Page 58 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 58
Df USCTUfcA
Duminică pa ogoare
sîiaese la
lasă intensă pentru producţia de
cărbune cocsilicabil
efectuarea importantelor lucrări
Continuind seria suc
ale acestei perioade ceselor, harnicul colec
tiv de oameni ai muncii
de la mina Paroşeni a
2,Hele de 16 şi 17 mai au Duminică, zi frumoasă, reuşit ca şi in această
tost folosite din plin de că propice muncii pe ogoare, lună să raporteze o de
tre oamenii muncii de pe în toate unităţile agricole păşire substanţială la
ogoarele judeţului nostru, din judeţul nostru s-a lu producţia de cărbune.
pentru a grăbi ritmul lucră crat cu spor, la efectuarea Producţia suplimentară,
rilor agricole de sezon. In lucrărilor de sezon. S-a la zi, pe luna mai, se
aceste două zile s-a reali lucrat la evacuarea apei cifrează la 2 900 tone. în
K¥w«»Misiisöiiiaaffiii J U D E Ţ E A N> zat în G.A.P. şi I.A.S. prima de pe recolte în unităţile felul acesta, depăşirea
1
prăşită mecanică pe aproa situate pe Valea Mureşu planului de la începutul
pe 600 ha la culturile de lui, la întreţinerea culturi anului a ajuns la peste
cartofi, pe mai mult de 100 lor, ca şi la punerea la 7 000 tone de cărbune
Anul XXXIII, nr. 7317 MARJi, 19 MA1 1981 i pagini - 30 baril ha Ia cele dc legume, pe punct a incintelor coopera cocsificabil. Sporul de
70 ha sleclă de zahăr şi 55 tivelor agricole de produc producţie s-a realizat
ha porumb, iar prima prăşi- ţie, a sectoarelor zootehni îndeosebi pe seama creş
lă manuală s-a realizat pe ce. Iată cîteva aspecte cu terii productivităţii mun
Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşesca la adunarea festivă aproape 250 ha cultivate cu lese în cursul zilei în c.îtc- cii, indicator ia care,
cartofi, legume şi sfeclă dc va unităţi agricole. de asemenea, se înregis
zahăr. De asemenea, au trează depăşiri.
consacrată aniversării partidului a subliniat cu claritate şi justeţe fost erbieidate 240 ha car C.A.P. Deva. Duminică a In întrecerea dintre
tofi. Tot în aceste zile s-au continuat întreţinerea cul sectoare conduce secto
turilor,
începută
lucrare
recoltat aproape 100 ha
Imperativele majore ale celui de al culturi furajere şi s-au in mai de demult. Petru Ga- rul II, cu o producţie
suplimentară de 1 172
vrilă — unul din coi mai
si lozat peste 500 tone. In buni mecanizatori ai sec tone, iar dintre brigăzile
Vi-lea plai? cincinal aceiaşi timp s-a acţionat prăşii a întîia a sfeclei de cu cele mai bune rezul
ţiei S.M.A. — a muncit la
tate se evidenţiază cele
intens Ia pregătirea terenu
lui pentru reînsămîn(area zahăr, efeetuînd lucrări de conduse dc Nicolae An-
culturilor calamitate în ur bună calitate. La ferma draşic, care şi-a depăşit
„în realizarea obiectivelor noii etape de dezvoltare trebuie să asigurăm ma inundaţiilor, această lu horticolă nr. 1 a coopera- productivitatea muncii
creşterea tot mai puternică a produsului social, a venitului naţional, să apli crare fiind realizată pe o cu 1,2 tone pe post, şi
căm în mod consecvent principiile noului mecanism economico-financiar, auto- suprafaţă de 204 ha. (Continuare în pag. a 2-a) de Ti tu Teacenco.
conducerea muncitorească şi autogestiunea şi, pe această bază, să asigurăm dez
voltarea în continuare a forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor sociale,
creşterea tot mai puternică a bogăţiei naţionale şi ridicarea bunăstării materia
le si spirituale a întregului nostru popor“. TRTBUINA EXPBfSfgRTS
NICOLAE CEAUŞESCU
în cei 60 de ani de la beneficiari, clasa muncitoa tot mal puternică a avu
crearea sa, Partidul Comu re, oamenii muncii, au prin ţiei naţionale şi spirituale
nist Român şi-a făcut un cipala misiune în înfăptui a întregului popor. înfăp
ideal din idealurile clasei . rea acestui deziderat de e- tuirea acestor deziderate
muncitoare, ale întregului senţă covîrşitoare pentru presupune, înainte de toate,
popor, şi-a fundamentat edificarea multilaterală a după cum lesne se poate „Şeful de brigadă este în primul rînd un muncitor'
programe concrete de ac României, punîndu-şi în înţelege, realizarea ritmică
ţiune pe care le-a înfăp treaga capacitate creatoare a tuturor indicatorilor de — Tovarăşe Nicolae Andra- stanţială, de contribuţie. Vă bază. doi la cea de cap, doi
tuit în timp, prin luptă şi în slujba sporirii perma plan — fizici şi de efi şic, brigada pe care o con rog să vă referiţi la aceasta. la armare, un combainer şi
muncă eroică, puţind ra nente a producţiei mate cienţă —, crearea de pro duceţi, la I.M. Paroşeni, a — Experienţa mea de şef un ajutor, unul pentru apro
porta — la jubileul anivor- riale, a perfecţionării sub duse de cea mai înaltă ca înregistrat de curînd un re de brigadă vine din experi vizionare, lăcătuşul şi electri
săi’ii sale — că şi-a înde toate aspectele a vieţii e- litate şi tehnicitate, pe ba-, cord la productivitatea mun enţa pe care o am in mine cianul pentru problemele spe
plinit cu cinste misiunea conomico-sociale. Este un za modernizării şi înnoirii cii : 27 tone pe post. Ce ex rit. Activez de 12 ani la I.M. cifice lor, iar şeful de schimb
pe care şl-a asumat-o cu obiectiv revoluţionar, a că producţiei, creşterea conti perienţă puteţi împărtăşi pen Paroşeni şi pot spune că am unde este nevoie mai mare.
