Page 6 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
In atmosfera de puternică efervescenţă în care aniversăm 60 de ani
ie Ia crearea Partidului Comunist Român
MU Mi
Zilele de I si 2 Mai sărbătorite 8,31) Tot:
9,05 Şoim
9,15 l i!iu
pii :<
$ 10.00 viaţi
9,40 Sănă
cm entuziasm, angajare, abnegaţie .11,45 Buci
12,30 De s
13.00
13.05 Tele:
Albii
14.00 Dese
14.40 Film
ticipat de curînd la o olim nii locului au rămas mai presi
Cu sentimentul datoriei piadă de chimie care a a- mult pe lingă casă. Prima Valea Jiului la m ier
Case
vut loc Ia Timişoara. A ob rul din Ghciari, Traian Ti- 10.00 Fotb
ţinui locul I, iar curînd se cula, s-a apucat să-şi sape nann
împlinite prezintă Ia altă olimpiadă, în grădină, să mai semene sărbătoarea de arminden naţii
de dala aceasta cu caracter ceva cartofi, iar mai sus de — T
tă d
pa uz
r {Urmare din pag. I) strumenlui muzical prelcral internaţional. el, inginerul minier Pelrişor Oamenii muncii din Valea continuat după-amiază la . ciuli
— orga electronică. La acelaşi concurs, mezi Lăscuţoi Înhămase calul la Jiului — mineri, prepara baza dc agrement „Brăila" — D
euşor Trandulir şi zidarul ... „Am adus pe lume-o nul Lucian, în clasa a IX-a plug şi ara. Prin comună lo tori, encrgeticicni, construc 17.50 Arip
şamotor Mihai Bucur de Ia iloare“ — spunea, pe note, u obţinui o menţiune. Tatăl calnicii umblau cu iei şi tori — întîmpină aniversa unde mii dc mineri au pe- I rom:
l.E.C. Mintia. Urmăreau, a- solista Măriţi Bucur. Iar so practică chimie industrială iei de unelte agricole în rea a şase decenii de Ia trecut clipe plăcute. Cunos 18.15 spor Cînd
eum, alături de ¡amilii şi ţul ci, Vasile, dansator al dc cea mai mare însemnă spate. Mergeau la cîmp crearea P.C.R., angajaţi in cutul miner, Teodor Bon- rit -
calo, şei de brigadă Ia I.M.
colegi, evoluţia soliştilor de ansamblului „Getusa“ a- tate pentru economia naţio (clacă se pot numi aşa dea tr-o amplă întrecere pentru ÎMpeni spunea : „Pentru mi ric
muzică populară Drăgan daugă : „Cîntecul e dedicat nală, băieţii iac chimie pe lurile abrupte unde-şi aveau înfăptuirea hotărîrilor cehii ne, partidul înseamnă totul. 18.40 mici Mici
Muntean şi Troian Suba, cu ietiţei noastre, Cristian“. banca şi laboratorul şcolii. loturile de pămînt). Senza de-al Xll-lea Congres al Am crescut înlr-o tamilic 19.00 Tcle
clntecele „Hunedoara, mln- ...Tot o Iloare a adus pe Ne despărţim de tovară ţia de sărbătoare am avut-o partidului. Despre aceasta plină dc greutăţi şi nevoi. 19.20 Ciut
dră iloare“ şi „Mulţi mă-n- lume şi tamilia şeluiui de şul Bîldea pentru că îl aş abia ia blocuri. Oamenii a- vorbesc /aptele dc vrednicie Condiţiile crcale dc partid pe î
rii
treabă ce iaci, iratc", apoi brigadă Gheorghe Pascal, teaptă iamilia, iar după- dîncurilor nu lucrau. S-au cu care toate colectivele au m-au ajutai să ies la lu .1 iul<
intî.lnil ortac cu ortac şi au
„Joc de doi“ în execuţia de la E.M. Deva. Dar în amiază îl aşteaptă bateriile rămas să mai discute. Aşa întîmpinat ziua de 1 Mai. mină. M-arn caliiical înlr-o 21.00 Filrr
na“
Zarafului Complexului C.F.R., urmă cu 25 de ani. Este Li- de cocsilicarc. După cîfiva l-am cunoscut pe Constan Numeroase unităţi miniere meserie frumoasă de pe ur diot
paşi cunoaştem doi tineri:
condus de impiegatul de via Pascal, harnica iirărea- tin Pandeleanu — minerul — Bărbăteni, Lupeni, Uri- ma căreia nu-mi lipseşte fie
mişcare Emil Tarnovcschi şi să de la Tcsăloria de mă inginerul Sever Busuioc, de pentru care anul are numai cani, cariera Clmpu lui nimic. Tocmai de aceea 22.15 O S Teii
buchetul dc melodii în in tase. la ojelăria electrică nr. 1, 11 luni. Atîl îi trebuie bri Neag — au raportat mai le
terpretarea laraiului ansam-, şi subinginerul Ioan Voichi- găzii ce o conduce să-şi ia-• devreme îndeplinirea sarci mi-am iacul întotdeauna da de
rnis
blului „Silvana“ al casei de — Ce lei de caiilăti se ¡a, de ia secţia cuptoare in că planul anual. Ce poves nilor pe primele patru luni toria şi împreună cu briga
dustriale.
