Page 63 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 63
Pag. 2 DRUMl'l SOCIALISM! |!
Şedinţa de lucru cu activul de perfid din unităţile cu producţie destinată exportului
IÎEÎ
{Urmare din pag. 1) organizare a producţiei, desfăşurarea normală a ac lor de partid, analizează o lecţie de ceea ce înseam le a r t i s t i c e , de agitaţie,
ponderea preocupărilor fi tivităţii. periodic şi stabilesc mă nă comerţ exterior în con multiplele forme ale pro 1C,00 Telex
ind în continuare realiza O atenţie deosebită se suri pentru îmbunătăţirea diţiile revoluţiei tehnico- pagandei tehnico-economi- 16.05 Tele.?«
gâtură cu asigurarea mate rea cantitativă a planului. va acorda realizării pro continuă a calităţii, reali ştiinţifice şi ale crizei e- ce. Ce fac comisiile noastre 17.00 Fol ba
„Cupi
riilor prime de calitate, Deficienţele care se mai ducţiei pentru export cm zarea şi livrarea ritmică a nergetice şi de materii pri de export din întreprin Spori
funcţionarea utilajelor, do manifestă în legătură cu respectarea strictă a para produselor destinate expor me. Nu-mi propun să vă deri si cele de la muni Unive
tarea cu maşini, cu scule, producţia pentru export şi metrilor de calitate şi a tului. demonstrez ce înseamnă cipii şi oraşe ? Ce fac co Poliţei
Sticlii
dispozitive si verificatoare cu calitatea acesteia sînt tuturor condiţiilor stabili Cu toate acestea conti comerţ exterior întreţinut misiile de calitate si con Trans
de calitate. Se mai men determinate şi de modul în te în contractele încheiate nuă să se producă în ju- de unele ţărişoare mici fa- siliile noastre de control ve di
O rad*
ţin unele tehnologii înve care organizaţiile de partid, cu ^beneficiarii. De proble deţ mărfuri cu deficienţe __ ţă de coloşii industriali cu muncitoresc ? Trage
chite, o calificare scăzută de sindicat şi U.T.C. ac ma exportului, de calitatea calitative care ridică pro- ~ care sintem puşi să ne Eu cred că vinovate se 18.50 1001 i
a personalului precum şi ţionează pentru creşterea produselor se vor ocupa bleme atit la contractarea confruntaim. Ne-am obiş fac si organele noastre sin 10.00 Te loji
uncie lipsuri organizato răspunderii fiecărui lucră personal secretarul de produeţiei cu partenerii nuit cu toţii să apreciem dicale care au ca obiectiv 19,25 Aetna
că
rice. tor, faţă de calitatea mun partid şi directorul unită externi, cit şi la derularea 0 parte din produsele pe principal al întrecerii so 19.50 Fapte
Oii îji
In patru luni din acest cii sale şi a produselor e- ţii, care vor urmări zilnic livrărilor. Mai sînt unităţi care- le importăm din alto cialiste calitatea produse 20,10 Teatr
an, din totalul producţiei xecutate. Se impune, pen realizarea planului, respec care nici pînă la ora ac ţări, dar nu în aceeaşi mă lor. Cezar
destinată exportului, con tru viitor, ca în adunările tarea calităţii şi livrarea tuală nu au contractat pro sură ne preocupăm pentru Nu pot fi absolvite de Shake
2-a
trolată de către organele de partid, de sindicat şi produselor. ducţia dată prin plan. A- a asigura competitivitatea răspundere nici organiza 21,40 Tinăr
Inspectoratului judeţean U.T.C., în adunările oame Pînă la data de 28 mai ceastă situaţie are influen produselor noastre pe pia ţiile noastre de partid ca bun.
