Page 5 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
i în atmosfera de puternieă efervescentă în care j
s ________-ir,-—:::------------------------------- :
aniversăm 60 de ani de la crearea P.C.R.
1 ZILELE IE UI 2 MM SĂRBĂTORITE ’
[judeţul hunedoara
!
ENTUZIASM, ANGAJARE, ABNEGAŢIE
OBGAM At COMITETULUI JUDEŢEAN
Cu sentimentul datoriei împlinite
Anul XXXIII, nr. 7304 DUMINICA, 3 MAI 1981 4 pagini - 30 bani In municipiul Deva, ca pentru minerii de la Deva, Mineri şi constructori, e-
pretutindeni în ¡udei V ln Muncel şi Troiţa încheierea nergeticicni şi celcrişti, me
(ară, sărbătorirea zilei de unei etape fructuoase în canici şi sudori, tipograli şi
1 Mai s-a desfăşurat sub munca de punere în valoa fcsătoarc, cooperatori şi me
în unităţile cu „foc continuu** semnul puternicei însufle re a rezervelor de substan canizatori, intelectuali şi ar
ţe minerale active de care
ţiri cu care oamenii mun
cii înlîmpină aniversarea a economia noastră are alîta tişti au sărbătorit ziua mun
cii la pădurea Bcjan. Ar
Omagiu muncii, prin muncă 60 de ani de hi______crearea nevoie. Comandamente ca tişti profesionişti şi ama
Partidului Com/unist ~~Ro'-
descoperirea şi punerea în
măn. Bucuria neref¡nulă sc valoare a noi substanţe mi tori, iormaţii de muzică u-
putea citi pe fetele tuturor nerale utile, realizarea în şoară, târâturi, solişti vo
De veghe focului litate. S-a lucrat bine, fur celor ce se îndreptau spre termen a investiţiilor, redu cali şi instrumentişti ai ca
nestins nalele au mers în plin, la locurile de agrement de la cerea consumurilor mate sei de cultură, I.P.E.G.,
parametrii optimi şi în ur pădurea Bcjan sau de la ca Complexului C.F.R. şi I.E.C.
mătoarele schimburi con riale şi de energie ne vor Mintia au omagial, prin
De fapt, veghea a fost duse de Ion Bîrţog şi Si- bana Căprioara, de la cam uni şi în viitor eiorlurile
munca din toate zilele pen mion Sim. Lăcătuşii lui pingurile Şoimuş sau Strei Pe tehnicianul Emil Dăn- cîntece şi versuri patrioti
tru plămădirea metalului loan Bontea au avut grijă spre a petrece prima din culescu de la şantierul 2 ai ce şi revoluţionare, realiză
hunedorean. De la cocse- ca totul să funcţioneze per cele trei zile libere prile T.C.H. l-am întîinit după rile remarcabile ale acestor
rie şi pînă la laminoare fect. Producţia suplimenta juite de sărbătorirea zilei ce-şi îndeplinise serviciul ani de lumină şi progres,
o a m e n i i temperaturilor ră realizată la sfîrşitul muncii. Era bucuria lircască au întreţinut voia bună şi
înalte gîndeau producţiile ultimului schimb al zilei a omului care şi-a lacul da de noapte pe unitate. „Mă veselia.
record, sporurile de cocs, de 1 Mai a fost de 40 tone ' toria cu convingerea că o bucur pentru timpul nostru in orchestra de muzică
fontă, oţel şi laminate. Iar fontă. ¡ace pentru prosperitatea socialist — ne spunea ci '— uşoară „Superson“ evolua
printre oamenii muncii din „Primele tone de cocs tării şi a sa. în care iiccare dintre noi seră şi lăcătuşul mecanic Ni*..
C.S. Hunedoara, care au le-au dat muncitorii din Inginerul Ion Rusu, secre îşi poate alia rost cît mai
hotărît geneza şi destinul schimburile conduse de tarul comitetului de partid temeinic prin muncă. Ase I. CIOCLEI
oţelului în aceste două zi subinginerul Anton Cos- al Exploatării miniere Deva menea rosturi şi-au aflat E. ŞINA
le din Mai au fost cocsarii mescu şi maistrul Marin ne spunea : ,,Sărbătorirea cei mai mulţi dintre con
Anton Pascu, Gheorghe Urican — ne spunea Gheor zilei de 1 Mai a constituit structorii T.C.H.“. (Continuare in pag o 2-a)
Cadea, Laurenţiu Negoia- ghe Vîzdea, eocsar la ba
nu, oţelarii loan Botău, teria nr. 3. Rezultate foar
Ilie Motorga, Ilie Muntea te bune au obţinut însă şi
şi laminatorii Viorel Bar- echipele lui Vasile Mese- Pe estrada de la cabana
bu, Constantin Didea, Avei şan, loan Sbuchea şi An Bejan, taraful Casei de cul^
Ştefan. ton Cosmescu (II), care au (ură din Deva a oferit plă
Cum pe platforma side dat peste sarcinile planu cute momente de destinde
rurgică a Hunedoarei uni lui 50 tone de semicocs şi re oamenilor muncii veniţi
tatea dintre gînd, vorbă şi cocs de fluidizare“. aici in număr mare, in ziua
faptă a fost încetăţenită de Angajaţi cu toate forţele de 1 Mai.
dăruirea şi abnegaţia mun în întrecerea socialistă,
citorească, iată-i acum pe pentru cinstirea zilei de 1
făurarii de metal rapor- Mai şi a aniversării a 60
tînd alte succese în prime de ani de la crearea parti
le zile din cea de a clncea dului, colectivele de, mun
lună a anului, lună eu pu că de la LV. Călan au în în ziarul de azi:
ternice semnificaţii pentru cheiat primele două zile
muncitorii de pretutindeni, ale lunii mai producînd
pentru partidul clasei mun suplimentar 80 tone de PAGINA
citoare : cocs peste plan — fontă cenuşie şi peste 100
35 tone, fontă — 490 tone ; tone produse cărbunoase TINERETULUI
oţel — 390 tone ; laminate de calitate.
