Page 47 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 47
Png. 2 DR 11 Nil ¡L SOCIALISMUL
;JSS
Activitatea organizatorică ie partid implicată temeinic gazetelor de perele din şcoli SSA'VKăi
vor participa mîinc la un
îTiîTuiil „Jurnal vorbit“ cu caracter iTei
de schimb de experienţă, ca
In înfăptuirea sarcinilor economico-sodale iAcxaai 2GJ re vizează intensificarea ac
tivităţii de mobilizare a tu
© Comitetul sindicatului, turor elevilor pentru obţi 16,00Telex
Instruirea lunară a acti rîrilor, spunea tovarăşul meinice gîndiri economice procesul de producţie la împreună cu comisia ingine nerea de rezultate superioa 16.05 Tcleş«
vului Comitetului judeţean Petru Barb, prim-secretar la membrii organelor de diferite niveluri“. rilor şi tehnicienilor de la re la învăţătură şi în acţiu 16,20Emisi
mană
©
de partid a beneficiat în al Comitetului municipal partid. Ne sprijinim îin a- . Desigur, cerinţele unui I.C.S. Hunedoara, a organi nile instriictiv-cducative. de 18.25 Trage
Prin
comitetului
grija
zat., o consfătuire cu mem
această lună de un foarte de partid Petroşani — o ceastă acţiune foarte mult stil de muncă dinamic se brii colectivelor de inova partid din combinatul side 18,35 La v<
util schimb de opinii rea concepem organic legată de pe specialişti. Repartizarea reliefează şi în experienţa tori de pe şantiere, pe tema rurgic a fost editat un set 18,50 1001 c
lizat in cadrul unei dezba cerinţele impuse muncii membrilor comitetului pe altor organe de partid. „Stadiul realizării planului de 5 000 afişe-chemări, care 19,00Teleji
tematic dc inovaţii pe 1981 popularizează cerinţele obiec
teri pe tema implicării noastre concrete. în con organizaţii de bază am fă şi măsurile ce se impun pen tive ale noului mecanism c- 19.25 Aetna
mai temeinice a activităţii cluzie, studierea documen cut-o viabilă ; cel reparti OPERATIVITATE, tru stimularea activităţii de conomico-financiar în funcţie 19,45Călăi*
mea.
organizatorice de partid în telor este un prilej de a zat este obligat să cunoas ACŢIUNI CONCRETE creaţie tchnico-ştiinţifică, a de specificul fiecărei secţii. 20.05Film
spiritului novator al oame
O Mîinc, clubul „Sidcrurgis-
înfăptuirea sarcinilor eco desprinde sarcini concrete că temeinic realităţile din Implicarea directă şi te nilor muncii“. © Zilele tre tul“ vă găzdui o atractivă moue
nom ico-sociale. Dezbaterea pentru activitatea noastră, organizaţia de care răs meinică a muncii organi cute primarul comunei Ghe- „Scară a cocsarilor“ care studii
— subsumată unui şir de sarcini ce se constituie punde. în consecinţă, o zatorice de partid în în lari, Traian Ticula, împreu cuprinde printre altele con Prem
Clement cursuri pe teme legate de
nă
cu
procurorul
■manifestări politice de a- apoi în programe de mă mare parte din activitatea făptuirea sarcinilor econo- Mărgineanu — de la procu cunoaşterea documentelor dc 21,45Crea(
mâne
cest fel organizate la ni suri. A desprinde dimen membrilor comitetului nos mico-sociale înseamnă mult ratura municipală —- s-au în- partid, concursuri eultural- plicat
velul localităţilor sau pe siunile exacte ale cerinţe tru se desfăşoară în orga mai mult decît putem con tîlnit cu lucrătorii din uni sportive (la şah şi popice) social
recitaluri dc poezie şi de
tăţile comerciale ale comu
specific de muncă — se lor defineşte, de asemenea, nizaţiile de bază. Acordăm semna în cîteva rînduri. nei cu care au dezbătut pe muzică populară. © Tot Teleji
