Page 51 - Drumul_socialismului_1981_05

?ag. 2
DRUMUL SOCIALISM!

Colectivele model de muncă şi viaţă (Urmare din pag. 1)
Comisiile permanente - mpreţios sprijin
Paralel cu această impor­
Oi si Intîmplă cu modelul in activitatea consiliilor populare tantă preocupare este acor­
dată o atenţie sporită ridi­
cării neîncetate a calităţii de
membru al partidului. 8,30 Te)
9,10 Te;
organizaţiilor
În
munca
ipi definirea iui atare ? {Urmate din pag. 1} ieşite din activitatea do noastre de partid s-au sta­ 12.00 CO)
Pe baza constaturilor re­
Hei
13.00 Mo
tornicit practici şi modali­
controale în reţeaua co­
studii şi control,' comisiile
tic-
mercială şi prestări servi­ permanente au prezentat tăţi menite să asigure creş­ 18.35 Sili
Aplicarea in viaţă a Unul dintre membrii co- de. De pildă, în ultimii cii urmărind respectarea din proprie iniţiativă două terea gradului de participa­ 18.50 100
principiilor şi normelor e- leetivului-model se numeş­ cinci ani nu ştiu să fi avut regulilor de igienă, a re­ proiecte de hotărîri în se­ re, a răspunderii comunişti­ 19.00 Tel
ticii şi echităţii socialiste te Goga Balazs şi este şe­ vreun absent nemotivat de gulilor generale de comerţ, siunile consiliului popular. lor pentru dezbaterea şi so­ 19.30 Căi
nu înseamnă ceva ce tre­ ful unei echipe de fierari- la lucru. în atenţia comisiei aminti­ Ţinînd seama de rolul im­ luţionarea eficientă a pro­ mc
buie să vină de la sine. A- betonişti. — Tovarăşe Arghir, co­ portant al comisiilor per­ blemelor economico-sociale 19.50 Tel
te au stat cu prioritate
plicarea lor în viaţa de — Tovarăşe Goga, în ce lectivul desemnat de dum­ problemele'privind pregă­ manente şi de contribuţia cu care se confruntă colec­ 20.35 Fii
fiecare zi a oamenilor, direcţii a evoluat colecti­ neavoastră ca model evo­ tirea şi desfăşurarea lu­ efectivă pe care o aduc în tivele de muncă in procesul Ep
luaţi ca individualităţi sau vul brigăzii dv. după de­ luează sănătos. De ce anu­ crărilor din campania a- soluţionarea problemelor înfăptuirii sarcinilor. Avem in 21.35 Va
a colectivelor umane, în­ semnarea lui drept colectiv me credeţi că depinde ca majore ale vieţii econo- vedere discuţiile Individuale 22,15 Tel
Sp<
seamnă în fapt transfor­ model de muncă şi viaţă ? forţa exemplului său să gricolă de primăvară, cul­ mico-sociale şi cultural-e­ cu fiecare comunist, acorda- 22.30 No
marea conştiinţelor, care — Dacă brigada noastră iradieze mai puternic ? tivarea tuturor terenurilor, ducative din oraş, preşe­
la rîndul ei impune perfec­ a fost aleasă ca model, — Evident, în primul identificarea terenurilor dinţii acestora participă la
ţionarea necontenită a me­ este pentru că, pe unde rînd, depinde de activita­ din curţile cetăţenilor sau şedinţele biroului executiv
todelor şi mijloacelor prin am lucrat, s-a vorbit nu­ tea factorilor ce desfăşoa­ ale întreprinderilor propice ori de cîte ori se discută Comuniştîî — UF
care ne propunem s-o rea­ mai de bine despre noi. ră muncă politică şi de e- cultivării lor, stabilirea chestiuni legate de dome­
lizăm. între ele, desemna­ Din întreaga brigadă, 16 ducaţie şi, sub acest as­ planurilor de culturi în niul lor de activitate. oamenii permanentei
rea unor colective model sau 18 oameni lucrăm îm­ pect, noi mai avem multe gospodăriile populaţiei etc. BUCU
de muncă şi viaţă poate de făcut. Dar eu atribui în urma studiilor efectua­ în activitatea lor comi­ dioprog
acţiona cu maximum de e- preună la acelaşi şantier şi rolului educativ al mais­ te de această comisie s-au siile s-au sprijinit şi se angajări Kadioju
lot de peste 20 de ani. Noi
fieienţă folosind îndeosebi trului o mare contribuţie stabilit măsuri pentru spri­ sprijină permanent pe a- presei;
