Page 72 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 72
ţ\]RA
1* A
ncheierea vizitei delsgafîei române
PROIFTÛR1 DIN TOATE TÀRILk,'JNIŢl-VA
[JUDEŢUL HUNED06HA
Sosirea în Capitală
ORGAN Al COMITETUIUI JUDEŢEAN HUMEDOflBft Al P.C
Delegaţia română de slovace, a Comitetului Cen portretul t o v a r ă ş u l u i
partid şi de stat condusă tral al Partidului Comunist Nicolae Ceauşescu.
de t o v a r ă ş u l Nicolae din Cehoslovacia şi a Gu Aici erau prezenţi nu
Ceauşescu, secretar general vernului Republicii Socia meroşi bucure.şteni, care au
Anul XXXIII, nr. 7 320 VINERI, 22 MAI 1981 4 pagini - 30 bani al Partidului Comunist Ro liste Cehoslovace. făcut conducătorului iubit
mân, preşedintele Republi La sosire, t o v a r ă ş u l al partidului şi statului
cii Socialiste România, s-a Nicolae Ceauşescu a fost nostru o caldă şi entuzias
reîntors, joi după-amiază, întîmpinat de tovarăşa tă primire.
în Capitală, după vizita o-
Un grup de pionieri au
Plenara Comitetului judeţean Hunedoara fieială de prietenie între Elena Ceauşescu, de tova oferit tovarăşului Nicolae
răşul llie Verdeţ, de alţi
prinsă în Republica Socia conducători de partid .şi de Ceauşescu buchete dc flori.
listă Cehoslovacă, la invi stat. Secretarul general al
al P.C.R. eu activul de partid taţia tovarăşului Gustav Aeroportul Otopeni, unde partidului, preşedintele Re
Husak, secretar general al .s-a desfăşurat ceremonia publicii, a răspuns cu prie
Comitetului Centra] al sosirii, era împodobit cu tenie manifestărilor căl
din întreprinderile miniere Partidului Comunist din duroase, însufleţite ale lo
Cehoslovacia, preşedintele drapelele partidului şi sta cuitorilor Capitalei aflaţi
Republicii Socialiste Ceho tului nostru, care încadrau pc aeroport.
După cum se cunoaşte dere din organele centra tru îmbunătăţirea muncii
din comunicatul publicat le de partid şi de stat. politice, întărirea ordinii
în presă, in ziua de 15 mai . Au Cost prezenţi, alături şi disciplinei, respectarea încheierea convorbirilor oficiale
-a.c.. Comitetul Politic Exe de membrii şi membrii su normelor de lelinica secu
cutiv al C.C. al P.C.R. a pleanţi ai Comitetului ju rităţii muncii. La Praga s-au încheiat, faţă de înţelegerile la care tate, precum şi pe arena
analizat rezultatele cerce deţean de partid, biroul în cadrul lucrărilor ple joi, 21 mai, convorbirile s-a ajuns cu acest prilej, mondială, se vor întări şi
tărilor pentru , stabilirea Comitetului municipal de narei au luat cuvîntul to oficiale între delegaţia ro afirmîndu-şi convingerea mai mult prietenia şi so
cauzelor care au generat partid Petroşani şi birou varăşii : Dan Olto Suru- mână <le partid şi de stat, j că, pe baza lor, se va rea lidaritatea dintre popoare
accidentul colectiv din 29 rile comitetelor orăşeneşti lescu, Emil Muru, Petre condusă de t o v a r ă ş u l liza o conlucrare tot mai le noastre.