înscrie în preocupările Co un stil de muncă dinamic“. maximă atenţie momentu Ne oprim, cum s-a întîm- larg probleme legate de gri miine, la ora 18, In sala ma
mitetului judeţean de „Cerinţa cunoaşterii hotă- lui economic din cadrul a- plat şi în cursul dezbate ja faţă de avutul obştesc şi re a Clubului „Sidcrurgis-
lul“,
artistic
Ansamblul
de respectarea normelor im
partid pentru a îmbunătăţi rîrilor de către comuniştii dunării generale. Contra rii, la două elemente : de puse de desfăşurarea unui „Doina“ al armatei prezintă IBM
stilul şi metodele de mun din organizaţiile de partid cararea tendinţelor unor zideratul de a acţiona o- comerţ modern, civilizat. în spectacolul muzical-coregrafic
că ale organelor si organi săteşti ridică probleme oameni de a absenta din portun, şi axarea acţiuni continuarea acestei acţiuni „Cintă ţara, primăvara“. • BUCURI
zaţiilor de partid, pentru mai grele şi de aceea noi, producţie în anumite zile lor pe probleme concrete educative, mîinc, la clubul Duminică, 17 mai, la orele dioprograj
20, la casa de cultură va
„Minerul“ va avea loc o sea
a imprima acestui stil ce membrii comitetului comu ne preocupă în mod spe ale producţiei. Sînt cerinţe ră cultural-distractivă orga avea loc un spectacol extra Radiojurn
presei; 8,
rinţele noii calităţi, impe nal lucrăm direct şi mai cial. în preajma unor ase pe care activitatea organi nizată de lucrătorii din co ordinar susţinut de formaţia <1 iilor; 9,0'
rios formulate în mai mul insistent cu ei" — afirma menea zile, membrii comi zatorică de partid trebuie merţ. o în organizarea con „Semnal-M^ şi grupul vocal 9.05 R&spt
feminin „5 T“.
siliului municipal al Organi
te rînduri de către secre tovarăşul Constantin Cotar, tetelor şi birourilor se îm să le urmărească mai bine zaţiei pionierilor, membrii lor; 10,00
10.05 At)
tarul general al partidu secretarul comitetului co part pe grupuri de oameni decît a reuşit s-o facă, în colectivelor de redacţie ale SABIN IONESCU Ştiinţa şi
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae munal dc partid Certej. cu care poartă discuţii di unele unităţi. în sfera no zică uşoa
Ceausescu. Axarea muncii organiza recte". ţiunii de organizare ştiin de ştiri;
triotice; 1
Nivelul la care a fost or torice pe activitatea eco- O experienţă bună în ţifică a producţiei şi a Radio-TV
ganizată dezbaterea obligă nomico-socială impune a- privinţa controlului asupra muncii, reducerea persona Ştiri; 12,0!
\ a ar
la abordarea ei de pe cîte- tenţiei cîteva ' experienţe modului de îndeplinire a lului neproductiv şi, con 13.00 De
va planuri mai generale. bune. Una este cea pe ca sarcinilor de către cadre comitent, organizarea unei Student <
re o comunica tovarăşul le de conducere a acumu zile de lucru nemijlocit în jurnal; li
CE ÎNSEAMNĂ UN STIL Horia Toma, prim-secretar lat Comitetul municipal de producţie cu personalul eonomice;
drian Roi
DE MUNCĂ DINAMIC ? al Comitetului orăşenesc partid Deva. „în organul TESA sînt două acţiuni că tul medi<
de partid Lupeni : „Obiec municipal, spunea tovară rora nu li s-a asigurat tin de şi
în activitatea unui organ tivul principal al muncii şul Leru Ciroo, prim-se- încă un conţinut adecvat. de joc;
17,50 Cîn(
de partid dinamismul sti organizatorice in economie eretar a] Comitetului mu Formalismului, cu care au revoluţior
lului de muncă trebuie să este pentru noi îndeplini nicipal de ~ partid, infor fost ele tratate de condu serii; 18,:
