Page 68 - Drumul_socialismului_1981_05

H

a

G

economice şi sociale

Cea de-a doua zi et vi­ tomatizări industriale — listo Cehoslovace, tovară­
zitei tovarăşului Nicolae ZPA sînt vizitate principa­ şul Gustav I-Iuşak. Direc­
Ceauşescu, a membri­ lele sectoare ale modernei torul unităţii a adresat,
lor d e l e g a ţ i e i române unităţi: secţia de montaj din nou, în numele comu­
de partid şi de stat în a maşinilor cu comandă niştilor, al muncitorilor şi
în lumina expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşesca Cehoslovacia a fost con­ numerică, cea de fabrica­ muncitoarelor, al celor ti­
sacrată -atît continuării ţie a fotocititoarelor, a per­ neri sau vîrstnici, un cor­
convorbirilor oficiale, cît şi foratoarelor de benzi. dial salut distinşilor oas­
ia adunarea jubiliară consacrată aniversării partidului vizitării unor obiective e- în semn de înaltă pre­ peţi şi i-a informat despre
conomice şi sociale repre­ ţuire acordată vizitei în istoricul întreprinderii de
zentative pentru opera de întreprinderea lor, în nu­ automatizări industriale,
construcţie socialistă din mele întregului colectiv, locul şi rolul pe care îl
ţara prietenă.
Creşterea rolului conducător al partidului - proces unităţii adresea­ are în economia naţiona­
directorul
în cursul dimineţii, solii ză tovarăşilor Nicolae lă a Cehoslovaciei, în
legic în dezvoltarea socialistă a patriei noastre rugămintea să semneze în merţul exterior al ţării.
Ceauşescu şi Gustav Iiusak
poporului român au fost
oaspeţii puternicului colec­
în încheierea acestei itv*
tiv muncitoresc al între­ Cartea de onoare. tîlniri de lucru, primit cifl
prinderii de automatizări Se vizitează, apoi, o cele mai calde sentimente
Partidul Comunist Român că au spus sau nu ceva de­ în interiorul proceselor, per­
concepe făurirea societăţii spre fenomenele de astăzi. fecţionării continue a cadru­ industriale din Praga şi a microexpoziţie care reu­ prieteneşti, a luat cuvîn-
socialiste multilateral dezvol­ A gîndi aşa înseamnă a ac­ lui democratic şi acţiunea cooperatorilor din comuna neşte produse reprezenta­ tul t o v a r ă ş u l Nicolae
tate ca proces revoluţionar, ţiona dogmatic, înseamnă a permanentă pentru creşterea Jasenice, din apropierea tive ale celor nouă uzine Ceauşescu.
de transformări şi deveniri nu fi revoluţionar, ci conser­ funcţionalităţii acestuia. in capitalei. ce alcătuiesc întreprinde­ Mulţumind pentru pri­
T o v a r ă ş u l
Nicolae
succesive de la simplu la vator, a rămîne în urma dez­ expunere aceste idei sînt Ceauşescu a fost însoţit în rea — concern ZPA-Kosi- mirea făcută, tovarăşul
complex, de la etape infe­ voltării sociale“. exprimate cît se poate de această vizită de tovarăşul re. Nicolae Ceauşescu a adre­
rioare la etape superioare, Concepînd astfel teoria, re­ concis şi elocvent : „Aşa cum în sala consiliului a fost sat conducerii şi oameni­
Gustav Ilusak, secretar ge­
ca treceri legice de la acu­ voluţionară, ca orientare ge­ am mai spus recent, parti­ neral al Comitetului Cen­ organizată o întîlnire a lor muncii din această în­
reprezentanţilor oamcnilor
mulări cantitative la salturi nerală a practicii social-lsto- dul conduce nu în numele, tral al Partidului Comu­ treprindere un salut căl­
muncii cu secretarul gene­
calitative. In activitatea teo­ rice, partidul nostru are ma­ c5 împreună cu clasa mun­ nist din Cehoslovacia, pre­ ral al Partidului Comunist duros .şi cele mai bune u-
retică, în practica socială el rea capacitate de a-şi abor­ citoare, cu toţi oamenii mun­ Român, preşedintele Repu­ rări de succes in întreaga
şedintele Republicii Socia­
porneşte de la adevărul că da propriul rol în chip re­ cii, fără deosebire de naţio­ liste Cehoslovace, şi Boe- blicii Socialiste Româ­ activitate.