pentru controlul calităţii nilor muncii, problema ex a.c. vor fi organizate in ţă directă şi nefavorabilă ţa externă. re conduc întreaga activi cal-fo
produselor, au fost respin portului şi a calităţii pro fiecare întreprindere cu asupra condiţiilor tehnice Din materialul prezentat tate economico-socială. A- 22.05 Teleji
se mărfuri în valoare de duselor să constituie obiect plan de export plenare ale de pregătire a producţiei, aţi aflat că avem peste cestea nu trag la răspun
1,5 milioane lei, ceea ce de analiză fermă şi de comitetelor de partid cu cunoaşterii parametrilor ca 1 200 controlori tehnici de dere conducerile unităţi
dovedeşte că întreprinde dezbatere exigentă a pro activul în care se vor dez litativi ai produselor şi a- calitate, plus un număr de lor, cadrele din comparti
rile şi-au permis să pre blemelor, un criteriu de bate, pe bază de analize sigurării bazei de materii supracontrolori de Ia nivel mentele funcţionale, pe toţi
zinte la expediere produ bază în aprecierea activi profunde, sarcinile ce re prime şi materiale necesa de judeţ (zece). Vă rog să cei ce nu-.şi fac datoria.
se cu deficienţe calitative. tăţii fiecărui colectiv mun vin unităţii in domeniul re desfăşurării procesului vă puneţi mereu întreba Nici comitetele noastre BUCURI-'
Organizaţiile de partid, citoresc. calităţii produselor desti productiv. rea ce fac aceştia, cu ce se municipale şi orăşeneşti nu dioprogran
Radiojurm
conducerile unor între La realizarea planului la nate exportului, a realiză Nu ne putem declara ocupa, cum lucrează fieca acordă suficientă atenţie presei; 8,1
prinderi nu au manifestat export a contribuit într-o rii planului la export şi se nici pe departe mulţumiţi re ? Noi vorbim azi mai realizării sarcinilor de ex diilor; 9,00
exigenţa necesară pentru mare măsură şi expedierea vor stabili măsurile cores de faptul că judeţul a rea mult de export, dar pro port, în cele mai multe ca 9.05 Răspu
lor ; 10,00
realizarea sarcinilor la ex neritmică din porturi şi punzătoare. Asemenea şe lizat pe 4 luni doar 39 la bleme mai serioase avem zuri acceptînd justificări 10.05 Inter
port, nu au stabilit şi apli baze a mărfurilor livrate dinţe se vor organiza lu sută clin sarcinile de plan si cu produsele pentru be le conducerilor Întreprin populară;
cat cele mai eficiente mă de unităţile din judeţ, din nar, iar acolo unde sînt destinate exportului, iar în neficiari interni. începînd derilor. socialiste;
copii al
suri menite să conducă la care cauză se află stocate probleme deosebite, de prima decadă a lunii mai de la cărbunele cocsifica- Cîţi dintre primii-secre- 11.00 Bule
prevenirea unor asemenea şi nevămuite importante două ori pe lună. Cu aces s-a realizat numai 7,6 la bil şi energetic, materiale tari sau secretari cu pro Microfonu
situaţii. Mai grav este fap cantităţi de produse, a că te prilejuri se vor organi sută din planul lunar — a de construcţii, pină la pro bleme economice au parti Avanprem
12.00 Bule
duse de larg consum.
