Page 56 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 3
R. 7316 © DUMINICĂ, 17 MĂI 1981

r
S1
JUNE Consemnări Mintea si inima
» *
Incepînd din 2 iulie piraţia cărturarilor dinuin- tre este rodul unei vechi
1838, vreme de aproape tea lui Bariţiu, chiar dacă şi glorioase tradiţii cultu­
treizeci de ani încheiaţi, nu atit de explicit expri­ rale, in caro militantismul
întru co- a
ii de va- Gh. Baril iu editat la mată, a lost şi aspiraţia artistic a lost înţeles în­
Braşov, ca supliment al contemporanilor săi, şi a totdeauna ca transforma­
„Gazetei de Transilvania", continuat să rămlnă aspi­ rea frumosului dinlr-o no­
una dintre primele noastre raţia scriitorului român ţiune abstractă intr-un a- MUME»®«
JC11
riei reviste literare de durată pînă azi. !pi nu îniîmplă- devăr activ, pus în slujba
şi prestic/iu. Ea se numea lor, după aproape un semenilor. „Noua calitate
ical spre care se tinde în toa­ Premieră la Teatrul de stat ,,Valea Jiului" Petroşani
pft opere „Foaie pentru minte, ini­ veac şi jumătate de la a-
ieşti, mă şi literatură“ şi o a- pariţia loii lui Bariţiu, la te domeniile — se spune
oroc“ — minlesc aici, în alara ori­ Congresul al IX-lea al în amintitele Teze — este
cu ace- partidului, vorbind despre firesc să fie realizată şi Soarele si luna“
Ion Sla- cărui prilej aniversar, de Al. ANGHELESCU
parte pentru că titlul acesta e iinulitatea creaţiei artisti­ pe tărîmul literaturii, al 99
Rugby : cu deosebire semnilicativ ce, tovarăşul Nicolae vieţii literare, astfel incit
România acestea să participe tot Piesa „Soarele şi luna“ o curgere cu suspansuri a schimbare : inginerul co­
tul curo- şi actual. L.a drept vor­ Ceauşcscu iolosea aceiaşi — debut în dramaturgie al materiei dramatice pînă la munist Toma Sorescu, ve­
J: A.S.A. bind, actual a fost întot­ termeni cind spunea că o- mai activ şi mai rodnic la actorului Al. Anghelescu finala rezolvare apoteoti­ nit de la Galaţi în Valea
F.C. Olt deauna, doar că azi actua­ pera ■ trebuie „5ii-şi gă­ impunătoarea operă crea­ Jiului pentru refacerea şi
.ul naţio- — a fost reprezentată în că (învingerea lumii vechi
siuni al- litatea aceasta a dobîndil sească drum larg spre toare a naţiunii n'oastre“. premieră absolută in data de către cea nouă, cu ine­ întărirea reţelei comunis­
a Mosco- o mai pronunţată nuanţă mintea şi inima poporu­ E un ideal pe care, in de 8 mai pe scena Teatru­ rentele modificări pe care te, trece prin furcile ca­
reş programatică şi militantă. lui". preaijma Conferinţei Na­
herş. re a Căci alăturarea cuvintelor decent apărutele „Teze lui din Petroşani. Lucra­ le-a declanşat în mentali­ udine ale Siguranţei, du-
blîndu-şi acţiunea cu în­
tatea oamenilor), „Soarele
viitor minte şi inimă pe linia de ale Conferinţei Naţionale ţionale, scriitorii României rea a conferit prin tema­ şi luna" se adinceşte psi­ cercarea de schimbare a
tică o poziţie centrală lu-
socialiste îl aiirmă din
prese împlinire a eiorlurilor li­ a Scriitorilor“ reactuali­ nou: adresîndu-se minţii t minării evenimentelor din hologic si bineînţeles dra­ conştiinţei Colonelului. Du­
teraturii şi aşezarea lor în zează întreaga chestiune,
iniei. De şi inimii contemporanilor lupta partidului intr-un matic ; prin medierea psi­ pă gradarea necesară a a-