întemeietorii socialismului şti­ voluţionar, supunîndu-se el nalitate, cu întregul popor". huslav Chnoupek, membru De aici, coloana oficială
inţific au fost gînditori revo­ însuşi permanent schimbări­ Conlucrarea intensă cu al C.C. al P.C. din Ceho­ nia, tovarăşul Nicolae de maşini se îndreaptă spre
Ceauşescu, cu secretarul
luţionari, nu profeţi care să lor — în organizare, stil şi clasa muncitoare, cu ţărăni­ slovacia, ministrul afaceri­ general al C.C. al P.C. cel de-al doilea obiectiv
prezică un viitor imaginar şi metode de muncă — în ra­ mea şi intelectualitatea, cu lor externe. înscris în programul vizi-
să stabilească precepte imua­ port cu prefacerile economi- toţi oamenii muncii, înlesni­ La întreprinderea do au- din Cehoslovacia, pre­
bile, valabile pentru orice e- co-sociale ce au loc in so­ rea accesului real la decizie, şedintele Republicii Socia­ (Continuare in pag. a 4-a)
tapă de dezvoltare. Elabo­ cietate. organizare şi conducere, se
rând o concepţie revoluţiona­ In accepţiunea partidului află în strînsă legătură cu Continuarea convorbirilor oficiale
ră, unitară despre lume, ei nostru, a secretarului său găsirea şi aplicarea în prac­
înşişi şi-au văzut opera nu ca general, tovarăşul Nicolae tică a acelor forme de or­
o dogmă, ci ca pe o că­ Ceauşescu, manifestarea ganizare, stil şi metode care în ziua de 20 mai au tului Central al Partidului laborare dintre partidele,
lăuză în acţiune, aflată în practică, în viaţă a rolului să reflecte pe deplin carac­ continuat, la Praga, con­ Comunist din Cehoslovacia, ţările şi popoarele noastre,
permanentă îmbogăţire. De său conducător se materia­ terul democratic al partidu­ vorbirile oficiale între de­ preşedintele Republicii So­ in folosul şi spre binele
aceea, în expunerea la adu­ lizează nu după scheme lui şi să asigure maximum legaţia de partid şi de stat cialiste Cehoslovace. ambelor state şi popoare,
narea jubiliară consacrată a- vechi, specifice etapelor deja de eficacitate în înfăptuirea a Republicii Socialiste în aceeaşi atmosferă de al construcţiei socialiste în
niversării partidului, tovară­ depăşite, ci în raport nemij­ Programului de făurire a so­ România, condusă de tova­ prietenie, cordialitate şi România şi Cehoslovacia,
şul Nicolae Ceauşescu spu­ locit cu realităţile de azi, cu cietăţii socialiste multilateral răşul Nicolae Ceauşescu, înţelegere reciprocă, tova­ al cauzei socialismului şi
nea : „Nu trebuie să ne fie complexitatea obiectivelor şi dezvoltate. In legătură cu a- secretar general al Parti­ răşii Nicolae Ceauşescu şi păcii.