şase decenii în urmă. rui materializare, prin uni nuă a productivităţii mun tru minerii din Valea Jiulu lucrat numai cu complexe
Subliniind istoricele iz- rea eforturilor întregului cii, reducerea mai accen şi, bineînţeles, pentru cititorii mecanizate. Deci, mă consi In schimbul I, pe care merg
bînzi obţinute de poporul popor, va asigura creşterea tuată a cheltuielilor de ziarului nostru ? der un miner mecanizator. In eu de obicei, aieg lucrările cele
român în anii construcţiei tot mai pronunţată a avu producţie şi îndeosebi a toţi aceşti ani am învăţat mai grele. Sînt de părere că
socialiste, sub conducerea ţiei naţionale, mersul ho- celor materiale, a consu — Aş vrea să spun, mai foarte multe de la foştii mei şeful de brigadă trebuie să
partidului, tovarăşul Ndcolae tărît al patriei pe drumul murilor de materii prime, întîi, câ aceste rezultate, re şefi de brigadă, Toma şi Fa fie în primul rind muncitor şi
Ceausescu a jalonat în ex edificării multilaterale, al combustibil şi energie. în cunosc, foarte bune, nu sînt zakas. Nu ştiu cit am învăţat apoi conducător. In felul a-
punerea la adunarea fes progresului şi bunăstării. aplicarea fermă a noului exclusiv ale mele. Conduc o de la unul şi cit de la celă cesta nimeni nu se conside
tivă consacrată aniversării Trasînd obiectivele fun mecanism eco n om i co-f i nan- brigadă foarte bună, de mi lalt. Cert este că n-am stai ră nedreptăţit şi oricînd le
partidului principalele o- damentale ale dezvoltării ciar trebuie avut perma neri formaţi în cele mai bu degeaba in preajma lor. A- pot cere tuturor să execute
biectlve ale perioadei pe economico-sociale a patriei nent în atenţie folosirea ne brigăzi pe care le-a avut balajul pe care-l exploatăm orice fel de lucrare. Aşa reu
care o parcurgem — cel noastre în cincinalul 1981— judicioasă, cu maximă efi Paroşeniul. Chiar eu am noi are o lungime de 87 m. şim noi să tăiem frecvent cî-
de-al VH-lea plan cinci 1985, Congresul al XII-lea cienţă, a tuturor capacită crescut în asemenea brigăzi, Pe această lungime avem in te patru fîşii pe zi, adică
nal din istoria dezvoltării al partidului a stabilit tre ţilor de producţie, a ma ca miner in brigăzile lui prezent 44 de secţii la com 1 000 tone de cărbune. Une
noastre moderne. cerea la o nouă calitate în Gheorghe Toma şi Fazakas plex şi vom mai introduce. ori chiar mai multe.
„Noul cincinal — spunea toate domeniile de activi terialelor recuperabile şi a Francisc, la acesta din. urmă Toate acestea, intr-un schimb Pentru a elimina timpii
secretarul general al parti tate. Acestui imperativ ma mijloacelor financiare, in fiind timp de şase ani şef de sînt manevrate de 10-12 oa morţi am aplicat şi noi ban-
dului — marchează o nouă jor al noii calităţi trebuie cit fiecare colectiv să par schimb. Deci, rezultatele sînt meni. Este nevoie de o rigu
etapă de dezvoltare, care să i se subordoneze toate ticipe în tot mai mare mă- ale brigăzii. roasă repartizare a oameni CONSTANTIN lOVĂNESCU
trebuie să asigure trecerea acţiunile şi preocupările — Totuşi, şeful de brigadă lor pe lucrări. Cum procedez
României de la stadiul de colectivelor de muncă, si ţContinuare în pag. a 2-a) are partea sa, destul de sub eu ? Pun doi în galeria de (Continuare în pag. a 2-aj
ţară în curs de dezvoltare tuând permanent în prim-
la un stadiu superior, de plan principiile noului me
ţară socialistă mediu dez canism economic, ale auto-
voltată“. Este un obiectiv eonducerii muncitoreşti şi
patriotic, mobilizator, la autogestiunii, menite să
înfăptuirea căruia este determine dezvoltarea în
chemat să-şi aducă contri continuare a forţelor de
buţia întregul popor. Ca producţie, perfecţionarea
proprietari, producători şi relaţiilor sociale, creşterea
Cinstire mumii
¡«¡emyi
să dai îndrumări tehnice
unităţilor C.A.P., înseam
Dc cl[iva ani cunosc a- nă nu numai să te achiţi
proupe în amănunt munca dc sarcinile proiesionaie,
şf preocupările profesfona- ci şf să prevezi roadele
le a trei unilăti, ţoale a- bogate ale pămîntului.