tul eă unele din produsele ror valoare nu poate fi ra za şi expoziţii cu produ spus in continuare vorbi cipat la recepţia unor lo Din corn
expediate la export au fost portată la realizări. sele destinate exportului torul.- Sincer să fiu nu ani Rel'erindu-se la citeva turi de produse de export ? nostru ; i:
refuzate şi returnate de Avînd în vedere situaţia care nu sînt corespunză întîlnit pînă acum la Hu din cauzele care generea Ca să nu mai vorbim de ţific; 12,40
13.00 De la
către beneficiarii externi. nesatisfăcătoare a realiză toare calitativ. nedoara aspecte de acest ză astfel de stări de lu directori, secretari de bul invita
gen. La instruiri, la plena
cruri, primul secretar al
Unităţile
producătoare
Materialul prezentat şi rii planului la export, pre de mărfuri pentru export, rele Comitetului judeţean, Comitetului judeţean de partid, preşedinţi de sin jurnal; 16
din
întreprinderile
dicat
conomice;
participanţii la dezbateri cum şi cauzele care au de împreună cu unităţile de la şedinţele comisiei jude partid a subliniat lipsa de noastre. ţe ale cin
au relevat faptul că apor terminat-o, în cadrul şe transport C.F.R. şi auto ţene de export, în adună insistenţă pentru asigura în încheierea cuvîntului 16,55 Sfati
tul celor 1 200 lucrători în dinţei de lucru s-a stabilit vor stabili la începutul fie rile generale ale oameni rea ritmică şi de calitate său, tovarăşul Ion Ciucu Fotbal mi
cadraţi în activitatea de să fie luate măsuri urgen cărei luni necesarul de lor muncii, în şedinţele a materiilor prime şi ma a indicat organelor locale mi finalele
niei‘*; 11
control tehnic de calitate te de către organele şi or mijloace de transport care C.O.M. din toate unităţile terialelor, menţinerea unor de partid ca imediat să se muzică; 2
nu este la nivelul cerinţe ganizaţiile de partid şi să asigure expedierea rit implicate s-a insistat şi s-a tehnologii Învechite la une organizeze plenarele cu ritul legii
lor de realizare a unei ca conducerile întreprinderi mică a produselor, urmă- revenit în repetate rînduri le produse. activul de partid din uni rapsozilor
sonore ;
lităţi superioare şi în con lor pentru clarificare, îm rindu-se respectarea stric asupra obligaţiilor ce le Există deficienţe serioa tăţile cu producţie de ex oră; 23,01
formitate cu exigenţele ac preună cu organele tutela tă a graficelor de transport avem pentru realizarea cu se in pregătirea si specia port, pentru a analiza ne cale din t
tuale. Acest lucru este de re şi cu întreprinderile întocmite. Pînă Ia 20 mai, prioritate a planului la ex lizarea formaţiilor de lu ajunsurile existente, îndeo Bellini; 2:
muzical i
terminat şi de faptul că în specializate de comerţ ex in fiecare întreprindere se port, s-au făcut promisiuni, cru pentru producţia des sebi în urmărirea fabrica
TIMIŞO
compartimentele de con terior, a tuturor probleme va revedea componenţa co s-au dat asigurări, chiar şi tinată exportului. Se ma ţiei, respectarea tehnolo maţii le zi
trol al calităţii se menţin lor legate de nominaliza misiei de export şi se vor de consiliul nostru jude nifestă, în unele unităţi, giilor, întărirea ordinii şi tatea în
eadre cu o pregătire si ex rea si contractarea expor lua măsuri de completare ţean de control muncito indisciplină tehnologică, disciplinei, înlăturarea de Şlagăre C
perienţă profesională insu tului. în acest scop, con acolo unde este cazul, a resc că se face planul, dar lipsa unui autocontrol şi ficienţelor în organizarea 18,45 Revi
ficiente, care nu au com ducătorii întreprinderilor acestor comisii cu cadre deţ fapt, ne întilnim cu o control pe faze de execu controlului de calitate a politică ;
cinteeiil
petenţa necesară efectuării neacoperite cu contracte se competente şi putere de situaţie cu totul inadmisi ţie, precum şi încadrarea produselor şi sa se stabi gram de
