Page 69 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 69
Pag. 2
DRUMUL SOC!AMS
uaxmi n-anrc.
Stil de lucru inamic, eficient In Creşterea roSuiuî conducător ai partidului
munca organizatorică de partid {Urmare din pag. 1) soluţionarea problemelor e- rea lor largă la activitate
conomico-socidle cu care se
susţinută, ocupă un loc deci
muncitoare a roiului condu confruntă colectivele şi de siv. La urma urmei, forţa or »,00 Tcll
10.00 Cur
cător în societate. între ro care depinde înfăptuirea ne ganizaţiilor noastre de partid, 10.20 Cab
Schimb de experienţă între organizaţiile de lul politic conducător al abătută a obiectivelor adop capacitatea lor de organiza 11.00 Hon
soci
partidului şi roiul de clasă tate de Congresul al Xll-lea, re şi de determinare a 12.00 Cînt
partid din unităţile miniere conducătoare a muncitorimii a indicaţiilor şi sarcinilor da cursului vieţii economico-so- 12.20 lor Tel«
ciaie stă in legătura lor ne
te cu diverse prilejuri de se
nu există nici o contradicţie,
ci o deplină unitate dialec cretarul general al partidului, mijlocită şi trainică cu co 16.00 Tel«
Tcl<
16.05
tică, ele condiţionindu-se re tovarăşul Nicolae Ceauşescu. muniştii, cu toţi oamenii mun 17.05 Pro
doc;
In scopul înfăptuirii neabătute a sarcini* partid, secretari şi secretarii adjuncţi ai co ciproc". Liantul care leagă Viaţa a confirmat nu o dată cii, în modui în care ştiu 17.20 Viai
] ior de mare diversitate ce revin organelor mitetelor de partid din întreprinderile mi aceste două laturi intr-un tot că organizaţii de partid cum să-l conducă şi să-i mobili 18,35 Des
j ţi organizaţiilor de partid în acest an, in niere şi din unităţile de preparare din ju coerent este tocmai democra sînt cele de ta întreprinde zeze în acţiune, vest
întregul cincinal 1981-1985, Comitetul jude deţ, şefi ai compartimentelor de personal- ţia largă, revoluţionară, mun rile miniere Lupeni, Vulcan, Fără îndoială că în jude 19.00 ver« Tel«
ţean Hunedoara al P.C.R. se preocupă stă învăţămint-retribuire. După vizitarea Muzeu citorească. Bărbăteni, Barza, de la Com ţul nostru sînt încă organi 19,25 Ora
ruitor de promovarea unui stil de lucru di lui mineralogic din Brad şi a uzinei de pre Din aceste orientări de or binatul siderurgic Hunedoara, zaţii de partid, colective care 20.30 Evo
mîn
namic, revoluţionar, in întreaga muncă de parare a minereurilor de la Gurabarza şi din general organele şi or I.M.M.R. Simeria, I.M. Orăş- se confruntă cu greutăţi şi 21.30 Pa «
partid, a cărui eficienţă să se reflecte după prezentarea întreprinderii miniere Bar ganizaţiile noastre de partid tie — ca să dăm doar cî- neajunsuri. în lupta pentru trai
nemijlocit în perfecţionarea vieţii economi- za - expunere susţinută de directorul uni au datoria să desprindă sar teva exemple — au reuşit să înlăturarea acestora, pentru 22,15 Teii
co-sociale, în sporirea contribuţiei judeţului tăţii, ing. Nicolae Lungii — consfătuirea s-a cina perfecţionării continue soluţioneze o seamă de pro obţinerea de rezultate pe
la realizarea Programului partidului. desfăşurat pe două secţiuni : MUNCA OR a stilului şl metodelor de bleme, să înlăture greutăţile măsura forţei şi capacităţii
in acest context s-a înscris şi consfătui GANIZATORICĂ DE PARTID SI ACTIVITATEA lucru, să promoveze cu mai şi să determine realizări în lor, de un real folos le sînt
rea organizată zilele trecute la clubul mun- DE PERSONAL. multă hotârîre acele forme producţie tocmai datorită u- indicaţiile secretarului gene
şi modalităţi de acţiune care
S citoresc din Gurabarza, în coordonarea di conduse de tovarăşii Petre Lungu, secretar asigură o cit mai largă şi nui stil de muncă dinamic, ral al partidului, tovarăşul »UCUl
Lucrările in cele două secţiuni au fost'
viu, în care consultarea per
rectă a Secţiei organizatorice a Comitetu
Nicolae Ceauşescu, la adu
lui judeţean de partid, cu sprijinul Comi al Comitetului judeţean de partid şi Gheor- activă participare a comu manentă a colectivelor, ac narea jubiliară consacrată dioprogr
tetului orăşenesc de partid Brad, al comi ghe Matei, şeful secţiei organizatorice a niştilor, a masei de oameni ţiunea necontenită împreună aniversării a 60 de ani de la Kadiojur
presei; !