diilor; î
puterea exemplului. Singu­ sîntem o familie unită şi în însuşirea unei astfel de jinirea C.A.P. Brad la în­ jutorul specialiştilor din 9,05 Ai
la muncă şi în viaţa de
toate sectoarele de activi­
ră desemnarea însă nu este toate zilele, aşa că într-o experienţe. Dacă maistrul lăturarea efectelor inun­ tate (care nu sînt depu­ rea de sarcini concrete, pre Buletin
suficientă. Trebuie acţio­ familie unită lucrurile nu îşi concepe funcţia profe­ daţiilor din această primă­ taţi), dar care, prin pregă­ gătirea temeinică a adună vista li
Muzica
nat permanent asupra lor, pot evolua decît în bine. sională dublată de cea e- vară, repartizîndu-se su­ tirea şi experienţa lor au rilor generale, creşterea ca letin d<
dar, prin ele, asupra altor ducativă, experienţele bu­ prafeţe pentru solarii pe contribuit la soluţionarea racterulul ana litic şi corn ba cultural
colectivităţi de muncă. Dar pe noi nu ne intere­ ne în orice direcţie se ge­ întreprinderi şi Instituţii unor importante probleme tiv al acestora, organizarea ră Radi
de ştiri
Asemenea colective mo­ sează numai ce se intîmplă neralizează mai uşor şi noi care au prestat cu perso­ şi desfăşurarea în condiţi folcloru
del au fost desemnate şi în în echipa sau brigada noas­ intenţionăm să acţionăm nalul TESA un însemnat cum ar fi : economisirea mai bune a întregii activităţ Muzică
13,00 De
cadrul Şantierului 1 Deva tră. Noi, cei din brigada mai bine în viitor şi prin număr de ore de muncă de materii prime, materia­ de pregătire politico-ideologi ridian (
al T.C.II. Unul dintre ele lui Preg, sîntem împărţiţi aceşti factori. patriotică. Referindu-ne la le şi combustibil, creşterea că a tuturor comuniştilor, nai; 10,
este cel pe care-1 reprezin­ pe puncte de lucru. Prin comisia Arhitectură — sis­ productivităţii muncii, sis­ perfecţionarea sub toate as­ ce ; iG,
tă brigada complexă con­ oamenii noştri care lucrea­ ION CIOCLEi tematizare, aceasta a ur­ tematizarea circulaţiei ru­ pectele a vieţii interne de i mu?
<in
r
dusă de Ion Preg. ză în acele colective ştim mărit mai ales modul în tiere, zonelor verzi şi căi­ partid. «are de
— Ce anume a îndreptă­ ce se intîmplă la ei şi ne care se preocupă benefi­ lor de acces, dezvoltarea Rod al unei omple activi­ Orele s
ţit desemnarea acestui co­ exercităm influenţa, ne o- ciarii pentru asigurarea sectorului prestări servicii tăţi de dezvoltare a conştiin­ CU cil
Români:
lectiv drept model ? — ferim ajutorul pentru co­ amplasamentelor libere în etc. ţei socialiste in judeţul nos­ ding;
l-am întrebat pe tovarăşul rectarea celor care apucă I.R.I.U.M.P., secţia S.H. vederea realizării la timp Prin activitatea lor, co­ tru mii, zeci de mii de comu­ 22,30 Ri
Iacob Arghir, secretar ad­ pe căi greşite. Vulcan. O parte clin briga­ a obiectivelor de investiţii misiile permanente ne sînt nişti îşi dovedesc în muncă, în Buletin
junct cu probleme organi­ — în brigada dumnea­ da de montaj stîlpi hidrau­ planificate, a analizat sis­ de un real sprijin atît în societate, înaltele lor calităţi Nou St<
zatorice în biroul organi­ voastră n-au fost oameni lici condusă de comunistul tematizarea şi reglementa­ faza de cunoaştere a si­ politice, morale şi profesio­
p
zaţiei de bază de la lotul care s-o fi apucat la un Dionisie Matyaş. rea circulaţiei în zona cen­ tuaţiei în momentul de de­ nale, devotamentul lor ne­ B3P ~’x;
14, in care activează bri­ moment dat pe căi greşite ? trală, a urmărit construc­ cizie, cît si în urmărirea mărginit faţă de cauza ge­ m
gada respectivă. — Ba da, am avut unul ; Foto:'VIRGIL ONOIU torul în realizarea lucrări­ transpunerii în viaţă a nerală a partidului, aducind
— Este una din puţinele lor de investiţii. măsurilor adoptate.