unui control exigent, pe vor deplasa personal la decizie în rezolvarea pro bilă. Mulţi spun şi acum unor oameni la controlul lească măsurile necesare. 19,30 Emi
fazele de fabricaţie, în ve ministere şi întreprinderi blemelor, urmînd ca aces că noi nu ar trebui să ne de calitate fără o pregătire Creşterea calităţii pro
derea remedierii şi preve de comerţ exterior pentru te comisii să fie confirma facem probleme cu expor şi ' autoritate corespunză ducţiei, ridicarea nivelului
nirii realizării unor pro obţinerea contractelor şi a- te de Secretariatul Comite tul, pentru că pină la ur toare. Ce calitate poate a- tehnic al acesteia — in
duse necorespunzătoare din coperirea integrală cu co tului judeţean de partid. mă acesta se va realiza, sigura un controlor cu o mod deosebit a celei des
punct de vedere tehnic şi menzi a planului la export, Luînd cuvîntul in cadrul avem fondul de marfă a- pregătire de categoria 1 tinate exportului — tre
DEVA :
calitativ. Asemenea aspecte uimind să raporteze Comi şedinţei de lucru, tovară sigurat, însă nu se depune sau a Il-a, pus să contro buie să constituie obiecti tratereştr
sînt Ia „Vidra" şi „Meca tetului judeţean de partid şul Ion Ciucu a apreciat şi efortul necesar asigură leze produse de tehnicita vul fundamental, proble ni unţilor
nica“ Urăştie, Combinatul despre modul de rezolva faptul că avem în judeţ rii condiţiilor de export. te şi complexitate ridica ma numărul unu a orga DOARA:
Colombo
siderurgic H u n e d o a r a , re a problemelor pînă la unele rezultate bune în le Sintem puşi să ne facem tă ? nelor de partid, a condu rurgistul)
I.M.C. Deva, U.J.C.M. De sfîrşitul lunii mai. gătură cu calitatea produ datoria, nu să găsim justi Avem foarte multe for cerilor colective ale între poliţia si
va şi alte unităţi unde au în scopul realizării în selor destinate exportului, ficări şi, de aceea, unii din me si metode ale muncii prinderilor, a fiecărui neri nu i
fost necesare măsuri de tregului fond de marfă se aşa cum este cazul la C.S. dumneavoastră, care v-aţi noastre politico-educative muncitor. Avem cadre bi structurii
Nervi de
schimbare din funcţii a u- vor lua măsuri pentru asi Hunedoara, „Chimica“ O- obişnuit cu critica, cu lip de masă şi de propagan ne pregătite, comunişti că o daţi
nor cadre din acest com gurarea cu prioritate a răştie, întreprinderea de surile, cu tergiversările, cu dă vizuală. Cîte din aces buni, care sînt in stare să iembrie)
partiment. materiilor prime, reparti industrializare a cărnii, In promisiuni fără acoperire, tea se practică şi cu ce e- înlăture anumite greutăţi, misiune
ca);
LU
Trebuie subliniat şi fap zarea celor mai bune for spectoratul silvic şi altele. trebuie să răspundeţi de l'icienţă, dacă avem aseme să asigure realizarea e- argint (•
tul că problema calităţii maţii de lucru, urmărirea Organizaţiile noastre de starea necorespunzătoare nea rezultate ? Mă refer la xemplară a planului la din Taig
VULCAN
producţiei nu constituie un zilnică a realizării planu partid din aceste unităţi in care se află unităţile pe expoziţiile permanente, vi toţi indicatorii, in mod (Luceafă
obiectiv de prim ordin in lui şi rezolvarea operativă au în atenţie sarcinile reie care le conduceţi. trinele calităţii, gazetele de deosebit la producţia pen (Muncite
activitatea de conducere si a problemelor ce apar in şite din hoturîrile organe Eu nu-mi propun să ţin perete; şi satirice, brigăzi- tru export. beriada
ncrul) ;
— o _ o _ o _ q _ o _ © < 3 _ 0 _ C 3 _ ® . story pe
resc) ; /
Consiliul popular comunal — implicat mai mult na mere
resc); U
palidă a
brie) ; I
în asigurarea şi organizarea păşunatului catifea (
RADARE
/ puterul
Comuna Brun isca dispu mărul de animale la un a- din clasele mai mari ale gospodăriile populaţiei. Ce rul); O!