tetului de partid, consiliului oamenilor mun Comitetului judeţean de partid. Au prezen ai muncii la dezbaterea şi cu oamenii muncii, antrena- făurirea P.C.R. diilor; 9.
cii şi comitetului sindicatului de la I. M. tat informări şi au participat la dezbateri 9.05 KăS]
j Barza. Tema consfătuirii a constituit-o STI tovarăşii : Aron Pîrva, ionel Vlad, Viorel lor ; 10,<
10.05 Go
LUL Şl METODELE DE MUNCĂ ÎN ACTI Popa, loan Rusu, Cornel Bololoi, Ion Cucu, popular;
VITATEA POLITICO-ORGANIZATORICĂ Şl Marcu Androne, Doru Toma, Vasile Pupă- şoară; 1
AXAREA LOR PE REALIZAREA SARCINILOR zan, Mihai Sandu, Vasile Nemeş, Nicolae nicii din
Buletin
DE PRODUCŢIE. Au participat secretari ai Baba, Ionel Lung, Vaier Almăşan, loan Kar- clor păs
comitetelor municipale şi orăşeneşti de pinecz, Valentin Gută şi Nicolae Stoica. premieri
Buletin
comoara
12,20 Ma
Cunoaşterea temeinică munca organizatorică de planificarea muncii şi pînă ţific; 12
a problemelor partid, dar a adus în aten la rezultatele ei finale. Pe în zbor
roşii; 13
riodic, în organizaţiile de
ţie si unele neajunsuri.
producţiei, Tocmai, de aceea s-a insis partid se analizează acti 13.00 Cit
Radiojui
implicare fermă tat pe necesitatea exerci vitatea acestor organizaţii şi organ
ră; 16,40
în soluţionarea lor tării unui control periodic, de masă, se iau măsuri 1«,SS £
sistematic, amănunţit al corespunzătoare, se insistă 17.00 Bu
Un element esenţial ca modului de cunoaştere şi pentru materializarea lor. Odă lixn
re a revenit în referate şi de îndeplinire a sarcinilor, De asemenea, sarcinile, ho Te apăr
mea; 18,
în intervenţiile participan a măsurilor şi hotărîrilor. tă,ririle organelor de partid Ateneu
ţilor a fost acela că munca organelor superioare de proprii şi superioare se a- nici; 2u.
neşti; 21
organizatorică de partid partid şi a celor proprii. duc operativ la cunoştinţa 21.05 Se;
trebuie subordonată con Mai mulţi vorbitori au sub organizaţiilor de masă, prin 22.00 O
secvent şi ferm înfăptuirii liniat că măsurile şi liotă- diferite modalităţi. Unele Bijuterii
sarcinilor economice. A- ririle sînt îndosariate cu rezultate obţinute în orga 5.00 Nou
turn.
ceasta impune însă ca toţi grijă în registre, unde sînt nizaţiile sindicale, ale
membrii birourilor organi consemnate termenele sca U.T.C. si O.D.U.S. demon I.C. Orăştie, scutărio. Muncitorii specialişti loan loaneş, Glieorghe Vesa şi muncitorul
zaţiilor de bază si comite dente şi factorii răspunză strează însă că ajutorul loan Muşa lucrează Ia maşinile de găurit prin coordonate. Iată-i consultintlu-sc asupra
telor de partid să cunoas tori do materializarea lor, primit din partea organe executării unor subausamblc pentru autoturismul ARO-IO. Foto: VIItGIL ONOIU
de
lor
organizaţiilor
şi
că temeinic problemele că transmiterea pînă la partid poate fi mult îmbu
producţiei din unitatea în fiecare organizaţie de bază nătăţit, poate determina o DEVA
care lucrează şi să acţio se efectuează fie direct, activitate mai ' intensă la tralereşt
crimă d
neze ferm şi responsabil, prin comuniştii membri în mobilizarea tuturor oame Schimb de experienţa privind amenajare?* terenurilor alunecate NBDOAJ
prin formele specifice ale organele de partid, fie nilor muncii pentru înfăp ra); Vin
muncii organizatorice, la prin lise ce se transmit or tuirea sarcinilor economice începind de azi şi pînă ţie construcţii; de la trus realizat de Institutul poli dernrgis
(Arta);
soluţionarea lor concretă, ganizaţiilor de bază sau şi sociale. . sîmbătă, va avea loc în ju turile de construcţii şi îm tehnic Iaşi. Ziua a doua structon
operativă, eficientă. Aici prin alte metode, între ca deţul nostru un schimb de bunătăţiri funciare, Insti va fi consacrată analizei Nervi d
îşi găseşte reflectarea sti re analizele, consfătuirile, experienţă, organizat de tutul de studii şi proiectări la faţa locului a terenuri lacrimă
*»"ie); L
lul de muncă al organelor schimburile de experienţă. în toate unităţile — Ministerul Agriculturii şi pentru îmbunătăţiri fun lor alunecate din zona rerii (Ri
şi organizaţiilor de partid, Cum se exercită însă con colective puternice de Industriei Alimentare, îm ciare, cadre din învăţămînt Geoagiu-IIomorod şi sche Fata m<