formaţii de lucru din ca­ nu are rost să spun cine, o contribuţie hotăritoare la DEVA
pentru că acum nu mai e
drul lotului cu care nu am o problemă. L-am luat în transpunerea in viaţă a im­ ciul —
avut nici un fel de proble­ primire întreaga brigadă portantelor obiective econo­ cui (l’a
ta); HU
mă. Mă refer la disciplina şi in două luni l-am re­ mico-sociale adoptate de ciul din
de plan, la disciplina mun­ adus printre noi. Congresul al Xll-lea al parti­ J-II (FI
cii, la viaţa în familie şi dului. in acelaşi timp, comu­ do făt;
societate. Numără 14 co­ — Sînteţi, prin urmare, niştii îşi manifestă cu res­ Porţile
Sub pa
munişti, oameni de bază nişte buni propagandişti in ponsabilitate rolul de mobi­ structor
atît în producţie cît şi în spiritul unui mod de a lizator şi unificator al efor­ Şantaj
viaţa de organizaţie. Este, trăi şi a munci în chip co­ turilor colectivelor. meniu)
iembrie)
am socotit noi, o formaţie munist. E x p u n e r e a tovaiăşului pe vasi
bine dotată cu puterea e- — Eu cred că sîntem. în Nicolae Ceauşescu, document bllca);
xemplului colectiv spre a ceea ce avem noi de rea­ de mare însemnătate teore­ mercenc
Vis de
o defini ca model. lizat. indisciplina .se exclu- toresc) ;
tică şi practică, formulează cea de
importante sarcini privitoare rul) ; L
nide —
la ridicarea pe o treaptă ca­ r \ ;
Avantaje pentru crescătorii litativ superioară a calităţii ve stor}
rose) ;
de membru al partidului, in
timpuJu
contextul realizării exigenţe­ BRAD :
(Steaua
lor noii calităţi în toate do­
de pisări în cooperare cu meniile amplului proces con­ Strada
Moara
GEOAG
structiv.
pentru
sa de
unităţile agricole socialiste Proba <
Iar); B
Să ne gmdim încă de pe acum la lirana LAN :
(Casa '
RIA • I
(Urmare din pag. 1) crescător se calculează la ilia':
preţul de 14 lei/kg calita­ animalelor pentru iarna 1981-1982 (Lumin.
băneşti ce se cuvin crescă­ tea I si 12,25 lei/kg calita­
torului, potrivit prevederi­ tea a Il-a. Din suma tota­
lor din contract. în cazul lă ce se cuvine pentru li­ Cooperativa agricolă de nuită pentru eă proce­ mis să facem o compara­ de diferite ierburi, desti­ *%
încheierii de contracte pe vrarea puilor, unitatea îşi producţie din Pricaz are dează la cumpărarea de ţie — porneşti la o treabă narea unei suprafeţe de
termen lung, la cererea reţine cheltuielile efectua­ un sector zootehnic puter­ fin. deoarece — acest lu­ ştiind precis că nu vei păşune pentru producţia
crescătorului, i se asigură, te si beneficiul, iar suma nic. ce aduce, în general, cru se ştie ele multă vreme reuşi să realizezi ceea ce de fin, paralel cu preocu­
contra cost, echipament rămasă reprezintă dreptul rezultate hune. La ora ac­ — ea nu dispune de supra­ ţi se cere să obţii. în a- parea pentru organizarea Rczul
tehnologic şi închirierea u- bănesc al crescătorului tuală. unitatea dispune de feţe suficiente pentru pro­ ceastă situaţie, două sînt raţională a păşunatului, a mai 1
nor utilaje. Din valoarea pentru contribuţia sa la 570 animale şi, cum se ducerea de furaje. Coope­ căile ce ar putea fi urma­ strîngerii şi transportului Extr.
puilor livraţi de către realizarea acţiunii de coo­ prevede în planul pe 1981, rativa nu are decît 7 ha te. Prima — la care se gîn- fibroaselor în cele mai bu­ 79, 56,
crescătorul contractant, u- perare. Astfel, pentru 1000 efectivul se va menţine. fînaţ şi 80 ha păşune, ceea dese unii — micşorarea nu­ ne condiţii. O atenţie deo­ Extr.
