Page 50 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 50
6AIA SÉ
Trei au fost motivele Comisiile permanente-un preţios
care l-au determinai pe
strungarul Dumitru Mi-
cu dc la S.T.R.A. Petro sprijin în
şani să confecţioneze o
presă de ştanţat şaibe:
creşterea productivităţii consiliilor populare
muncii, reducerea con
sumurilor de energie e- Pe baza unei activităţi lă a acţionat permanent
lectrică şi materiale, di planificate, de studiu şi pentru aplicarea Hotaririi
minuarea efortului fizic. control în cele mai impor C.C. al P.C.R. si a Legii nr.
De şaibe din tablă de tante sectoare ale vieţii e- 1/1978 în scopul soluţionă
cupru sau aluminiu este conomico-sociale, cele pa rii propunerilor, sesizări
nevoie tot timpul la e~ tru comisii permanente au lor, cererilor şi reelarnaţii-
tanşarea instalaţiilor de ajutat efectiv Consiliul lor oamenilor muncii, acti
alimentare la motoarele popular orăşenesc Brad în vitatea aşezămintelor de
adoptarea hotărârilor, în cultură, preocuparea pen
Presă de ştanţat cunoaşterea, elucidarea şi tru pregătirea şi desfăşu
soluţionarea unor proble rarea învăţămîntului şco
din materiale me importante din dome lar, condiţiile de viaţă ce
recuperate niul gospodăriei comunale, sînt asigurate asistaţilor de
sistematizare, plan i tricare, la căminul de bătrîni.
De un sprijin real în ac
Anul XXXIH, nr. 7315 SiMBÄTÄ, 16 MAI 1981 4 pagini - 30 bani Diesel, şi, ca orice lucru, agricultură, comerţ şi pres tivitatea consiliului popu
necesită timp. Strunga tări de servicii. lar au fost analizele exe
Comisia permanentă In
rul era nevoit să-şi în dustrie, gospodărie comu cuţiei bugetare făcute cu
trerupă alte lucrări, să specialişti din cadrul ser
In lamina expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la adunarea pună pe strung materia nală şi loeativă, spre exem viciului financiar, prilej eu
lul pentru confecţiona plu, a efectuat controale la care s-au stabilit modali
toate cele opt asociaţii de
jubiliară consacrată aniversării partidului rea acestor şaibe şi să locatari şi la E.G.C.L. Brad, tăţi de atragere a noi sur
execute vreo 3G0 bucăţi se la veniturile proprii
prezentînd biroului execu
într-o oră, cu un con tiv ai consiliului popular prin reverificarea măsură
Comuniştii - simenii permanentei angajări, sum de energie electri propuneri pentru soluţio torilor la imobilele impu
că de 6 kW. în acelaşi
se, urmărirea exercitării
timp, fiO la sută din ma narea problemelor privind activităţii meseriaşilor şi
terial se pierdea prin asigurarea furnizării co iimitarea la maximum a
respunzătoare a căldurii şi
ai iuptei neobosite pentru binele patriei aşchiere. Pentru a evita apei în toate blocurile, e- evaziunii fiscale, reverifi
această risipă, s-a apu xecutarea pe bază de gra carea suprafeţelor de teren
cat să adune fel şi fel
Intre formele fundamentale cei mai activi militanţi pen organele şi organizaţiile mu dc subansamble de la fic a reparaţiilor necesare proprietate de stat folosi
prin care partidul îşi conce tru respectarea legilor, a nicipale, orăşeneşti şi comu utilaje, propuse pentru la instalaţiile sanitare din te de unităţile socialiste,
pe rolul conducător în socie principiilor de etică şi echi nale din judeţ, cele din eco casare şi să construias apartamente, creşterea sim realizîndu-se în anul tre
tate un loc important îl o- tate socialistă, să acţioneze nomie, din viaţa social-cul- că o presă de ştanţat. ţului gospodăresc al loca cut prin aceste măsuri o
cupă rolul membrilor soi, co pentru unirea eforturilor tu turală manifestă o preocupa Noul dispozitiv are o tarilor, salubrizarea ora creştere a veniturilor pro
muniştii. Această idee o re turor oamenilor muncii, pen re statornică pentru întărirea productivitate de aproa şului. Aspectele sesizate au prii cu peste 500 mii lei.