care trebuie înţeles ca' un trolul îndeplinirii lor, în oameni ai muncii preună cu Direcţia genera şi cercetare. ma hidrotehnică proiecta VULCAI
narilor
sistem de metode şi pro drumarea nemijlocită, com lă pentru agricultură şi în prima zi, specialişti tă, apoi vor urma dezba cheta ('
cedee extrem de variate, petentă si eficientă in mun Referitor la recrutarea, industrie alimentară Hune din judeţul nostru vor pre teri. în ultima zi se vor NEA :
(Mineru
care, aplicate la condiţiile ca organizatorică ? X.a a- încadrarea în muncă, pre doara. La acest schimb de zenta situaţia terenurilor prezenta concluziile şi re story p
concrete din fiecare unita cest capitol se pare că mai gătirea şi promovarea per experienţă, care are ca te alunecate şi schema de a- comandările pentru pro rcsc); /
te, determină îndeplinirea sînt unele neajunsuri. Şi sonalului muncitor în uni mă „Amenajarea terenuri menajare a terenurilor a- ducţie în condiţii similare timpulu:
rolului conducător din par aceasta deoarece controlul tăţile miniere s-au eviden lor alunecate“, participă 85 lunecate din zona Geoagiu pedoclimatice. Lucrările a- RICANI
durerii
tea organelor şi organiza complex în unele organi ţiat o seamă de rezultate de ingineri şi tehnicieni din Homorod. în continuare cestui schimb de experien BRAD :
ţiilor de partid respective. zaţii de bază nu se efec bune. Datorită grijii per întreprinderile de utilaje vor prezenta referate- par ţă se vor desfăşura la şi ardei-
Mutînd centrul de greuta tuează conform planurilor manente a partidului nos terasiere, îmbunătăţiri fun ticipanţii din alte judeţe Geoagiu şi la Casa agro GURAB
compuU
nomului din Mintia.
te al întregii munci orga întocmite, pentru cu nu se tru, personal a secretaru ciare, proiectare şi execu şi se va viziona un film ncrul);
nizatorice în mijlocul pro antrenează la această acti lui general, tovarăşul pile vin
(Patria)
blemelor de producţie, ur vitate mai mult 'comisiile Nicolae Ceauşescu, in in trecea
mărind cu interes şi exi dustria extractivă s-au îm C1U-BA
genţă soluţionarea unor as pe domenii, activul de bunătăţit considerabil con Efectuarea înfr-un Respectarea graficului uriaş
pecte legate de aprovizio partid. Adesea controalele diţiile de lucru şi de viaţă HAŢEG
BRAZI:
narea tehnico-materială şi sînt ineficiente pentru că ale oamenilor muncii. In timp cit mal soort de revizii şi reparaţii Mica ro
de transport, de reducerea nu sînt organizate bine şi, majoritatea unităţilor mi tură);
cheltuielilor de producţie din timp, în toate amă niere din judeţ s-au conso şl de satîtaîe iunie):
nat (Mi
si de încadrarea riguroasă nuntele, în asemenea ca lidat colective puternice, {Urmare din pag. 1) lectivul de la I.L. Chişcă- ma Rac
în principiile noului meca zuri nici îndrumarea nu-şi lucrează specialişti şi mun a lucrărilor de daga trebuie să le facă fa LARI :
nism economico-financiar, atinge scopul. Aşa se face citori cu înaltă pregătire ţă. Deşi în acest an se în de cart<
de mecanizarea lucrărilor că în unele oi-ganizaţ'ii de profesională, a fost promo sezon fel ar fi fost pierdut în cadrează în costurile de
în subteran şi calitatea partid este slabă prezen vată pe scară largă meca atmosferă. Una din expli producţie, există chiar e-
producţiei, organizaţiile de ţa la adunările generale, nizarea lucrărilor în subte caţiile rezultatelor bune în conomii, acestea însă sînt
partid de la întreprinderi materialele supuse dezba ran şi în uzinele de pre {Urmare din pag. 1) registrate în acest domeniu afectate de cheltuielile de
le miniere Barza, Hune terilor nu abordează cele parare, au crescut randa este şi aceea că urmărirea pe ultimii trei ani. Valoa Rezult
doara, Bărbăteni, Lupeni mai importante probleme mentele şi producţiile fizi te bune se înscrie C.A.P. graficelor de revizii şi re rea lucrărilor de îmbună mai 198
au desfăşurat o activitate ale activităţii economice ce de materii prime şi re Boşorod, care a încheiat paraţii se face începind de tăţire, înlocuire sau asimi E-v/ir.
organizatorică susţinută. sau ale vieţii interne de surse energetice. praşila I pe toată supra îa serviciul mecano-ener- lare a prototipurilor (80 la 23, 22.