â a ţârii Jrontispiciul unei reviste• slructurîndu-se tocmai în moment de răscruce din cestui joc de suspectare,
.n de mare popularitate a iă- jurul acestor trei repere lor, ei au certitudinea că hologică lupta capătă alte urmează aparent spontan,
„Medi- au ales singura cale de viaţa poporului nostru, din dimensiuni, trece pe pla­
iigurâri“. cut-o intlia dală Bariţiu, cardinale : Minte — Inimă anii pregătitori ai revolu­ nul conştiinţelor, al mişcă­ dar continuu pregătită, so­
Produc- dar ea e simptomatică şi — Literatură. Ele sint con­ a-şi împlini înalta menire ţiei de eliberare naţională luţionarea : Colonelul îm­
•ilor ita- deiinitorie pentru întrea­ siderate intr-o insepara­ socială şi singura şansă şi socială, şi anume, refa­ rii acestora. Este ceea ce
ga noastră literatură. .4. bilă unitate, cu atil mai de a dăinui în posteritate. spectacolul a reliefat prin puşcă pe Comisar şi dă in­
ort. cerea organizaţiilor de jocul atent al actorilor, (în­ ginerului posibilitatea să
scrie pentru mintea şi ini­ mult cu cit funcţia for­ partid din Valea J-iului. Ea deosebi din rolurile colo­ acţioneze mai departe. Ast­
ma oamenilor a lost şi as­ mativă a literaturii noas- RADU CIOBANU a constituit, atit ca opţiu­ nelului, comunistului şi fel este transpusă just
ne a autorului cit şi a minerului Tudor Velea) în acea conştientizare a ar­
teatrului, o înscriere fermă
ho spi­ vederea unui impact ideo­ matei, afirmată istoric. în
ni cri trtv în acţiunea de sărbătorire logic şi estetic sigur cu rolul Colonelului, Al. An­
a 60 de ani de la făurirea spectatorul — o undă de ghelescu luminează acea
onomică Jlaem ia Jiad de timp Partidului Comunist Ro­ schimbare a conştiinţei
iinţific mân ; prin dimensiunea ei prin controlarea încărcă­
: „Karl Trăiesc în miezul veacului : actuală, Ge consistă nu nu­ Faza interjudeţeană a
in creţii'* Destine-l'Iăcări schimbă faţa lumii, mai în sesizarea unui „în­ turii afective cu o înţele­
U Festivalului naţional gere superioară a stărilor
Din mări de grîne strîng culoarea ceput de lume" (după din centrii elementari spre
macului cum sugerează şi titlul), ei „Cîntarea României“ a da o echivalenţă adecva­
Ard clipele. In miini oţelu-i blînd Im răscrucea vîntului şi-a huniii. - mai ales în rezonanţele şi tă complexităţii psihologi­
Vin din pălmaşi statornici şi-nţelcg felul în care acest „înce­
E cerul un timpan imens prin care lirism, parcă al amintirii ce a personajului ; iar Flo­
Ce-nseamnă cîştigata libertate put de lume" a solicitat şi
se-aude veşnicia respirînd. Din sete vreau să înfloresc întreg, realizat o împlinire, devi­ sau al patosului din mişca­ rin Plaur, printr-o agitaţie
situaţiilor dramatice
rea
Ca sălciile apelor bogate. ne o pledoarie. Personaje­ sugestionantă, exterioară,
ctualita- Oraş — o flacără pe care o străbat' învăluie mesajul. Fluxul a- dă imaginea negativului
itc; 8,00 AUREL D. CÂMPEANU le, prinse în focul luptei cesta de lirism aparţine personaj, Comisarul, justi-
satelor; cu paşii celorlalţi, ca într-un vis — revoluţionare, văd necesi­
ical; E- ! tatea acesteia în sensurile mai mult cuplului Florin ficînd şi pe această cale
itâţi şi ce forţă nevăzută m-a legat, Chirpac (inginerul comu­ gestul final al Colonelului.
