Page 54 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 54
mvi
SbiA C€ LSCTUftA
Acţiuni energice pentru evacuarea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
apel de pe culturi
Cea de a doua revărsa au lăsat în urma lor băl 25—30 de oameni din bri
re a Mureşului a acoperit, tiri, în suprafaţă totală de găzile Ilia, Săcămaş şi Brîz-
în multe unităţi agricole circa 5—6 ha, în. locurile nic au muncit la săparea
din judeţul nostru, supra mai joase. Imediat ce ape de şanţuri, canaleie mai
SMĂlMlf rumb, sfeclă de zahăr, car perativei a organizat acţi adîncite. Recolta de cartofi,
feţe însemnate de teren se
le au părăsit ogorul, con
vechi au fost curăţate şi
siliul de conducere al coo
mănate cu gnu, orz, po
care a fost acoperită de
tofi ş.a. La ora actuală a-
uni pentru evacuarea băl
ape nu a fost compromisă
decît în mică măsură.
pele s-au retras în vechea
ţilor, la care au partici
lor matcă, iar cea mai im
Burjuc. Ioan Lea, secre
portantă problemă a aces pat zilnic circa 30—35 de tarul Consiliului popular
oameni, din brigăzile din
0RG.W Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. tor zile este evacuarea băl Gurasada, Gothatea şi comunal:
tirilor de pe ogoare, ce Cîmpuri-Surduc.
Se acţionează cu răspun
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N mobilizează în toate loca —■ Cum se prezintă re dere la evacuarea apei ca
lităţile situate pe Valea colta ce a fost acoperită re mai bălteşte pe o su
Mureşului un mare număr de ape ? prafaţă de circa 30 ha în
de forţe umane. Redăm — Sfecla de zahăr n-a lunca Mureşului. Joi, vi
Anul XXXIII, nr. 7316 DUMINICĂ, 17 MAI 1981 4 pagini - 30 bani cîteva aspecte din această avut de suferit. A fost în neri şi sîmbătă, 30 de coo
bătălie. să greu afectată recolta de
Gurasada : Dana Nichita, porumb şi o mare parte peratori din comună au lu
crat la adîncirea canalelor,
inginera şefă a cooperati din cea de cartofi. Ne pre la săparea de şanţuri.
No ier verificare si atenţionare, ci îndrumare vei agricole de producţie : gătim ca, imediat ce tere — Ce se va întreprinde
— A doua revărsare a
nul ne permite, să trecem
Mureşului ne-a afectat o la reînsămînţarea terenuri în continuare ?
competentă, sprijin concret şi eficient suprafaţă de 190 ha semă lor calamitate. ne-am propus să organizăm
— Pentru azi (duminică)
nată cu diferite culturi. A-
Ilia. Gheorghe Suba, pre
o acţiune de mare amploa
cum, apele s-au retras, dar
şedintele cooperativei agri
cole de producţie: re în satele Burjuc şi Tisa,
Controlul de partid — s-au îndeplinit măsurii« erau rezolvate toate pro — Nu mai avem apă de- tot în scopul eliminării
parte integrantă a muncii stabilite la controlul ante blemele la nivelul respec cît pe o mică suprafaţă, în băltirilor şi a excesului
de conducere — constituie rior, cum s-a acţionat pen tiv. în acest mod s-a acor apropierea satului Săcămaş. de umiditate. Scontăm pe
una dintre metodele efi tru înlăturarea deficienţe dat un sprijin efectiv şi e- Acest lucru se datoreşte participarea a circa 70—80
ciente de urmărire a mo lor constatate atunci. ficient, birourilor organi faptului că am acţionat de oameni, fiind mobilizaţi
dului în care organele şi în domeniul muncii or zaţiilor de bază. în final, pentru evacuarea băltirilor, să ia parte la săparea de
organizaţiile de partid ac ganizatorice de partid şi concluziile controlului com imediat ce Mureşul s-a re canale şi şanţuri şi nave
ţionează pentru traducerea a celei politico-educative plex pe întreprindere, cit stabilit în matcă. Zilnic, tiştii din localitate.
în viaţă a hotărîrilor parti s-a pus accent pe aplica- şi măsurile de îmbunătăţi
dului şi statului, de îndru re a întregii activităţi au
mare şi sprijinire efectivă CONTRQLUL fost prezentate într-o şe Faza pe ministere a concursului pe meserii
a acestora în realizarea tu dinţă de analiză lărgită a
turor sarcinilor ce le stau COMPLEX biroului Comitetului orăşe
în faţă. Acţionînd în acest DE PARTID nesc de partid Brad. Saranfla pregătirii profesionale
sens, Comitetul orăşenesc Care sînt principalele
de partid Brad a pus ac rea hotărîrilor, planifica concluzii ? Controlul a re
centul principal în timpul rea muncii, repartizarea şi levat că organele şi orga a schimbului de inline
controlului complex desfă urmărirea îndeplinirii sar nizaţiile de partid de la
şurat cu cîtva timp în ur cinilor pe fiecare comu I.M. Barza se ocupă cu în prima parte a acestei a organizat, în acest an,
mă ia întreprinderea mi nist, modul în care comi răspundere de realizarea luni, elevii cu cea mai bu faza de zonă şi minister).