La cunoaşterea temeini partid, că discuţiile nu Totodată, au fost relie faţa cultivată cu cartofi şi getic şi pînă la secţiile şi sută din utilaje au fost Extr.
a trecut la prăşitul porum
că a problemelor produc poartă amprenta combati fate fluctuaţia încă ridica bului, lucrarea bucurin- atelierele de producţie, in prototipuri) a fost trecută 41, 16.
ţiei, cît şi a măsurilor pro vităţii revoluţionare, că nu tă în unele întreprinderi du-se de participarea nu clusiv formaţiile de luci-u. pe cheltuieli de producţie,
prii şi a hotărîrilor orga se stabilesc în adunări sar miniere, anumite carenţe meroasă a cooperatorilor. Nu s-ar putea spune că ceea ce, iată, se repercu
nelor superioare, un efect cini concrete unor membri din activitatea factorilor La C.A.P. Batiz s-au pră n-au intervenit şi situaţii tează negativ asupra efi
favorabil îl au planificarea de partid sau li se dau din compartimentele de şit abia 25 ha din cele 54 neprevăzute, determinate cienţei muncii colectivu
riguroasă a muncii organi sarcini de importanţă mi personal, învăţămînt şi re cu cartofi, la C.A.P. Strei de î n t r e ţ i n e r e a neco lui, deşi, repetăm, în pre Timpi
zatorice, antrenarea la di noră. tribuire a muncii, neajun doar 40 ha din 60. Mioara respunzătoare a unor u- zent se înregistrează eco ziua dc
ferite activităţi a tuturor suri care trebuie înlătura Gireada, inginera şefă a tilaje. Interlocutorul nos nomii. La aceasta se mai mea vt
neral fi
membrilor organelor de Sprijin permanent te pentru ca toate unităţile C.A.P. Valea Sîngeorgiului, tru a i n s i s t a t să evi adaugă şi necorelările din porar i
partid, a comisiilor pe organizaţiilor economice să devină pu ne spunea: „Abia azi am denţiem şi cîteva formaţii tre planul de producţie cu cînd iz«
domenii, a activului de de masă ternice colective de oameni început prima praşilă me planul valoric dat de cen na do
cădea
partid, a altor comunişti ai muncii. canică la sfeclă şi la po de lucru cu merite deose trală. Adică, deşi planul se vor
cu experienţă — instruiţi rumb şi praşila manuală. bite în executarea la timp de producţie se realizează, electric
temeinic, în baza unor pro între atribuţiile multi * Zilnic ia lucru vin 10—12 şi de calitate a reviziilor producţia marfă înregis general
le mini
grame concrete, riguros res ple ce revin muncii orga Măsurile şl orientările cu cooperatori". şi reparaţiilor. Am reţinut trează un minus de 34 mi 3 şi 33
pectate. în acest sens pe cele con lioane lei. Cine şi cînd va xime îi
nizatorice, îndrumarea or care s-a finalizat consfă în această situaţie, cînd duse de Ştefan Ghirea, Si- de.
ganizaţiilor de masă ocupă tuirea au fost însuşite de vin la lucru doar 10—12 elimina aceste neajunsuri La TT
neral i
Necesitatea controlului un loc important. în con cei prezenţi ca valoroase cooperatori, devine proble mion Scoruş, Sarvady A- pentru care în nici un caz rar r
lexe, Petru Faur, Petru
riguros şi îndrumării sfătuire s-a relevat că, în direcţii de acţiune în mun matică desfăşurarea într-un Ungur, Gavril Butuza, loan nu poate fi tras la răspun cînd Ic
competente general, organizaţiile de ca lor de viitor, angajîn- timp cît mai scurt a între Dîrlea, Mircea Breha şi dere colectivul cimentişti- se de
partid se preocupă de n- du-se să le materializeze ţinerii culturilor prăşitoa- lor de la Chişcădaga ? de?.căr<
m ocien
Consfătuirea-schimb de rientarea activităţii de sin neabătut. re. ceea ce trebuie să de lista ar putea continua. Pentru că. oricum, nu se rolog
experienţă a evidenţiat li dicat, de tineret si a termine măsuri în conse Am constatat însă şi cîte poate aştepta încheierea a- Vrasgy
nele experienţe bune în O.D.U.S., începind de la DUMITRU GHEONEA cinţă. va neajunsuri cărora co nului in felul acesta i
f