găsim în forme noi, în repe tru ridicarea conştiinţei lor continuă a rîndurilor parti pe şapte ori mai mare, constituit obiectul unor Demnă de remarcat este
tate rînduri în expunerea to socialiste, patriotice". dului, asigurînd primirea în fapt ce permite execu dezbateri în adunările go- şi activitatea comisiei per
varăşului Nicolae Ceauşescu Calitatea de comunist este partid a celor mai înaintaţi tarea a 2 400 de şaibe nerale ale asociaţiilor de manente Comerţ — aprovi
la recenta adunare jubiliară exprimată în mod sistemati oameni ai muncii, capabili intr-o oră, cu un con locatari şi mai ales crea zionare, prestări servicii şi
consacrată aniversării a 60 zat şi concentrat în adevă să-şi însuşească răspunderea suni de energic înjumă rea unei opinii do masă agricultură care a efectuat
de ani de la crearea parti rate acte normative ale parti pentru calitatea de comunist. tăţit şi cu pierderi ma împotriva celor care nu se
dului.- dului, cum sînt Statutul, Co- Plenara din martie a Co teriale foarte mici. In încadrează în regulile de iOAN BAŞA
Potrivit acestei concepţii, dui principiilor şi normelor mitetului judeţean de partid, acelaşi timp sînt degre convieţuire socială. La vicepreşedinte al Biroului
transformările ce s-au pro muncii şi vieţii comuniştilor, care a analizat această pro vate alte capacităţi de riadul său, comisia per executiv a! Consiliului popular
dus în România, rolul pe ca ale eticii şi echităţii socia blematică, a pus în eviden producţie. (Vasile Bel manentă Plan, buget, fi al oraşului Brad
re îl are partidul în socie liste, în Angajamentul so ţă, faptul că, datorită mun die, corespondent). nanţe, social-cultură, juri
tatea noastră sînt determi lemn ai membrului Partidului cii poiitico-organizatorice des dică şi administraţie loca- {Continuare in pag o 2-a)
nate de dezvoltarea formelor Comunist Român. Din toate făşurate, în cursul anului
democratico de conducere a aceste documente cu carac trecut au fost primiţi în
întregii noastre societăţi. ter de temelie se desprinde partid peste 3 900 muncitori, PENTRU CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE CARNE
Partidul nu conduce în nu cu deosebită expresivitate ţărani, intelectuali şi funcţio
mele, ci împreună cu clasa natura angajantă a statutu nari, din care aproape 86 la DESTINATA FONDULUI DE STAT,
muncitoare, cu toţi oamenii lui de comunist. sută sînt muncitori. Din to-
muncii, fără deosebire de na „Datoria fundamentală a taiuii celor primiţi, peste 67 BUNEI APROVIZIONĂRI A POPULAŢIEI
ţionalitate, cu întregul popor, membrilor de partid, a mem ia sută provin din rîndurile ? ¡3 „CINE ŞTIE, CtŞ'l'IGA“ 8
in acest fel este vizată ne brilor Uniunii Tineretului Co U.T.C. O bună activitate în * — concursul organizat la «
mijlocit munca şi viaţa fie munist — se spune în Codul această direcţie desfăşoară Avantaje pentru crescătorii de păsări în Ghelari pc tema conduitei *
cărui membru al partidului principiilor şi normelor mun în mod constant organizaţii Jprofesionale şi consfătuirea g
^ cu lucrătorii din comerţ, de «
ca parte integrantă a colec cii şi vieţii comuniştilor - le de partid de la Combi pe raza comunei sint două '
tivelor de oameni ai muncii, este de a servi cu credinţă natul siderurgic şi întreprin cooperare cu unităţile agricole socialiste ( acţiuni reuşite, care au pre- J
cedat seara culturală ce va a
proprietari, producători şi cauza partidului şi poporu ! avea loc azi. Organizată cu **
beneficiari ai bunurilor ma lui, de a pune tot ce au mai derea minieră Hunedoara, în scopul sprijinirii lo buna aprovizionare a popu J personalul muncitor din u-
