut influen de producţie. Cum se zice. au răsărit, se impune efec ţinerea de producţii spo- tor Pctrocsc de la
ţe asupra calităţii, preci venim cu propuneri... tota tuarea lucrărilor do în tre O.S.M. II.
SPOR, ziei, dar şi asupra timpu le.
LA PROPRIU lui de uzinare. Un exem — Şi ce îmbunătăţiri aţi
Şl LA PICURAT plu : am extins tehnologia adus, dumneavoastră, cei
de forjare şi la axul prin de ia uzinare ?
— Noul, preciza inglne- cipal al strungului si la o — Multe dintre ele au
vul s ei al unităţi 1, Remus serie de roţi dinţate. Cum ? eliminat colaborările cu
Mog ! şan, a impus o şi mai alte întreprinderi, fapt ce
mare participare a ccrce- ESENŢIAL A POST a contribuit la creşterea
tării ştiinţifice şi proiectâ- UN... AMĂNUNT ritmicităţii producţiei. Pe
rii ia introducere*: i progre- o maşină din dotare am
sului tehnic, la crestorca Pe urmele acestui amă ia» 14 mai 1981, ora 20
oficie nici economii•e in loa- nunt. iaiu-ne în atelierul adaptat un dispozitiv ce şi 17 minute, ora Bucureşti, blicii .Socialiste România. orbită circumtereslră «ie la
Programul zborului na
Le sa- ctoarole de aicliviiate. de uzinare strunguri, con poate executa operaţia de 12 martie 1981.
Rapo- rlîndu-ne la întreaga clus de maistrul iulian rectificare a şurubului con (21 şi 17 minute, ora Mos vei „Soiuz 40" prevede cu în timpul zborului vor
noasl tă producţie. putem Gruiescu, care ne-a spus : ducător de la strung, ope covei), în Uniunea Sovieti plarea cu complexul ştiin continua cercetările spaţiu
aproe ia cu 60 la sută o — La începutul anului, raţie pentru care piesa era că a fost lansată nava cos ţific orbital „Saiiul 6“ — lui cosmic în scopuri paş
l'Oil.Sli ituie produ: sole de atelierul forjă s-a aflat în- trimisă la întreprinderea mică „Soiuz 40“ cu echi „Soiuz T-4". Cosmonauţii nice, efectuate «le ţările
con cc pţie proprie sau asi- tr-un gol. de producţie. A- de strunguri Arad. Apoi. paj comun : comandantul Popov şi Prunariu vor e- socialiste participante la
milal în acela şi timp. tunci ne-am gindit că am am îmbunătăţit uzinarea navei, Leonul Popov, Erou leclua la bordul complexu programul „Intercosmos“.
alto produse sînt în faza putea schimba tehnologia al Uniunii Sovietice, pilot lui o serie de cercetări şi Sistemele aflate la bor
de ir ecere dc pc plunşete- de execuţie a axului prin DORIN CORPADE cosmonaut, şi Dumitru experimente, împreună cu dul navei lucrează nor
le Pi oicrlanţilor i n halele cipal de la strung. De la Prunariu, cosmonaut cer cosmonauţii Kovaiionok şi mal. Cosmonauţii Popov si
do uzinaic. C el mai clasica prelucrare prin (Continuare in pag. o 2-a) cetător, cetăţean al Repu- Savinîh, care se află pe o Prunariu se simt bine.