c toate de simt şi-n somn parfumul tău profund umane viitoare nist Turna Sorescu) şi Mi- Ceilalţi actori : Avram Bj-
Radio- aprins 1 ale societăţii pentru care runa Gheţu (profesoara
inregis- luptă — tentaţia autorului rău (Voicu Bucur), Ştefa-
uşoară; Dis Doina, fiica minerului Ve­ nia Donca (Maria Velea),
muzică Aud sedimentind secundele in ore este de a suprapune visele lea), pentru cCl dinţii din- Dinu Apetrei (Mihai Ve­
a vese- acestor personaje cu evo­ tr-o conştiinţă a dedublă­
metraj ; ziua de mîine densă şi adîncâ Deschidem, largi, ferestrele spre vis luţia societăţii noastre, şi lea) şi Ilie Ştefan (Mitru
taliv — să intre primăvara in odaie rii, şi o anume interiori- Precup) cu definiri exacte
)0 Clu- Nimic fiinţa n-o să ne-o deVore cind plugul muşcă lacom din păinint nu in mod abstract, ci cu tate luminată din cind în in întruparea ideii de
Buletin cit timp istoria ne va străbate încă. elemente concrete, singula­ cind de „umbra" lui, pen­
am so­ şi ramura amiezelor se-ndoaie re şi particulare ale Văii coeziune a minerilor anga­
ft; 17,00 Iar încolţesc iubirile în noi tru proiesoara de istorie jaţi într-o experienţă de
17,30 Miroase aerul a muncă şi a pîine, copiii ies din somn mai in afară Jiului. Şi din această re­ de intrarea firească în viaţă dintr-un moment de­
i,00 Ra- ziua de azi miroase clar a mîine. zonanţă a trecutului în „jocul" istoriei. Dealtfel,
1
orft cu şi-o linişte bogată de senin ■ prezent, spectacolul îşi ex­ terminat. Construcţia re­
5 Tur- peste hotarul ţării se coboară... ideea de „joc“ de „horă“ gizorală a spectacolului
,00 P NASTAS1A MANIU trage forţa angajantă şi este intimă familiei lui realizată de Marcel Şoma
i orarni*. IOAN VASIU încărcătura politică. Cu o Tudor Velea, familiei mi­
aţie la V_ simplitate a construcţiei şi şi susţinută de un cadru
ie ştiri; nerilor. Dumitru Drăeea scenografic aproape ordo­
muzi- (Tudor Velea) cu o since­ nat geometric şi de bună
Artişti plastici hunedoreni în Finlanda ritate adine omenească şi calitate (Ştefan Barath), a
o ştiinţă a gradării nuan­
transpus într-un desen lim­
ţelor pentru dirijarea emo­ pede caracterele, poziţiile
ideologice, conflictele, sub­
Impresii de călătorie ţiei configurează această liniind complexitatea trans­
idee — de unitate a mine­
iu zap- rilor intr-un sens revolu­ formărilor de conştiinţe
haiclu- In urma invitaţiei lan- ţionar —, cu o aparentă spre a plasa în apoteoză
ii (Ar- gii mei, cit şi pentru ma­ aspru, cer senin, aer ozo- lucrează fericit cu artistul
Sacrifi- sată in primăvara anului rele' public. nat. plastic. economie de mijloace, ne- mişcarea revoluţionară co­
seriile 1980, de către Asociaţia ar­ Peisajul rural finlandez stirnite din exterior, are munistă. Cum era de aş­
lacrimă tiştilor plastici din Hyvin- Curat şi îngrijit, peste Este puternic reliefată ca-ntotdeauna o forţă a teptat un spectacol politic
Şistul); l-am simţit cel mai bine tot simţi mina harnicului ideea de unitate între ceea
Arta) ; kăă — Finlanda, de a face din goana maşinii spre o- finlandez. ce se construieşte şi natu­ comunicării contagioase. de bună calitate s-a reali­
(Con- un schimb de expoziţii şi ra'şele vizitate — Helsinki, Chiar o rezumare a subiec­ zat pe scena Teatrului din
ŞANI ; Finlandezii au o strălu­ ra înconjurătoare. Străzi tului dă o imagine a aces­ Valea Jiului.