teamă că o lege sau alta, sarcinilor stabilite de Con­ ceasta, secretarul general al dului Comunist Român, Gustav Husak au reluat Cei doi conducători de
că o teză sau alta despre gresul al Xll-lea. Din aceas­ partidului, tovarăşul Nicolae preşedintele Republicii So­ dialogul în probleme pri­ partid şi de stat au conti­
dezvoltarea economico-socia- tă realitate se detaşează cu Ceauşescu, releva : „Partidu­ cialiste România, şi dele­ vind dezvoltarea conlu­ nuat schimbul de păreri in
lă, despre partid, trebuie mare forţă dezvoltarea fără lui nostru comunist îî revine gaţia de partid şi de stat crării româno-cehoslovace, legătură cu unele proble­
schimbată. Aceasta este o le­ precedent a formelor demo­ înalta misiune de a asigura a Republicii Socialiste reafirmînd voinţa comună me esenţiale ale vieţii po­
gitate a însăşi dialecticii cratice de conducere a so­ exercitarea de către clasa Cehoslovace, condusă de de a extinde şi aprofunda litice mondiale, ale mişcă­
sociale. Nu trebuie să cău­ cietăţii, de unde se desprind tovarăşul Gustav Ilusak, continuu relaţiile de prie­ rii comuniste şi muncito­
tăm în operele clasicilor da­ ideile conlucrării, implicării (Continuare în pag. a 2-a) secretar general al Comite­ tenie, solidaritate şi co­ reşti internaţionale.
© — a — o — o — a — a — a ~ a — o~ ffl“ 0 - o — a * ® — a — © — a — © — © — a — a — & o — a — a — o — o — a — a — « — e — e — a — a — a
La zi în agricultură, ÏOûfë forţele satelor la efectuarea intr-un Respectarea graficului de revizii
->
timp cît mai scurt şi de calitate a lucrărilor de sezon şi reparaţii - condiţie esenţială
pentru realizarea planului
Pe agenda de lucru a u- ERBICIDAREA tată în toate unităţile agri­ ÎNTREŢINEREA
nităţilor agricole din Con­ CULTURILOR cole un.de sînt rămîneri în CULTURILOR Activitatea de întreţine­ tat astfel că la nici un uti­
siliul unic agroindustrial urmă. în acest scop se im­ re, revizii şi reparaţii a laj nu a fost amînată r<S~
Călan sînt înscrise în aces­ Din cauza ploilor căzute pune organizarea mai bună în toate unităţile din fost tema discuţiei purtate vizia tehnică sau repara-
te zile deosebit de propice la începutul lunii mai, er- a muncii, utilizarea la ma­ consiliu a început praşila cu ing. Kovacs Francisc, ţ .. propusă şi nici tipul de
activităţii pe ogoare, o bieidarea culturilor de ximum a timpului bun de mecanică la cartofi şi po­ directorul tehnic al între­ reparaţie — curentă 1, cu­
multitudine de obiective, a toamnă şi a celor de pri­ lucru şi a mijloacelor me­ rumb, dar realizările sînt prinderii de lianţi Chişcă- rentă 2, sau capitală. De a-
căror înfăptuire în timpul măvară a întîrziat, de a- canice. Susţinem acest fapt modeste. Pînă marţi seara daga-Deva. Importanţa res­ semenea, am mai aflat că
optim şi la înalt nivel ca­ ceea această lucrare se deoarece am văzut (.marţi, au fost prăşite doar 260 pectării graficului de revi­ la unele utilaje, cu prile­
litativ preocupă pe toţi cei bucură de prioritate în a- 19 mai), la Bretea Română ha cu cartofi. Cu rezulta- zii şi reparaţii a utilajelor jul reparaţiilor s-au căutat
ce muncesc la sate ceste zile. Pînă la ora ac­ şi Călan multe tractoare şi instalaţiilor în realiza­ şi găsit noi soluţii tehnice