se manifeste în continua rea hotărîrii ca in acest mează nu numai membrii cerile unor întreprinderi, 20.00 Mon
adaptare la cerinţe. Orga cincinal 80 la sulă din ne organizaţiei, ci şi cadre organele de partid trebuie Semnale
Cadenţe
nizarea cunoaşterii temei voile de cocs ale industriei din nomenclatură, indife să-i opună acţiunea la o- într-o or
nice a documentelor de să fie satisfăcute cu căr rent dacă unitatea pe ca bieet, oare să se soldeze stop fnuz
partid care constitpie în bune de Valea Jiului. A- re o conduc are arie de cu îndeplinirea întocmai a TIMIŞO
dreptarul întregii noastre eestei sarcini îi subordo activitate in municipiu sau acestor hotărîri de partid, maţiile z
vieţi politice, economice şi năm multe din acţiunile în tot judeţul“. Tot în să se reflecte în eficienţa tatea în
sociale, începe de la înşişi organizatorice. Pentru a- exercitarea dreptului de economică. însăşi organi imperativ
prioritar:
membrii organului de tingerea scopului acţionăm control asupra conducerii, zarea superioară a produc oameniloi
partid. „Cunoaşterea hotă- pentru formarea unei te- o bună experienţă comu ţiei şi a muncii trebuie ne: „Elec
nica tovarăşul Iacob To- mai bine dirijată în sensul ra : 18,20
cului poj
pliceanu, secretarul Comi de a obliga personalul teh vac, la
tetului de partid ai C.S. nic şi de specialitate la rum cets
Hunedoara : „Controalele gîndire, la rezolvarea unor muri p
dv. ; 19,3
pe domenii ne dau posibi probleme concrete ale or artele: S
litatea de a analiza te ganizării .ştiinţifice. ale artei
meinic şi la obiect activi hotare, i
artiştilor
tatea cadrelor care conduc ION CIOCLEI nică de
AVEŢî CUVINTUL I.L. Chişcădaga. Vedere a 535*^5E
l o Am fost adus cu salvarea la secţia de recuperare a i O lucrare de prestigiu turnului cicloanelor. ICI
^ Spitalului din Deva (fosta Baia sărată) cu dureri mari la 1 Foto: V. ONOIU
l piciorul drept, nu puteam să mă deplasez. După 21 de ţ
’ zile de tratament in această secţie am fost redat familiei l DEVA
ţ şi locului de muncă perfect sănătos. Aduc pe această ca- „Combaterea poluării = proiecţia vieţii“ Ps fiera ciul —
1 le sincerele mele mulţumiri personalului medical de ia a- ] cui (Pa
J ceastă unitate care se ocupă cu dragoste şi competenţă ^ cerseiare- ta); IllJj
ciul din
1 profesională de tratarea bolnavilor. (D. Rogociu, Să- i Editat do Casa judeţeană rea cadrului ambiant pro semnate de academicienii I-II (Fli
^ cărîmb). ’ a Corpului didactic, volu pice ocrotirii sănătăţii oa Ştefan Mileu, Mihail Flo- de fată
l o in data de 29 aprilie la magazinul „Agrocoop", din 1 mul recent apărut „Com menilor, pentru păstrarea rescu, Remus Răduleţ, Şte proiectare-praducţie Porţile
Sub pat
. cartierul Dacia din Deva era multă lume. Se vindeau cas- ^ baterea poluării protec nealterată a frumuseţilor fan Bălan, Eugen JVIacov- (Urmsre din pag. 1) structori
) traveţi, roşii şi gulii de seră. Nu mică ne-a fost mirarea ţ ţia vieţii" reprezintă o patriei, pentru a transmi sehi, a specialiştilor de Şantaj
^ cînd am fost puşi in situaţia de a achita în plus 1,50 lei ' nouă dovadă a preocupă te generaţiilor viitoare toa înaltă calificare — prof. manetelor de acţionare la mont c
i pentru nişte frunze galbene care au fost odată varză. \ rilor oamenilor de ştiinţă te darurile cu care natura dr. ing. Ion Ceauşescu, dr. strung. Ce să vă mai IA (7 N
i Mulţi le aruncau imediat la coş, alţii le lăsau pe tejghea ţ români privind protecţia a hărăzit România". Măsu Alexandru Ioncscu, ing. spun ? ! Poate faptul că venturi