320 tone.
La Hunedoara, in zile La izvoarele luminii
obişnuite, în zile de sărbă
toare munca e.ste una şi a- Totul a decurs normal. o „60 de ani sub glo ricite ocrotite de partid. dezbate'i politico-ideoiogice şi aie şcolii generale nr.
cceaşi, este un permanent De la „Steaua de pe Mureş“ rioase flamuri". In parcul o „Sărbătoarea muncii şi de la Casa pionierilor şi 2, spectacolul „Omagiu
efort pentru împliniri şi au pornit pe magistralele „Filimon Sîrbu" din Brad a primăverii", a fost gene şoimilor patriei Orăştie a muncii" a fost prefaţat de
satisfacţii, pentru dezvolta aeriene spre combinatele s-a desfăşurat vineri, ince- ricul spectacolului tematic iniţiat şi realizat simpozio o expunere in care Iordan
rea ţării aşa cum a prefi şi uzinele ţării, spre case pind de la orele 10, spec organizat de Comitetul oră nul cu titlul „Un drum e- Popa, preşedintele Consi
gurat-o partidul comunişti le noastre peste 19 milioa tacolul intitulat „60 de ani şenesc de cultură si educa roic de luptă şi glorii”, la liului orăşene's«-,a! sindica
lor, aşa cum o doresc oa ne kWh energie electrică sub glorioase flamuri“. Or telor Simeria, ch'-spbliniat
menii acestui pămînt. in fiecare din cele două ganizat de Consiliul orăşe semnificaţiile politice aie^zi-
lei de 1 Mai.
zile. Cinci grupuri au func nesc de educaţie politică şi
o Festivaluri locale. As
Zile de muncă intensă, ţionat din plin. Unul a fost cultură socialistă, spectaco tăzi, în trei localităţi din
de noi succese oprit In revizie (grupul nr. lul a fost realizat într-o a- consacrate sărbătorilor de !M
3) dar şi aici formaţiile de leasă ţinută scenică de fan judeţ au loc manifestări de
lucru de la întreţinere au fara şi taraful Clubului deschidere a unor festiva
Fluxul producţiei n-a lucrat, în vederea repune ţie socialistă Haţeg, in aju a cărui reuşită au colabo luri cultural-educative: la
fost întrerupt nici la în rii lui în funcţiune înain muncitoresc din Gurabarza nul zilei de 1 Mai. Un spec- rat cu comunicări prof. Ma- Bretea Română — prima e-
treprinderea „Victoria“ Că- te de termen. şi formaţiile artistice ale tacol-omagiu adus muncii ria Panfilie, prof. Emilia Că- diţie a festivalului „Sarge-
lan. Lingă vetrele fierbinţi Casei de cultură Brad. libere, creatoare. In ziua de linescu şi un grup de zece ţia“, la Blăjeni — ediţia a
ale furnalelor, în diminea Deci, şi aici, la izvoarele e Expoziţie de artă plas 1 Mai, la locul de agre pionieri. (Subredacţia „Cu- lll-aa festivalului „La izvoa
ţa zilei de sărbătoare au luminii, ca pretutindeni în tică. La Casa de cultură din ment „Ştrand" au fost pre vînt pionieresc" Orăştie). rele Crişului", iar la Sime
fost la datorie furnaliştii locurile unde activitatea Deva s-a deschis expoziţia zentate spectacole susţinute ® „Omagiu muncii". Clu ria, cea de-a VI11-a ediţie
din schimbul condus de nu suferea întrerupere, de de artă plastică cu tema de ansamblul de cîntece şi bul sindicatelor din Simeria a „Cîntecelor Streiului".
loan Ilangan. Din primele Reportaje de : „60 de roşii trandafiri". Ex dansuri „Bucura", orches a găzduit un amplu specta Timp de o săptămînă, In
ore ale zilei se înregistrea poziţia oferă vizitatorilor tra de muzică uşoară şi col de poezie patriotică, cele trei localităţi vor avea
ză şi cele dintîi sporuri de DOINA COJOCARU, peste 150 de lucrări în ulei. grupul folk al casei de cul muzică populară şi cultă şi loc numeroase manifestări
producţie. Dorinţa fierbin TRAIAN SONDOR, acuarelă şi tempera reali tură şi de formaţiile vocal- momente coregrafice. Rea politico-educative şi cultu-
te a furnaliştilor a fost de DORIN CORPADE, zate de elevi, prin care a- instrumentale ale unităţilor lizat de formaţiile artistice ral-artistice dedicate glori
a produce peste prevederi LIVIU BRAICA ceştia îşi exprimă cu fan economice din oraş. ale clubului gazdă, ale uni oasei aniversări de la 8
cît mai multe tone de tezie bucuria copilăriei fe e Simpozion. Clubul de tăţilor economice din oraş Mai.
fontă de cea mai bună ca (Conhnuare în pag. a 4-a)
La pădurea Chizid,
oamenii Hunedoarei clo
cotitoare au petrecut ore
frumoase de destindere şi
bucurie.
Foto: VIRGIL ONOIU
0