cullură. cer pentru o astiol de în li ascultăm pe primul, cu tea el ? Drumul iui prin Ia producţia de cărbune. da am extras în fiecare lu IA
nă mii de tone de cărbune
deletnicire ? — ne îngă
— Cind întreaga ţară cîn- duim s-o sustragem pe tî- gîndurile şi laptele unui co viafă. Greutăţile. Mulţumi Din preparaţii, mii dc tone peste plan. Aceste succese 16.00 Emi
tă şi slăveşte munca, se năra firăreasă din grupul lectiv : rile de acum, că dacă ar ii de cărbune au pornii spre Ie dedic apropiatului eveni maj
mîndreşte cu realizările do- vesel de colege şi prieteni. — Inlîmpinăm 1 Mai şi rămas prin părţile Vasluiu combinatele siderurgice sau ment — aniversarea creării 18.50 1001
bîndite, ce simţăminte vd glorioasa aniversare a parti lui s-ar ii făcut tractorist termocentrale. Cu nimic P.C.R. 19.00 Tel<
19,25 Act
încearcă ? — ne adresăm „Îndcmînare, multă răbdare dului dînd, pînă acum, 2000 sau şoier. Totuşi, şoicr o mai prejos n-au iost nici 19.45 Par
lăcătuşului mecanic Nicu- şi rapiditate. Am avut me tone dc oţel electric peste să iie. Dar Ia el la... scară. celelalte cunoscute colecti /.a Ur¡cafti, în prima par al
şor Trandaiir. reu In lată exemplul viu ai pian. Prin august, cînd îi vine ve din economia municipiu te a zilei mulţi oameni se list«
(esătoarei Maria Macra şi allau în subteran. Erau cei 20.15 Fiii
— Un gînd curai şi senin — Ce preocupări mai im maşina. Un alt ortac cle-al lui — constructorii de pe din lormatia condusă de 1848
îndrept acum la a 60-a sa al iirăresei Maria Sine. Dur portante are colectivul în său, Vasile Jurj e deja şo ■şantierele viitoarelor obiec Ilie Amorăriţci şi aveau un Dri
aniversare spre Partidul Co primii care au iost pentru acest cincinal al calităţii şi fer. Tocmai se pregătea tive industriale şi social- singur scop: introduce rea 21.05 Mii
de
munist Romun, spre condu mine pilde de iorfă morală eiicienţei ? să-şi spele maşina. Vroia să culturale, epergulicicnii de cîlorvu secţii în plus dc la fol<
cerea sa înţeleaptă. Datori şi civică sini părinţii mei .— Să asimilăm noi mărci dea o iiigă cu nevasta, cu Ia Paroşeni, forestierii dm complexul de înălţimi muri. 21.20 Cai
21.45 Pai
tă politicii sale realiste şi — mama muncitoare la de oteluri cerule de pro copiii, pînă la molii lor, la împrejurimile Văii Jiului, „Dacă partidul şi statul nos mis
ştiintiiice dc ridicare con sec(ia mase p l a s t i c e a ducţia de rulmenţi, aero Scărişoara. De iapl, acest sau mai tinerele colective tru — spunea şelul forma ră
tinuă a nivelului de trai l.C.i.T.P.L.C.i.M. iar lata mi nautică ele., elaborate în mol, în cei 21 de ani de de tricotcre şi conlecfione- ţiei — au avut grijă ca 22.05 Tel
material şi spiritual, noi toţi ner la exploatarea minie vacuum. Totul fine de teh cînd lucrează la mină, a re de la Petroşani şi, res nouă, minerilor să ne uşu