nitatea îşi reţine valoarea pui de o zi, pentru care Cine vizitează in aceste zi­ ce este foarte puţin pen­ mărului de animale, ceea sebită trebuie acordată 75, 9, 8
puilor predaţi pentru creş­ perioada de creştere este le sectorul zootehnic poate tru efectivul de animale ce, desigur, nu este logic. creşterii producţiei de fu­
tere, a furajelor, utilajelor de 63 zile, drepturile bă­ constata că animalele sînt pe care îl are. Pentru 1981. A doua cale este spo- Fond
şi serviciilor prestate, pre­ neşti ce se cuvin crescăto­ bine îngrijite, bine hrănite raje la hectar pe suprafe­ 1 281 2-14
cum şi cota de cheltuieli rului pe timp de o lună şi se obţine o producţie de Condiţia de bazà a zootehniei ţele cultivate. Se poate, de
indirecte şi beneficiul ce i sînt de 2 165 lei, iar pentru lapte mereu mai mare. asemenea, apela la cultiva­
se cuvine. La rîndul său 1000 pui primiţi la vîrsta Faptul nu este de mirare, FURAJE MULTE ŞI BUNE rea oricărei suprafeţe, ori-
crescătorul are obligaţia de 20 zile şi la o greutate dacă ţinem seama că vite­ cît de mici — şi la C.A.P. LV
să asigure spaţiile de ca­ de 0,300 kg/pui, pentru ca­ le primesc hrană suficien­ ÎN TOATE ANOTIMPURILE Pricaz există aşa ceva chiar
zare pentru creşterea pui­ re perioada de creştere tă, In zootehnie muncesc în incinta sectorului zo­
Timpi
lor şi utilităţile necesare este de 43 zile, drepturile oameni harnici — în mare în scopul acoperirii nece­ rirea producţiei de fu­ otehnic, în apropierea ziua d<
aplicării tehnologiilor (ali­ băneşti pe timp de o lună majoritate localnici — din­ sarului de furaje — s-« raje în cooperativa agrico­ sediului unităţii şi în mea vi
mentare cu apă. energie e- cuvenite crescătorului sînt tre care merită a fi evi­ destinat o suprafaţă de lă de producţie. Această alte părţi — cu plan­ moaşă,
lectrică etc.); executarea de 1980 lei. Acestea sînt a- denţiaţi Maria Jude, Si- 90 ha ce se culti­ cale trebuie urmată fără te furajere de mare pro­ Izolat s
se slab
lucrărilor de îngrijire şi vantajele şi cîştigurile ce­ mion Coşarcă, Ioan Bucur vă eu lolium, borceag, să se apeleze la nici un ductivitate. Pot fi găsi­ va sul
furajare potrivit tehnolo­ lor care încheie contracte şi alţii. Maria Licescu. şe­ trifoi şi sfeclă. O su­ fel de justificări. Şi . la te şi alte soluţii care din st
giilor şi normelor stabili­ pentru creşterea puilor fa fermei, ne-a spus. re­ prafaţă mică ce — se ştie C.A.P. Pricaz şi în alte u- să ducă, în final, la asi­ minimă
tre 5 f
te ; aplicarea şi respecta­ pentri carne. cent 1 de pe acum — nu va fi su­ nităţi unde situaţia este si­ maxim;
rea regulilor sanitar vete­ — Avem un sector zoo­ ficientă. Astfel, Coopera­ milară trebuie să se treacă gurarea unei baze furajere de. Izc
rinare ; cantităţile de fura­ LOCUITORI tehnic bun, este adevărat, tiva agricolă din Pricaz cu hotărîre la întreprinde­ in strictă concordanţă cu semnal;
je în completarea furaje­ AI SATELOR dar acest lucru ne costă porneşte, încă de la înce­ rea unor măsuri menite a nevoile sectorului zooteh­ Timpi
lor de bază primite de la ŞL ORAŞELOR ! foarte mult. De mai mulţi putul acestui an de pro­ asigura producerea în în­ nic, în aşa fel încîtsăsea- zilele d
unitatea contractantă ; li­ Folosiţi din plin toate ani unitatea noastră cum­ ducţie cu un deficit de fu­ tregime a furajelor de ca­ sigure o bună furajare a Vremea
irumoa
vrarea unităţii beneficiare, posibilităţile pe care Ie a- pără furaje din satele din raje, prevăzîndu-şi chiar re are nevoie sectorul zoo­ animalelor pentru a se rea­ rar n.si
la termenele stabilite, a u- veţi pentru a creşte cît jur şi chiar de la distanţe prin plan să cumpere fîn tehnic. Ce anume trebuie liza o producţie de lapte şi tervalu
nei cantităţi de carne de mai multe animale şi pă­ mari, ceea ce înseamnă şi în stabulaţia 1981—1982. să se întreprindă ? Iată va plo-
pui, echivalentă cu greuta­ sări, pentru acoperirea pe cheltuieli financiare serioa­ Iată un mod curios de a cîteva soluţii : coslrea şi a- carne la nivelul sarcinilor La n
tea pentru 90 la sută din această cale a propriilor se. gîndi, de a planifica mun­ dunarea fără nici o pier­ stabilite. La acest impera­ neral i
numărul de pui preluaţi şi necesităţi şi pentru aprovi­ Pînă la ora actuală, ca, de a privi. în ultimă dere a fîneţelor, a ierbii tiv trebuie să se gîndeas- variabi
semnal
crescuţi, la greutatea me­ zionarea populaţiei prin în­ 'C.A.P. Pricaz a cumpărat instanţă, creşterea anima­ de pe marginea drumurilor că încă de pe acum. (Meteo
die prevăzută în contract. cheierea de contracte cu u- peste 250 tone fin, dar lelor. producţia acestora. şi şanţurilor. însilozarea u- Oana )
Valoarea puilor predaţi de nităţile socialiste ! ea nu poate fi învi­ Adică — dacă ne este per- nor cantităţi cît mai mari TRAIAN BONDOR