(Republi
\ fiindcă pur şi simplu nu aveau ce face cu ele. In ziarul ,’ rile concrete luate în acest Ion lliescu, prof. dr, Eu- strungurile sînt mai uşoa cana m
i „Drumul socialismului" s-a mai scris că este interzis să se 1 mediului şi combaterea sens — Legea nr. 9/1973, geniu Niculescu-Mizil, prof. re cu vreo 50 kg şi că... ral); Vi
/ vîndă o marfă condiţionat de cumpărarea alteia, dar uite i poluării. Prefaţată amplu dr. Ion Puia, cont. dr. Con ci tor esc)
1 că tot se mai practică acest obicei I De ce ? (Un grup de j si documentat de ing. Ion stantin Pintilie, dr. Vio- AM VREA cea de
* locatari din cartierul Dacia - Deva). . Ciucu, prim-secretar al Co rel Soran şi alţii, pre SĂ ÎMRĂTRÎN1M rul) ; L
nide —
^ o La cofetăria magazinului „Palia" din Orăştie se vin- J mitetului judeţean Hune cum şi cunoscuţii specia MAI REPEDE rul); P
ţ deau in data de 29 aprilie portocale, cîte două kilo- \ doara al P.C.R., cartea în lişti din judeţul nostru — — ser
i grame de persoană. Am stat şi eu la rînd dar n-am mai ţ mănunchează in paginile conf. dr. ing. Nicolae An- Ciudat ! Aceeaşi replică resc); .
1 primit pentru că la cunoştinţe se vindeau fără a sta la , oi rodul cercetărilor în dronache, dr. ing. Alexan aveam s-o auzim şi la in cheta (
CÂNI :
) rînd. Am cerut să mi se dea „Jurnalul cumpărătorului" 1 acest domeniu al specialiş dru Pop, ing. Violeta Bos ginerul Pech Ludovic, de Noiembi
i pentru a sesiza acest lucru dar am fost bruscată şi mi s-a-ţ tan, ing. Florea Bereş ş,a. ia compartimentul proiec şi im
■ vorbit urît. (Cornelia Onac, Orăştie). ^ tilor din ţară si din jude tare I. încercînd să-i aflăm şie);
ţul nostru. Temele abordate de cer tâlcul, am ajuns la conclu Hnnovr;
SESIZĂRI — SOLUŢII j în epoca contemporană, cetătorii hunedoreni sînt zia că replica respectivă cu noro
GIU-BA
problema raportului dintre în marea lor majoritate avea cu totul alt înţeles :
fiu] mc
® La scrisoarea lui cat şi parcelat suprafeţe / om şi mediu a căpătat o impuse de realităţile jude r;\); H.
George Talpoş din Brad, mari de teren care au 1 importanţă deosebită. în a- ţului : „Realizări şi pre experienţa. Cît mai multă microfo
Comitetul orăşenesc de fost atribuite gratuit ce- l ocupări în domeniul redu experienţă. Pentru că, a’şa ABBA;
partid răspunde : Potrivit lor care şi-au manifestat / cest secol de masivă indus cerii noxelor industriale la cum afirma inginerul Pech la Lonc
Legii nr. 9/1973 şi preci dorinţa de a cultiva le- i trializare. cînd revoluţia Uzina de preparare Te- Ludovic, „este nevoie de ră); Gi
zărilor Comitetului exe gume. ţ tehnico-ştiinţifică se des liuc“, „Surse de poluare. o mobilitate mai mare în <11 Iun
atelierul de cercetare-pro-
cutiv al Consiliului popu făşoară într-un ritm acce Măsuri pentru combaterea iectare, tocmai pentru a birintul
lar judeţean, nu se des ® Un răspuns asemănă- J lerat, problema evitării de reglemenţările în domeniul poluării mediului din zona scurta drumul produselor Secrctu
fiinţează amenajările zo tor îl dă şi Consiliul \ gradării mediului înconju silviculturii, inspecţiei sa I Victoria Călan“, „Rea na); G)
popular al municipiului t nitare de stat, amplasării lizări privind soluţionarea pe filiera cercetare — fără 18
nelor verzi şi_ de protec- oevă‘'unui grup de loca- rător devine vitală pentru şi proiectării întreprinde captării cenuşii din gazele proiectare — producţie,
. . Deva unui grup de loca- ,
.