vinci un prolil distinct în Pentru campania din pri
agricultura judeţului. Pon măvara aceasta, aici s-au
derea celor ce lucrează executat cîteva mii de a-
aici este deţinută de fe naiize privind puritatea, ti
mei. Inginera Angelica miditatea, gcrniinafia şi
Codreanu dc Ia Inspecto calitatea seminţelor la ca
ratul dc seminţe ne spune: re au contribuit cu răs
„Aici la noi, nu-i chiar o
muncă simplă, sau uşoară. pundere Ana Morariu,
Dimpotrivă, activitatea Gheorghija Agaiiţci, Ana Vedere din centrul municipiului Petroşani Foto: V1HGI1. ONOH
noastră cere multă răs Eigler, Cccilia Candin,
pundere, probitate profe Maria Grunifan, Lidla Po-
sională. Pentru a da un pcscu. nntlus Vulpescu. Eseuri de torice .şi pitorcşlilc locuri vi MUNCA PATRIOTICA — IN-
diagnostic precis şi la Iai Oficiul dc agrochi Mir cea Zaciu, Anton Cuşma zitate le-au oferit tinerilor DEPLINIT ! Pionierii de la
timp privind sănătatea şi mie şf pedologie şi la In şi Mircca Braga. „Mişcarea un bun prilej de a cunoaşte Şcoala generală nr. 2 Orăş-
e
de
comentată
criinpoie din istoria şi fru
literară“
tic şi-au depăşit angajamen
curăţenia seminţelor ce spectoratul de proiecţia Const. Cubleşan, Andrei lo- museţile patriei, n „ACŢIU tul de muncă patriotică pe
urmează să fie aşezate în plantelor, femei ca Ange- nescu, Radu Ciobanu, Ilie NEA 3 R“. Utociştii de Ia Au primele patru luni din acest
JS A APĂRUT „TRANSIL
tobaza Brad au colectat în
Guţan, Emil Hurezeanu. Poe
brazda caldă a pămînlu- la Mîrza, Emilia Pleşa, E- VANIA“, nr. 4/81. Foarte in zii de Mihai Beniuc, Angliei cadrul acţiunii „Kecuperat- an. Ei an colectat peste f> 540
sticle, S 340 borcane, 2 »80 kg
Iul, se cere o muncă aten Icna Juşca, Vionela Ohirl- teresantă in acest număr ru Dtimbrăvcanu, Grele Tartlcr Ilelurnat-Refoîosit“ 2 300 kg Uirtie, 5tîO kg textile, 9(1 kg
tă şi bine făcută. Să nu lă, Emilia Popa, luliana brica „llistoria militans“ cu şl Liliana Ursu. Nu lipseşte fier vechi şi 3 000 kg alumi plante medicinale şi 70 kg
meri cîteva mii de fire dc Marian, Maria Pilimon, studiile „A existat un tem- rubrica „Filatelie“, xt, EX niu. Metalul strins a început polietilenă. (Daniela Bufea —
plu-calendar dacic 1“ de I. H.
seminfe într-o zi, să des Doina Manca, fac din mun Cri.şau, „Metodă şî acribie ar- CURSIE. 40 de tineri de la să fie retopit şi turnat in subredacţia „Cuvint pionie
Simeria,
I.M.M.R.
profitind
resc“ Orăst'e).
parţi sămînţa bună de că o profesiune de credin heologică-epigrafică“ de N. do simbătn liberă, au petre forme noi, din care se vor
corpurile străine, să efec ţă întru împlinirile de Branga şi „Autohtoni şi bar cut sfirşitul de săptămină in realiza capace, de electromo
tuezi lucrări de laborator, mîine, pentru pî/nea de bari“, „Ţările şl pădurea“ dc tr-o drumeţie pe ruta Ţe- toare şi cutii de viteză. (A-
să mergi şi pe teren să fiecare zi. A. Rlza. La rubrica „Hoinar bea —• Peştera Urşilor — driana Beuea, coresponden
aduci probe de seminfe, MISON TIC printre cărţi“, semnează R»~ Stina de Vale. Obiectivele is tă). n ANGAJAMENTUL DE