ne bucurăm azi de bunăsta ră“. nologii moderne, de oame deschis aproape toate noile pectiv, Vulcan. m
—- Gîncluri actuale, de
re şi civilizaţie. Am tot perspectivă ? nii noştri. drumuri spre inima dc iier Pe toii aceştia am dorit reze munca, doLîndu-nc cu ii]
utilaje modeme, şi noi tre
u Ruscăi. „Greu a iost“,
—- Ce ne spune subingi
confortul unui apartament — Doresc sd aprind in nerul Voichiţa ? zice el. să-i vedem cum îşi sărbă buie să depunem mai mul
încăpător şi, pentru că mă — Am desiăşural un ma — Greu, afirmă Gheorghe toresc ziua lor, sărbătoarea te eforturi, să răspundem DEVA
viitoarea mea familie locul
pasionează literatura şi mu lăuntric al dragostei pen re volum de reparaţii. Tiron, fostul vagonetar din muncii. Pe unii dintre ei prin iapte. Complexul tre vulpi (1
gint (A
zica, biblioteca mea numă tru muncă, cinste şi demni Nc-am organizat mai bine 1956, astăzi maislru minier. ¡-am întihiil la locurile de buie să producă in cel mai I ~ "âs<
şi ne-am încadrat în anga Gînd am ajuns pe aceste muncă. Aceştia erau cei ca scurt timp. Pentru noi, nu- ■ t« (F
ră peste 600 de volume. în tate. Aşa cum ne-a învăţat locuri, la mină se lucra cu pe rin;
curînd îmi voi procura in- Partidul Comunist Român. jamente, ceea ce înseamnă re menţineau locui nestins nerii dc la Uricani, sărbă Elvis (1
o economie de timp de 125 sapa şi trocul. Transportul al creaţiei de bunuri mate toarea din acest an a parti reţii (C
de ore, timp devenit ostiei minereului se iăcea cu caii. riale, sau asigurau reluarea dului înseamnă şi un nou TROŞA
Şuvoi de oameni şi bucurie productiv. Dar nu numai a- Cînd le povestesc ortacilor in bune condifiuni a acti pas în mecanizarea lucrări flăcări
ta (7
mai tineri nu io vine să
vităţii de după zilele de
lila. Am recuperat 1 434 to
ne cărămizi refractare bazi creadă. Mai zilele trecute sărbătoare. Pe alţii i-am în- lor din subteran, o premie torul c;
biica);
îmbrăcată în irumoase un bărbat înalt, bine legal. ce şi 665 tone şamotă su- intraserăm într-un loc în tîlnit împreună cu iainiliile, ră în lolosirea complexelor petrolul
straie de sărbătoare. Hune Ni se prezintă: Constantin peraiuminoasă, ceeu ce va gust. Nu puteam introduce în grupuri mai mari sau mai de înălţimi mari pentru ex tura));
doara aştepta cuvîntul na Bîldea. Este secretarul unei loric înseamnă peste 6 mi maşina de încărcat. Am în mici, ia locurile de agre ploatarea simultană a două (Muncii
Par şi
turii. Plouă, nu plouă... ? N-a organizaţii de bază de lioane lei. trebat pe mulţi dacă mai straturi“. Moara
iost să lie soare deplin, dar partid de la Uzina cocsochi- —Ce salisiac}ie persona ştiu pe undeva un troc. ment, pregătite din timp In timp ce o parte dintre rese);
nici n-a plouat, şi a iost să mică a combinatului Itune- lă ne puteţi comunica ? Unul mai mucalit mi-a zis: pentru a-şi primi oaspeţii. oamenii muncii se aflau la — serii!