nieră Barza pe soluţiona tetele de partid pe sectoa sarcinilor ce le revin din nă pregătire profesională Dincolo de satisfacţiile i-
rea concretă şi eficientă, la re au făcut controlul şi au hotărîrile partidului pri din liceele industriale şi mediate, prilejuite de obţi
faţa locului, a probleme sprijinit organizaţiile de vind perfecţionarea conti bolile profesionale ale ju nerea acestor succese, ve
lor ce vizează îmbunătăţi bază, îmbunătăţirea pro nuă a stilului şi metodelor iSl< jl deţului nostru, cîştigători dem garanţia bunei pre
rea muncii birourilor orga pagandei vizuale şi a mun de muncă în conducerea ai fazelor pe şcoală şi zo gătiri profesionale a schim
nizaţiilor de bază, a comi cii politice de la om la întregii activităţi politice, nă ai concursurilor pe me bului de mîine, pentru în
tetelor de partid din sec om. în perioada controlu economice şi sociale. Fa b I £■» 1 serii au participat la etapa deplinirea măreţelor obiec
toare în scopul realizării lui, membrii colectivului ţă de perioada precedentă pe minister a întrecerii, tive stabilite de Congresul
sarcinilor economice. au participat la şedinţe ale am remarcat o îmbunătă unde au făcut încă o dată al Xll-lea al P.C.R, în a-
Timp de aproape o lună birourilor organizaţiilor de ţire a muncii cu activul şi dovada calităţii muncii sigurarea forţei de muncă
a fost controlată activita bază, ale comitetelor de cu comisiile pe domenii desfăşurate de-a lungul a- sectoarelor de bază ale in
tea a 57 organizaţii de ba partid şi consiliului oame ale comitetului de partid, nilor, sub îndrumarea ca dustriei noastre.
ză, 11 comitete de partid, nilor muncii, ia adunări faptul că există o preocu- drelor didactice. în ultimii Cei care au contribuit la
a tuturor sectoarelor de generale ale organizaţiilor ani a devenit tradiţie si ocuparea, de către Liceul
producţie, consiliului oa de partid şi ale grupelor IONEL VLAD tuarea elevilor din judeţul industrial nr. 1 Deva, a
menilor muncii, organiza sindicale. Tovarăşii din co secretar a! Comitetului nostru pe locuri fruntaşe primului loc în întrecerea
ţiei U.T.C., de sindicat şi lectivul de control aveau orăşenesc de partid Brad Aspect de la copilitul ro în cadrul concursurilor pe Ministerul Minelor, Pe
O.D.U.S. Cu acest prilej a sarcina să nu plece din şiilor în serele de Ia SSn- profesionale. De astă dată trolului şi Geologiei sini
tandrei.
fost verificat modul cum nici o organizaţie pînă nu (Continuare in pag. a 2-a) s-au obţinut 49 premii şi elevii Cornel Gligor (pro
menţiuni în cadrul con fil minier, clasa a XI-a)
fruntării cu concurenţii din Mihai Man (mecanic ma e
Să îie intensificat ritmul lucrările toate judeţele ţării, faţă şini şi utilaje, clasa a
de 37 la ediţia din 1980.
Premiile sînt o confirma XII-a), Vasile Soporan
(mecanic maşini şi utilaje,
de termafieare a Văii Jiului i Devei re a creşterii calitative a anul X şcoală profesională),
pregătirii profesionale a e-
(3 CLUBUL ŞTIINŢIFIC levilor noştri. Considerăm care s-au clasat pe locul
AL ELEVILOR ŞI CADRE Ii, Iosif Tamaş (electro
LOR DIDACTICE. Ieri s-a Două importante obiecti iulie vor fi începute pro te împărţită în trei tron concludent, în acest sens,
deschis la Liceul industrial ve se află în plină con bele, pentru ca în luna clasamentul general (obţi tehnică, clasa a X-a), Mir-
nr. 3 Hunedoara clubul şti soane, la care stadiul lu nut prin cumularea punc cea Moţiu (electrician, cla
inţific al elevilor şi cadre strucţie în judeţul nostru septembrie să poată fi fur crărilor este diferit. Res
lor didactice, organizat de — termoficarea municipii nizat agentul termic. Dar pectiv, pe tronsonul Paro tajelor) pe Ministerul Mi sa a XI-a), Sergiu Căta (e-
Consiliul municipal de edu lor Petroşani şi Deva. Im pentru ca acest fapt să se şeni — Vulcan, atît partea nelor, Petrolului şi Geolo lectrician clasa a XII-a) —.