teriale şi spirituale ale so bun, întreaga lor energie, ca U.U.M.R. Crişcior, Trustul ju cuitorilor de la sate şi o- laţiei, folosirea mai com J nitâţilc comerciale, seara «
culturală dc astăzi va be- *
cietăţii. in legătură cu a- pacitate de muncă şi price deţean de construcţii, I.C.S.H., ra.şe pentru valorificarea pletă a forţei de muncă şi Înel'lcia dc un spectacol sus- J
ceasta, tovarăşul Nicolae pere în slujba înfăptuirii întreprinderile miniere Lu- mai deplină a potenţialu obţinerea unor venituri ţinut de formaţiile artistice i
Ceauşescu a c c e n t u e a z ă : Programului Partidului Comu peni, Vulcan, Barza, Com lui de producţie a gospo sporite de către producă alc unităţilor respective. *•
„Comuniştii trebuie să se nist Român, de făurire a so plexul C.F.R. Simeria, Institu dăriilor personale, pentru tori. IBl PENTRU APROVIZIONA- j
UE A POPULAŢIEI CU LE- I
afle permanent în primele cietăţii socialiste multilateral tul de mine Petroşani, E.M. creşterea contribuţiei aces Aceste acţiuni de coope . GUME-VERDEŢURI. Ferma *
rînduri pentru înfăptuirea dezvoltate şi înaintare a Deva, întreprinderile mecani tora la buna aprovizionare rare pentru creşterea pui I solarii din Sintandrci a 3
programului de dezvoltare e- României spre comunism". că şi chimică Orâştie şi muf- a populaţiei cu carne — lor pentru carne se reali J I.J.L.F. Hunedoara a pro- i
dus şi livrat pînă acum *
conomico-sociolă a ţării, pen în întregul proces de în te altele, cele din -comunele pe baza sarcinilor şi indi zează pe bază de contract Îpdntru oamenii muncii din jj
tru ridicarea bunăstării ma făptuire a sarcinilor ce le ilio. Baia de Criş, Vaţa, caţiilor date de către tova între unităţile socialiste şi Valea Jiului, oraşele Deva, i
Hunedoara şi alte centre *
teriale şi spirituale a po revin din Programul de edi Geoagiu, Pui, Lunca Cernii răşul Nicolae Ceauşescu, fiecare crescător în parte {muncitoreşti 11 tone sala- j
porului. E i nu au şi nu pot ficare a societăţii socialiste şi altele. secretarul general al parti şi au la bază relaţii econo tâ, 6 tone ceapă şi 12 to- 4
avea drepturi speciale sau multilateral dezvoltate, Co dului, la plenarele C.C. al mice. iar în norme şi în ne usturoi verde, precum *
privilegii. Ei trebuie să fie mitetul judeţean de partid, {Continuare în pag a 2-a) P.C.R. şi la Congresul al contract sînt prevăzute o- i şi :> tone gulii, g NOI UNI- |
TAŢI , COMERCIALE ALE I
li-lea al ţărănimii — au bligaţiile şi drepturile păr ? COOPERAŢIEI I)E CON- '
0 prestigioasă reuniune ştiinţifică fost elaborate şi adoptate ţilor contractante. Care sînt g SUM. în centrul civic al jj
acestea ? Unitatea socialis
comunei Rapoltu Mare, în «
In ziarul de azi: un şir de măsuri stimula tă are obligaţia să asigu J noul complex comercial, '
tive pentru crescătorii dc re efectivul de pui pentru I construit aici, au fost date 3
J in funcţiune primele două 8
Simpsfisnitl „Combicrca poluării o Colectivele modei de animale şi păsări. Astfel, creştere, care rămine pro unităţi: magazinul pentru -
muncă şi viaţă. Ce se au fost stabilite noi preţuri prietatea sa ; necesarul de Îdesfacerea produselor aii- 8
montare şi bel pentru des- «
întimpiă cu modelul de contractare şi achiziţii si furaje combinate ; asisten 2 facerea produselor indus- *
protecţia vieţii“ după definirea lui ca au fost elaborate norme ţa tehnică şi sanitar vete jj triale. Urmează să fie dat a
* în funcţiune bufetul şi a *
privind organizarea acţiu
atare î
Vicii. BJ EXPOZIŢII. La j
mentele şi vaccinurile ne