la in domina exi umplu îl aşchiere am trecui la pre O 9 _ V «9 _ 8 _
const it iie strungul de ma- lucrarea prin forjare. Pro
rc precizie S.L’OR — 1 punerea am adus-o la cu ¡ezulfate pe măsura preocupărilor
Colectivele de oameni ai Exceptînd întreprinderea prin unele măsuri de orga de energie electrică. Este
muncii din judeţ îşi înde de încălţăminte ilunedoa- nizare mai bună a muncii necesar ca în continuare,
plinesc o importantă sar ra, care şi-a depăşit repar poate fi recuperată, ba în toate întreprinderile —
cină economică şi o înda tiţia cu 14 MWh, colecti chiar se pot face economii. în mod deosebit —, dar şi
torire ' patriotică, utilizînd vele celorlalte' unităţi s-au Privind bilanţul pe cele în iluminatul comercial şi
raţional energia electrică, încadrat în repartiţii ori patru luni, constatăm, de casnic să se depună efor
economisind-o pe toate căi turi stăruitoare pentru re
le, închizînd orice canale ducerea consumurilor de
DOSARUL ENERGIEI
de risipă. Prin acţiunile şi iLv ■■■ ¡y,-- V ' V.-V^VÍV- "'.O'■■■v-oo: o energie electrică, avînd în
măsurile întreprinse în a- vedere importanţa şi ne
cest început de an şi cin cesitatea acesteia pentru
au înregistrat economii, asemenea, că puţine între
cinal, în majoritatea unită între cei care au economii prinderi au depăşit cota dezvoltarea economiei na
ţilor industriale din judeţ, mai mari de energie elec repartizată (C.S. Hunedoa ţionale. Perioada care a
prin preocuparea consec trică pc luna aprilie se ra, „Avicola" Mintia, trecut din acest an a do
ventă a personalului com numără I.L. Chiscădaga I.P.N.C. Orăştie, întreprin vedit că, dacă există pre
partimentului FEE din ca (729 MWh), I. C. Orăştie derea de încălţăminte Hu ocupări, dacă se caută so
drul I.It.E. Deva, pe linia (390 MWh), C.S. Hunedoa nedoara), în timp ce uni luţii, se pot obţine rezul
încadrării tuturor consu ra (375 MWh) şi I.F.A. tăţi oa I.L. Chiscădaga, I.C. tate bune şi în acest do
matorilor în repartiţii, s-a „Viscoza" Lupeni (187 Orăştie, I.F.A. „Vîscoza" meniu. Cele înregistrate pc
reuşit ca in luna aprilie MWh). Nici depăşirea re Lupeni, C.M. Deva, I.P.E.G. patru luni dau imbold spre
a.c.. să se încheie un bilanţ partiţiei de către întreprin Deva, C. M. Valea Jiului. noi preocupări, spre noi
pozitiv în domeniul consu derea de încălţăminte Hu F.P.N.C. Mintia, I.M.C. Bîr- succese.
mului de energie electrică. nedoara nu este mare şi eea si altele au economii DUMITRU GHEONEA
*...........................................j
! şi ructiv pentru toţi partici socialiste“ a fost tema dez Clubul sindicatelor «lin Si- .
panţii. nINTRODUCEREA A- baterii din cadrul „Tribunei meria, in cadrul „Ainfitea- »
PEI POTABILE. La sediul ideilor“, organizată de Con Irului artelor“, a fost pre- ţj
i Consiliului popular al comu siliul orăşenesc de educaţie zentală expunerea intitulata ,
nei Răchitova, la dispensarul politică şi cultură socialistă „Valorificarea scenică a ope- s
i medical şi la şcoala gene Brad la E.G.C.L. din loca rclor lui Victor I. Popa“, rea- <• |
rală din localitate s-a intro
litate. ni act de Înalt u-
lizată de profesoarele Irina
S3 CONCURS. La Căminul dus apa potabilă curentă. O MANISM. Maistrul Aurel Tn- Ciutaş şi Xatalia Nioula. In S
cultural din Simeria a fost lucrare de mare utilitate, deasa, de la Depoul C.F.R. continuare, colectivul do fca- I
\ organizat un concurs sub realizată prin contribuţia ce Simeria, a fost internat de tru al clubujui a prezentat »
s genericul „De la comunişti tăţenilor comunei. Introdusă urgenţă la spitalul din loca
învăţăm cutezanţa revoluţio şi în laboratoarele de biolo litate. Era neapărată nevoie comedia „Eu tac, Ut Iaci, oa S
\ nară“. Realizat de căminul gie, fizică-chimie ale şcolii, să i se facă transfuzie de vorbeşte“, dc acelaşi autor.
h cultural din localitate, pe apa curentă oferă elevilor singe. Colegii săi de munca
condiţii optime de instruire
I marginea filmelor româneşti practică, n TRIBUNA IDEI — 50 feroviari — s-au pre
..Clipa“,
„Zidul“,
„Stejar
C.S.H., strung fu'ia «Ic cilindri. Comunistul Petru Bulnrda «I extremă urgenţă“ cu tineri LOR. „Dezvoltarea economi zentat imediat, donînd sîn-
gele necesar salvării vieţii
«îste şeful echipei <le lăcătuşi S.n.V. Iată-1 lucrind la adap uteeişt! din localitate, con co-socială a judeţului Hune
tarea unor plăcuţe pentru prelucrarea cilindrilor «Ie la fre doara şi a oraşului Brad în tovarăşului lor. a ..AMFI
zele de tip Romascou. Foto: VIKG1I, ONOIU cursul a fost deosebii de in anii revoluţiei şi construcţiei TEATRUL ARTELOR“. La