caţie politică şi cultură so perativul accelerării lucră împlinească este necesar să de construcţie, cit şi mon giei, pentru cele peste 30 locul Hi şi Romeo Soco-
cialistă. Tema dezbaterii de unităţi şcolare de pro lan (mecanic, clasa a X-a)
inaugurale — „Educaţie şi rilor pe cele două şantie 1
progres“. Lunar, acţiunile re ale termoficării rezidă, fil, în care pe locul I se — premiul U.T.C. Cinci
clubului ştiinţific se vor pe de o parte, din nece află Liceul indutrial nr. 1 sânt elevii Liceului indus
desfăşura în cadrul unuia trial din Petroşani ale că
dintre liceele industriale sitatea îmbunătăţirii per Deva, pe locul Iî Liceul
din municipiul Hunedoara. manente a condiţiilor de industrial Petroşani, pe lo ror rezultate în concurs au
¡8 NOI UNITĂŢI COMER- viaţă a locuitorilor, iar pe fie încheiate lucrările la tările de conducte (inclu cul III Liceul Industrial urcat şcoala lor pe locul
j CIALE. După ce cu puţin de altă parte' este impusă reţeaua de termoficare pe siv probele de presiune) şi nr. 1 Lupeni şi pe locul VI
timp în urmă în noul car tronsonul respectiv. Des izolaţiile sînt terminate. IJ pe minister. Se numesc
tier al Haţegului a fost de actuala situaţie energe liceele industriale din Ioan Gălăţan (mecanic ma
deschis un bar de zi, zile tică. Pornind de la aceste pre stadiul lucrărilor la Conductele sînt vopsite, Crişcior şi Vulcan. şini şi utilaje, clasa a XI-a),
le trecute, alături de bar, deziderate am întreprins o reţea ne-am interesat la izolaţia cu vată şi izola în celelalte sectoare de Keiling Istvan (electrician,
şi-a început activitatea o anchetă pe cele două şan lotul Paroşeni al Grupului ţia cu carton sînt efectua bază ale judeţului (meta
plăcintărie. Ambele unităţi, tiere, din Valea Jiului şi de şantiere „Energocon- te. Nu s-a executat în în clasa a XI-a), ocupanţi ai
aparţinînd I.C.S.M. Căian, strucţia“ Mintia—Deva. tregime protecţia cu tablă. lurgie, materiale de con primului loc în întrecere,
secţia Haţeg, sînt dotate cu Deva, pentru a vedea sta „în toamnă, Petroşaniul strucţii, construcţii de ma Mircea Culcea (electroteh
mobilier şi aparatură mo diile în care se află lucră „Tabla este o problemă şini şi transporturi) s-au nică, clasa a X-a) — locul
derne. (Nicu Sbuchea, co rile de termoficare. va avea căldură“ — afir pentru întreaga magistrală obţinut, de asemenea, re
respondent). B „TIRGUL Din discuţia avută cu di mă ing. Nicolae Nemeş, şe — arăta inginerul Nemeş.
COOPERAŢIEI MEŞTEŞU Mai avem nevoie de încă zultate remarcabile în ca Inginer
GĂREŞTI“. Cooperativele rectorul Uzinei electrice ful lotului. Iar pentru a-şi drul fazei pe minister a POMPILIU PLOPŞOREANU
meşteşugăreşti „Mureşul“, Paroşeni, ing. Alexandru argumenta spusele ne pre 325 tone de tablă şi nu se concursului pe meserii, inspector
„Progresul“ şi „Constructo Aruncuteanu, am reţinut că zintă în detaliu situa CONSTANTIN IOVĂNESCU concurenţii noştri clasîn- la Inspectoratul şcolar
rul“ din Deva organizează pentru Valea Jiului terme ţia lucrărilor. întreaga LIVIU BRAICA
miercuri 20 mai, în piaţa nele stabilite vor fi res du-se pe primele locuri judeţean
municipiului, „Tirgul coo reţea de conducte între (Ministerul Agriculturii şi
peraţiei meşteşugăreşti“. pectate, respectiv în luna Paroşeni şi Petroşani es- (Continuare în pag. a 2-a) Industriei Alimentare nu (Continuare in oag o 2-
Participă numeroase coope
rative din judeţ, prezentînd
un bogat şi variat sorti
ment de produse — confec
ţii, tricotaje, Încălţăminte, în ziarul de azi:
artizanat şi altele. ai
SCHIMB DE EXPERIEN
ŢA. „Pregătirea preşcolari
lor pentru şcoală şi a ele ® Dialog cu cititorii
vilor de clasa a IV-a în
vederea adaptării la moda
lităţile de lucru din gimna © Deva actualităţi
ziu“ a fost tema schimbu
lui de experienţă organizat
de Inspectoratul şcolar ju- j ® Pe cine primiţi în
deţean la Hunedoara, ma- j casă ?
nifestaro la care au parti
cipat educatoarele şi învă- |
ţătorii din municipiu. & Ritmuri liunedorene
Zi de primăvară în Deva.
Foto: VIRGIL ONOIU