Detaşa- delegaţi, la 23 aprilie, la Ga­ Hyvinkăă, Lohia, Tampere, cită tradiţie în arhitectu­ largi, unele tăiate în stînci
(7 NO- leria de artă a oraşului Hy- riarneenlinna, (oraşul naş­ ră, punctată în toate ora­ roşietice ce contribuie mult tei lumi surprinsă într-un
venturi terii marelui compozitor Si- şele vizitate, cu edificii moment de confruntare şi DUMITRU VELEA
(Repu- vinkaă a avut loc vernisa­ la estetica oraşelor, multe,
apcana jul expoziţiei de pictură- belius). Pădurea urmează ultra moderne, opere a u- multe statui de bro'nz şi
tural) ; lacului şi lacul pădurii. nor arhitecţi autohtoni de Viaţa literară hunedoreană
oresc); sculptură şi grafică a ar­ granit, de mare calitate
mraju- tiştilor plastici hunedoreni. Nu degeaba i se spune „Ţa­ geniu, ce şi-au cîştigat o artistică. La finlandezi o Oamenii muncii din uni­ proză), Emilian Radovici („Via­
; Lan- Evenimentul s-a înscris în ra celor o mie de lacuri", faimă universală. Criteriul sculptura e vioara întîi a tăţile economice ale oraşului ţa extraterestră — o ipote­
îceafft- dar colegii finlandezi pre­ de bază pe care s-a fun­ artelor plastice. Opere Simeria au avut ca oaspeţi ză ?), Lucian Bumbea („Con­
il Ioa- cadrul manifestărilor peste cizează cu mîndrie că în scriitori şi poeţi hunedoreni. sideraţii privind Tudor Muşa-
(Mine- hotare consacrate aniversă­ damentat noua arhitectură semnificative ale arhitec­ S-au purtat vii şi interesante tescu"), Georgeta Boticiu („Re­
Lo- realitate Finlanda are finlandeză : raportul dintre turii moderne finlandeze : discuţii pe teme ale muncii, vista revistelor") iar Felicia
ancito- rii a şase decenii de la prozei şi poeziei contempora­ Trifan a recitat cu multă sen­
Recurs crearea Partidului Comu­ 6 000 de lacuri. Păduri fal­ estetic şi funcţional, la ca­ palatul Finlandia — unde ne. Astfel, muncitorii de la sibilitate „Pasărea“ de loan
le I-II nice de pin, brad şi mes­ re contribuie libertatea s-a desfăşurat Conferinţa „Marmura“ s-au intilnlt cu Evu şi „Dăscăliţa“ do Octa­
) : Par nist Român. La deschide­ teacăn. străjuite de tăbli­ deplină şi încrederea acor­ pentru securitate europea­ scriitorul devean Radu Cioba- vian Goga. © Cunoscutul
•oşie) ; rea expoziţiei au luat par­ ţe indicatoare — ce aver­ nă — biserica Temppe- nu, iar ceferiştii de la Depoul scriitor devean Radu. Ciobanu
a n ţ a dată arhitectului angajat Simeria s-au întilnit cu epl- a fost ales membru în condu­
T I E : te, Pentti Kanerva, preşe­ tizau prezenţa renilor. Ac­ într-o lucrare. Din fondul liaukio construită direct gramiştii bucureşteni Teodor cerea Asociaţiei Scriitorilor din
itria) ; cidentele de circulaţie în într-o uriaşă rocă solidă Măricaru, Sin Arion, D.C. Ma- Sibiu. G- La concursul inter-
icftra); dintele Consiliului munici­ alocat construcţiei, unu la (la Helsinki) iar la Hy­ ziiu şi Octav Sargeţiu. e Nu­ judeţean de creaţie literară şi
n t e c pal, Olavi Suomela, vice­ cea mai mare parte se da- sută este destinat lucrări­ mărul 53 al revistei vorbite cu interpretare artistică „Lucian