tuală. la nivel de consiliu cu agregate de erbicidat ce TRA1AN BONDOR rea sarcinilor de plan nu oare să permită o funcţio­
SEÎYIANAREA au fost erbicidate 860 ha mai e cazul să o subliniem. nare îndelungată. La re­
SUPRAFEŢELOR cu grîu, 130 ha cu orz, se plimbau fără rost. (Continuare în pag. o 2-a) Acolo unde acesta se res­ paraţia curentă 2 de la
CALAMITATE 1 500 ha cu porumb, 100 pectă în totalitate, rezulta­ moara de ciment nr. 4 s-a
SAU CU GOLURI ha cu cartofi, 50 ha cu le­ tele în producţie sînt cele aplicat pentru prima dată
gume. Lucrarea este înain­ scontate. Aşa s-a întîmplat soluţia de inversare a sen­
în Consiliul unic agro­ tată şi se desfăşoară in şi la I.L. Deva. Pe prime­ sului de rotaţie a morii,
industrial Călan n-au fost ritm din ce în ce mai înalt le patru luni planul la in­ astfel incit coroana dinţa­
multe suprafeţe calamita­ la Cooperativa agricolă din dicatorii de bază a fost tă să nu se uzeze doar pe
te, iar ceea ce s-a semănat Boşorod, unde a fost erbi- realizat şi depăşit, situaţie o parte, ci uniform pe am­
în toamnă şi în primăvară cidată întreaga suprafaţă care se păstrează şi în lu­ bele părţi. Aplicînd aceas­
a răsărit destui de bine. semănată cu grîu, porumb na mai, pînă la zi. Cînd tă soluţie s-a dublat timpul
Totuşi, sînt unele unităţi şi cartofi. Rămîneri în l-am întrebat pe directorul de funcţionare a . morii,, A-
care au avut de suferit din urmă se înregistrează la tehnic dacă ¿-evizUle şi re­ ceasta îi determină pe ci-
cauza ploilor şi a revărsă­ C.A.P. Vîlcele unde s-au paraţiile utilajelor au avut mentisti să extindă solu­
rii apelor. La C.A.P. Ruşi prbicidat doar 80 ha din vreun rol în obţinerea a- ţia şl la celelalte mori.
se lucra la seniănarea ma­ cele 122 ha semănate cu cestor rezultate ne-a spus La unele utilaje a fost
nuală a cartofilor pe su­ grîu, ca şi Ia C.A.P. Ruşi, că au fost determinate de redus mult timpul de exe­
prafeţele unde recolta a unde abia marţi s-au mon­ acestea. în faţa unui i- cutare a reparaţiilor, cum
fost compromisă parţial. tat la tractoare agregatele mens grafic al desfăşurării a fost cazul eleetrofiltrului
„Ne dăm seama că trebuie de erbicidat. Emil Sav, in­ pe luni a planului de re­ nr. 1, în acest fel, pe lingă
să terminăm cît mai repe­ ginerul şef al C.A.P. Vil- paraţii şi revizii tehnice a faptul că s-a asigurat
de reînsămînţatul suprafe­ ceie no spunea : „E adevă­ utilajelor tehnologice pe fluenţă procesului oe pro­
ţelor calamitate şi a golu­ rat că sîntem rămaşi în anul 1981, am analizat si­ ducţie, prin repunerea mai
rilor, ne spunea Benone urmă cu erbicidarea, dar tuaţia la zi a, fiecărui u- repede în funcţiune, au
Ionescu, inginerul şef al vom intensifica ritmul lu­ tilaj de pe fluxul tehnolo­ fost recuperate 20 tone ci­
cooperativei. Circa 20 de crării şi sperăm ca în gic, perioada planificată ment foarte fin. care alt-
cooperatori se prezintă la douu-trei zile să o înche­ pentru reparaţie, tipul de
lucru în fiecare zi, aşa că iem“. reparaţie şi, bineînţeles, CONSTANTIN IOVANESCU
pînă joi încheiem această Este necesar ca această dacă ceea ce s-a planificat
lucrare“. lucrare să fie mult urgen­ s-a şi realizat. Am consta­ (Continuare în pag. o 2-a)