fac unit
ne de o suprafaţă de cir numit număr de gospodă şcolii clin localitate. s-a întreprins pentru a-i zile din
ca 1 400 ha păşuni şi fi rii nu este acelaşi. — Cind ? Ne aflăm in a ajuta pe oamenii de. aici GEOAG1
deveni i
neţe, suficientă pentru nu — Toţi cetăţenii şi-au cu doua jumătate a lunii în asigurarea hranei ani tură); II
mărul de animale ce exis răţat porţia de pajişte ce mai... malelor în vremea stabu- şului (P
tă în cooperativa agricolă le-a fost repartizată ? — In zilele imediat ur laliei libere şi în iarna ur Pilotul ;
de producţie şi în gospo mătoare. mătoare ? , mantă
SIMEP,1/
dăriile populaţiei. Şi aici, — Doar vreo zece fami - Ce lucrări de îmbu — Le-am repartizat pă reşui);
ca şi în toate localităţile lii n-au făcut-o. Vom lua nătăţire a pajiştilor şi fî şune bună şi suficientă. (Lumina
judeţului, păsunatul ani însă măsuri să-şi îndepli neţelor s-au executat în Pentru a avea fin la iarnă
malelor a început. Cum. nească obligaţia. Brănişca ? li s-a atribuit de coasă pe
în ce condiţii 7 Cu aceas marginea şoselelor şi dru iVf
tă întrebare a debutat dis murilor. Cei ce doresc, pot
cuţia cu Alexandru Olaru, cosi în parte (a treia) la Timpu
vicepreşedintele consiliului cooperativa agricolă de ziua tic
popular comunal. producţie. mc in £
caldă cu
— Am avut prevăzut în — Cum a fost organizat lat vor
plan să curăţăm 300 ha. păsunatul oilor ? ploaie 5
TE. Tinăra Angela H. de la cări elec
secţia de producţie indus Am curăţat 330 ha, deci — Cam tardiv, deoarece — întreprinderea jude — Satele Brănişca şi Ro slab la
trială a I.C.S.H. a fost in mai mult decît era planifi păsunatul a început. Dar ţeană de specialitate a în- vina au alcătuit o turmă vest. Te
tal. La apelul medicilor au s cat. Consiliul popular a or rămînînd la curăţarea pă sămînţat 30 ha, din cele 50 ce a fost dusă la Furcsoa- va fi e
ternată de urgenţă în spi
27 de g
răspuns numeroşi colegi ai * ganizat acţiuni de curăţa şunilor şi fîneţelor, ce s-a cîte urmau a fi îmbunătă ra. Oile C.A.P. au o altă mă într
Ifl „CONDUCĂTORUL — Angelei, care s-au prezen 1 re în aproape fiecare du întreprins în cadrul aces ţite. Lucrarea trebuia fă păşune. zolat i
neaţn.
SPECIALIST ŞI OM POLI tat să doneze singe. Prin % minică, începînd din mar tei lucrări 7 cută toamna în întregime, Ar fi bine dacă primă
TIC“ a fost tema acţiunii tre primii care au devenit tie încoace, la care au par — S-au împrăştiat muşu dar nu s-a reuşit. Pe su ria s-ar ocupa mai mult Timpu
polilico-ideologice organiza cu acest prilej donatori, a- ticipat de fiecare dată roaiele, s-au tăiat spinii, prafaţa însămînţată însă, de modul cum este pregă zilele d<
tă la I.M. Ţebea de Consi mintim pe Constantin Mu- Vreme
liul orăşenesc de educaţie reşan, Marcel llea şi 50—60 cetăţeni. Suprafaţa scaieţii. iarba este foarte rară, aşa tită şi se desfăşoară stabu- să cu c
Gheorghe Hert. (I. Viad, co
politică şi cultură socialis respondent). „ ce trebuia curăţată a fost — Âm văzut în vecină că lucrarea se va reface. laţia liberă, ceea ce, ţinînd averse
tă Brad. Acţiunea a reunit împărţită pe familii, dar tatea şoselei ce vine de la Am şi vorbit în acest sens seama de faptul că păşu- La m
in dezbateri secretari ai nu după numărul de ani Deva, o pajişte plină de cu tovarăşii de la pajişti natul n-a început de mult, moaşă (
organizaţiilor de bază, con arborete, de tufişuri. şi ne-au promis că vor face ar fi nu numai, binevenit, Vor căd
ducători de formaţii de lu male de care dispune fie tot ce trebuie. însoţite
cru, cadre tehnico-ingine- care. ci după braţele apte — Aşa este. Intenţionăm ci şi necesar. lectrice.
reşti. ACT DE UMANITA- de muncă. Socot că s-a să facem curăţarea supra — La Boz există un ma serviciu
Î feţei respective cu elevii re număr de animale în TRAiAN EONDOR
«o a aasaa a tsaxn a suazrn a aaw a jw» * procedat bine, deoarece nu