(Ca- preşedinte al asociaţiei ar­ toresc traversării lor din- lor de artă. Arhitectul, de vinkăă, biserica piramida­ Blaga“ de la Sebeş, judeţul
\TEG: tr-o parte in alta. Climat la începutul lucrării eon- lă şi noul sediu al artişti­ public „Agora" prezintă o Alba, poetul loan Evu de la
(Popu- tiştilor plastici, ataşatul lor plastici, galerie, atelie­ tematică densă : Sabin Selagea cenaclul scriitorilor „Flacăra“
; CA- cultural Vasile Oroianu, (recenzie la volumul „Babilo- — Hunedoara a obţinut premi­
.ondra re, săli de proiecţie şi con­ nul de nisip" de Nicolae Stai- ul revistei „Transilvania“, iar
’emeia delegaţia noastră compusă ferinţe. culeseu), Felicia Neag (consi­ loan Vasiu de la cenaclul lite­
SIME- din pictorii Iosif Mâtyâs, Cum e finlandezul ? E deraţii pe marginea volumului rar „Ritmuri“ menţiune specia­
-cşul); un om format din lupta „Manifest pentru sănătatea pă- lă. © în- comuna Bâiţa are loc
oboci- Ion Cârjoi, Gheorghe Po­ mîntului" de Adrian Păunes- afetăzi şezătoarea poeţilor popu­
cu), Bianca Leucean („Tragi­
gan şi graficianul Iosif permanentă cu natura ca­ cul Shakespearean — în per­ lari ai cenaclului judeţean
Tellmann, precum şi un re l-a făcut mai tăcut şi spectiva juxtapunerii tragic-co­ tea, Sînziana Moldovan, Maria
„Mioriţa“. Participă loan Buş-
mai înţelept. Pare tăcut
mic"), Sorin Costina („Ansam­
numeros public. în euvin- fiindcă gîndeşte profund blul brîncuşian de la Tg. Jiu“), Oprea. Romulus Bunea, Milio-
tărUe rostite au fost relie­ înainte de a vorbi. E de­ Lucian Bumbea („Despre re­ nor Moldovan, Aurel Alic şi
fate semnificaţia eveni­ dicat muncii sale, doritor pertoriu"), Virgil Trufaşu („Di­ loan Taureseu.
jentru mentului aniversat, grija de pace şi prietenie. Idea­ verse medicale"), Tiberiu Van- prof. MARCEL LAPTEŞ
ca („Sfîrşitul petrecerii" —
caldă partidului şi statului nos­ lul de viaţă al tînărului
Izolat tru pentru dezvoltarea cul­ pictor Olavi Suomela îmi P O Ş T A P A G I N I I
Vîn-
mode- turii, precum şi bunele ra­ sună şi acum a poezie pu­ Ioan Rain — Lăpuşnlc, David Rusu — Deva.
Tem- porturi existente pe plan ră : „Vreau să fie pace în Daniel Cucuruz — Sime­ Semne vizibile de talent.
>r os­ lume, să am mulţi prie­ ria, Grigore Şt. Georgescu
ie, iar cultural artistic între cele Ar fi bine să frecventaţi
şi 12 două ţări. ; ' ir sp teni, să fac mulţi copii — Hunedoara. Din poezii­ un cenaclu literar.
(are deja 3) să mă realizez
caldă, Acum, la întoarcerea a- " A. ca artist şi să trăiesc mă­ le pe care ni le-aţi trimis Domnica Bota Macovei —
recent, am reţinut nobila
Vor easă, cu impresiile crista­ Geoagiu. Nimic nou faţă
e ize- lizate încerc o însăilare car 90 de ani“. dv. intenţie de a dedica
servi- Artiştii plastici hunedoreni în faţa muzeului de artă din frumoase gînduri aniversă­ de încercările anterioare.
(sistematizare) a lor, cu Tampere. ION CÂRJOI rii a şas» ■-'ecenii de la Nicoleta Popa — Sime­
ochi de artist, pentru cole­ artist plastic crearea P.C.R. ria — Deocamdată, nu.