ţte a mediului înconjura- tari rfin carüorul ßejan, \ omenire. Consecvent poli pentru a veni în întâmpi
.
tor în care s-au investit pr€cizln d ofi au ¡. l ticii sale de asigurarea u- rilor industriale şi a celor ■de ardere de la cazanele narea unor deziderate de |V
de aburi ale C.T.E. Mintia“,
s fonduri băneşti şi multă dentificate toate teienu- . nor condiţii* tot mai bune zootehnice, al protecţiei ş.a. mare actualitate : reduce
muncă, pentru a se se- ji virane dintre blocuri ) ■dc muncă şi viaţă pentru surselor de apă potabilă, Apărut sub coordonarea rea consumurilor de mate Timp
al apărării, conservării şi
r e
\ măna legume şi verde- distribuite locatarilor \ toţi cetăţenii ţării, partidul ■folosirii terenurilor agrico ştiinţifică a dr. Alexandru riale, creşterea productivi 15 mai
i ţuri. Pentru acestea, con- prin asociaţiile de loca- l loneseu şi conf. dr. ing. Ni tăţii muncii, îmbunătăţirea instabil
1 sillul popular a indentifi- tari. ^ nostru şi-a înscris în Pro le şi pădurilor, al gospo colae Andronache, volumul unor parametri tehnici şi noros.
popular
ploaie,
s ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI gramul său acest obiectiv dăririi apelor — demon „Combaterea poluării = calitativi ai produselor. Şi cări 'ele
strează preocuparea con
în acest efort este antrenat
fia mc
de maximă importanţă. La
o Floarea Todoran, Cu- plinirea vîrstei de 5» de î Conferinţa Naţională stantă a partidului şi sta protecţia vieţii“, culegere întregul colectiv. Tem pe
cuprin:
■de studii de înaltă ţinută
rechiu. Aveţi dreptul la ani. I Ti /'' T) P.C.R. din 19—21 iulie 1972, tului nostru pentru apăra profesională — ce vor con Dorim cu toţii să nu de, iai
1(1 Ol înlîrt 1
Io rmî
.„Ui., a ------------------- 4.:
16 şi 2
pensie la vîrsta de 55 de ®/ Elena Călămar, Brad. secretarul general al parti rea mediului ambiant. stitui şi tema simpozionu mai preluăm documentaţii Penti
ani. Dacă însă deveniţi Puteţi să lucraţi in con- \ dului nostru, tovarăşul Cele cinci capitole ale sau proiecte tip de la alte Vreme
între timp incapabilă de ţinu are ca membră eoo- i volumului (Mediul am lui care începe astăzi la instituţii. Vrem ca proiec bilă, c
dea a\
peratoare la C.A.P. pînă Nicolae Ceauşescu, subli Deva — se impune fără tarea, pregătirea fabrica
~ ‘ " 'nă .
muncă încadrată în gra biant, Industria şi comba ţite dc
împliniţi anii necesari } nia : „Este o datorie de terea poluării, Spre o agri îndoială ca o apariţie edi ţiei, omologarea şi intrarea La n
dul I sau II de invalidi ■pensionării (minim 10) i onoare 3 partidului, a în torială de prestigiu pentru în producţia de serie a 15, cu
tate, puteţi solicita pen indiferent ce vîrstă aveţi • tregului nostru popor să cultură ecologică, Protec ştiinţa românească. produselor ce le executăm dea a-
teoroli
ţia apelor, Educaţia pen
Li acum J facă totul penii u asigura- tru mediu) cuprind studii CAROL DROZD să ne aparţina în totali Pronci
sia orlcînd înainte de îm-
tate“.