Sie o zi In care bărbaţii, cu dorean. — Acestea, pe care vi „La muzeu meştere, la mu Timpul capricios din zilele datorie, murea majoritate a TRIL A
Nome
precedente s-a deschis şi
soţiile de braţ Şi cu copiii — Ce raportează colecti Ie-am spus. zeu !“. Acum toată mina e populaţiei din Valea Jiului NOAS/
de mină, s-au îndreptat vul secţiei de cocsificare Am lăsat oamenii să-şi schimbată. Avem mecaniza ei, a lăcut loc unei zile eu a împînzil împrejurimile, mult (
către Chizid. Aici i-a aş de 1 Mai şi de ziua aniver petreacă în voie ziua de te, neraj bun, perioraj adevărat sărbătoreşti. bazele de agrement, caba CÂNI :
teptat pădurea abia înverzi sării partidului ? sărbătoare, ziua muncii li umed. Şi via fa noastră de Dis-de-dimineată ianiare- nele şi locurile de popas, (7 Noi«
tă, iarba pieptănată de edili, — în întîmpinarea zilei bere, ziua demnităţii mun mineri e alta. Pentru toate ie minereşti şi-au făcut unde în compania iorrna- ţeaua
răcoarea, t o n e t c 1 e şi de I şi 8 Mai am organi cii libere. condiţiile create de partid prezenţa pe străzile locali ţiiior artistice, a cintecului CURAJ
chioşcurile încărcate cu bu zat schimburi de onoare ★ noi trebuie să răspundem tăţilor prezentînd programe şi veseliei au petrecut săr deschic
nătăţi şi jucării. încet, în care s-au soldat cu rezul Mai. sus dc Hunedoara, în cu lapte demne de muncă. cu muzică dc promenadă în bătoreşte Intîiul de Mai din RAŞTI
cet, om Ungă om, s-a /ar Ţinutul pădurenilor, la Ghe Şi răspundem ! parcuri sau estrade. La Lu anul 60 al creării parti fon (P
mat mulţimea. Pe scena tate bune, astfel că de ia ţari, iarna nu se lăsa pă dului. plus (
montată aici a apărut ta- începutul anului am dai pe călită prea uşor, deşi mulţi CORNEL ARMEANO peni au avui ioc mai mul BAI :
raiui ansamblului „Haţcga- ste pian 3 000 tone cocs de pomi îndrăzniseră să-şi pu DORIN CORPADE te manifestări culturale şi CONSTANTIN IOVĂNESCU culturi
na“, care a pus înlr-o miş cea mai bună calitate. nă strui dc sărbătoare, cu GHEORGHE GOSTiAN sportive. Activitatea s-a aripile
care nouă lumea. Apoi, — Slnteţi cu iamilia '<■ Hori. în ziua de 1 Mai a I-II-1I1
lanlară, solişti, iormatii de — Da, sint aici cu soţia plouat, era rece şi lumea Titanii
dansuri. Voia bună a cu şi cei doi băieţi. Am în nu s-a prea încumetat să fă fur
prins treptat întreaga suila- suilet o mulţumire părin iasă la grădină, unde era roc
re. tească. Sorin, băiatul cei organizată serbarea eîmpe- Minia
Din marea mulţime de oa mare, aliat în clasa a Xl-a neuscă. nie);
meni tăcem cunoştinţă cu la Liceul dc chimic, a par Aşa slînd lucrurile oame mi ne ţi
Casca:
na); (
bun i
Tim
3 m a
in ge
mai î
ploi
ploait
cari (
fia n
tcnsil
de 40
vest.
vor j
22 gr
mini)
Pei
Vren
lâ, c
dea
La
)ă, c
Printre formaţiile care i-au delectat pe miile de siderurgîşti huneiloreni, veniţi cu fa Pădurea Bejan, tradiţionalul loc de odihnă şi recreere al devenilor, a fost şi acum o aver:
miliile lor la pădurea Chizid, a fost şi taraful C.S.H., care s-a bucurat de o apreciere gazdă primitoare pentru numeroşii oameni ai muncii veniţi aici în aceste zile de săr ţă. (
bătoare. Foto: VXRGIL ONOru I.Ullf
deosebită din partea celor prezenţi.