® Condiţia de bază a zo nilor de creştere prin coo rinară, inclusiv medica telierele prestatoare de ser- *
Protejarea mediului de tele Comitetului executiv otehniei: Furaje multe perare, pe bază de con cesare ; cuştile si transpor % Clubul sindicatelor din Si- 3
viaţă şi muncă al oameni al Consiliului popular ju şi bune in toate ano tract, între unităţile agri tul puilor pregătiţi pentru ' meria a avut loc vernisa- s
j jul a două expoziţii. în pri- \
lor. obiectiv de interes na deţean. Alexandru Voicu- timpurile cole socialiste şi gospodă livrare, la crescător şi de * ma, tehnicianul Victor Mi- «I
ţional. înscris la loc de leseu, pr im-vicepreşedin te o „Cîntarea României". riile populaţiei, a puilor la acesta . precum şi a fu ' hăilescu, de la '
cinste în Programul parti al Comitetului executiv al Formaţii distinse in fes pentru carne. Aceste ac rajelor : plăteşte, ia ter 3 prezintă grafică de carte şi 9
* afiş politic, iar în cea dc *
dului de edificare a noii Consiliului popular jude tivalul muncii şi crea menele stabilite,' drepturile ' a doua, muncitorul Gheor- “
societăţi socialiste, prileju ţean, Leru Cireo, prim-se- ţiei: Suita pădureniior ţiuni au drept scop creş } ghe Hai, de Ia „Marmura“. J
expune o seric de. lucrări i
ieşte in judeţul nostru o cretar al Comitetului mu terea producţiei de carne 2 artistice in marmură, m *
•prestigioasă reuniune ştiin nicipal Deva aî P.C.R., pri destinată fondului de stat. (Continuare in pag. a 2-n) 8 „COMUNIŞTII ÎN DES TI- J
ţifică — simpozionul : marul municipiului, Sfelian J NUL SATULUI“. Sub acest 9
” generic, pionierii şcolii ge- s
„Combaterea poluării = Popescu, vicepreşedinte al Sneralc din comuna Lunca ¡j
protecţia vieţii“. Organizat Comitetului executiv al Cernii de Jos s-au întîhîit 3
de Comisia naţională de Consiliului popular jude * cu Sabina Prejban, socre- *
ţean. Au fost prezenţi aca Îtarul comitetului de partid j)
demografie a R.S.R.. Con şi primar al comunei, în- 1
' tr-un viu şi fructuos dialog *»
siliul popular a] judeţului demicienii Gheorghe Mihoc, 5pe tema „Munca fără pre- 3
Hunedoara. Inspectoratul preşedintele Academiei get, exemplară — expresie *
şcolar judeţean. Comisia fR.S.R.. Mihail Plorescu, * a spiritului gospodăresc •*
naţională a R.S.R. pentru Eugen Macovschi, Ştefan 8pentru înfăptuirea noii re- jj
voiul ii în agricultură“. (Ion 3
UNESCO şi Casa judeţea Milcu, Remus Radulei, ing. 2 Vlad, corespondent). 33 s
Ion Iliescu, preşedintele
nă a corpului didactic, 8 SCHIMB DE EXPERIENŢA. î
5 „Conştientizarea fenomenu- "
simpozionul, care şi-a în Consiliului Naţional al Ape J Iui gramatical şi formarea *
ceput lucrările ieri, la De lor, profesorii universitari J deprinderilor corecte de jj
va, a reunit reputate per Eugeniu Niculescu-Mizil, " limbă“ a fost tema schini- 4
loan Puia, Bujor Mănescu. bului dc experienţă orga- *
sonalităţi ştiinţifice din nizat de Inspectoratul şeo- jj
ţară cu o bogată activita Deschizînd lucrările sim Iar judeţean, la Brad, ma- $
* nifcstarc utilă la care au -
te în domeniul protejării pozionului, tovarăşul Ion Sparticipat profesorii de lini- &
mediului. La lucrările sim- Ciucu a subliniat locul pe ba română din zonă. I
pozioi\ului au luat parte care îl ocupă în politica
tovarăşii Ton Ciucu, mem partidului nostru proteja Brigada condusă de minerul Constantin Sorescu, de la I.M. Urlcanl, este una din for
bru al C.C. al P.C.R., prim- rea mediului de viaţă şi maţiile de lucru cele mai omogene din cadrul minei, cu realizări deosebite pc frontul
muncii subterane.
secretar al Comitetului ju Foto: T AN ASE PERTA
deţean de partid, preşedin {Continuare în onţj. o 3-a)