noiembrie 1980, de la în de partid din Valea Jiu Constantin, Petru Barb, Nicolae Ceauşescu, secretar strînsă intre Partidul Co Cei doi conducători de
treprinderea minieră Live- lui, secretariatele comite Vasile Mirăucă, Petru Ro general al Partidului. Co munist Român şi Partidul partid si de stat au apre
zeni şi a stabilit ca la ni telor municipal Deva şi o- man, Graţian Faur, Gheor- munist Român, preşedin Comunist din Cehoslovacia, ciat că amplificarea con
velul Comitetului judeţean răşenesc Brad ale P.C.R., ghe Vasiu, Nicolae Haneş, tele Republicii Socialiste se va dezvolta tot mai in ţii) uă a bunelor relaţii din
Hunedoara al P.C.R., pre secretarii comitetelor de Androne Marcu, Mihai România, şi delegaţia ce tens colaborarea dintre tre Partidul Comunist Ro
cum şi în întreprinderile partid din întreprinderile Sandu, Virgil Ti'ofim, Con hoslovacă de partid şi de România şi Cehoslovacia, mân şi Partidul Comunist
miniere din Valea Jiului miniere ale judeţului, acti stantin Ghiţoiu, Ilie Lavu. stat, condusă de tovarăşul pe plan politic, economic, din Cehoslovacia, dintre
să se organizeze dezbate vişti ai comitetelor jude Raportul prezentat oît şi Gustav Husak, secretar ge tehnico-ştiinţific, cultural,
rea cu activul dc partid a ţean, municipale şi orăşe participanţii la discuţii au neral al Comitetului Cen in alte domenii de activi- (Continuare In pag. a 4-a)
concluziilor ce s-au des neşti de partid şi U.T.C., analizat în spirit de înaltă tral al Partidului Comunist
prins. consiliilor teritoriale ale responsabilitate aspectele din Cehoslovacia, preşedin
Pe baza Hotărîrii Comi sindicatelor, consiliile oa concrete care ţin de modul tele Republicii Socialiste Astăzi, în jurul orei 12,00 posturile de radio şi televi
tetului Politic Executiv al menilor muncii de la Com în care s-a acţionat la toa Cehoslovace. ziune vor transmite direct ceremonia sosirii preşedintelui
C.C. al P.C.R., ieri a avut binatul minier Valea Jiu te nivelele, înoepînd de la T o v a r ă ş i j Nicolae Republicii Ghana, dr. Hilla Limann, care, la invitaţia to
loc la Deva, plenara Comi lui şi Centrala minereuri comitetele judeţean, muni Ceauşescu şi Gustav Husak varăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii So
tetului judeţean de partid lor Deva, directorii între cipal Petroşani, orăşeneşti şi-au exprimat satisfacţia cialiste România, va face o vizită oficială de prietenie în
cu actiyul de partid din prinderilor miniere, cadre de partid, pînă la între* faţă de caracterul fructuos ţara noastră.
întreprinderile miniere. din Inspectoratul judeţean prinderile miniere din Va al convorbirilor purtate.
La lucrările plenarei a şi municipal Petroşani pen- lea Jiului, în conducerea
tri protecţia muncii, de la
participat tovarăşul CON Staţia de cercetare pentru activităţii politice, econo
STANTIN DÂSCÂLESCU, securitatea minieră Petro mice şi sociale pentru a-
membru al Comitetului Po şani, şefii compartimente plicarea hotărârilor de
litic Executiv, secretar al lor de protecţia muncii din partid şi respectarea legi
C.C. al P.C.R. A fost pre minerit, alte cadre de la lor statului.
zent. de asemenea, tova nivelul judeţului şi muni S-a subliniat modul în
răşul V1RGIL TROFIN, cipiului Petroşani, ziarişti. care a acţionat comitetul
membru al Comitetului Po Tovarăşul Ion Ciucu, judeţean, măsurile pe care
litic Executiv al C.C. al prim-secretar al Comitetu le-a întreprins pentru rea
P.C.R.. vicepr im-ministru lui judeţean Hunedoara al lizarea sarcinilor, concre
al guvernului, ministrul P.C.R., preşedintele Comi tizate în creşterea produc
minelor, petrolului şi geo tetului executiv al Consi ţiei de cărbune, punerea in
liului popular judeţean, a funcţiune a unor impor
logiei.'La plenară a parti
prezentat Raportul privind tante obiective economice
cipat un mare număr de activitatea organelor şi or
cadre cu funcţii de răspun ganizaţiilor de partid pen (Continuare în pag. a 2-a)
Pulsul revirimentului este evident.
Cadrele tehaii©©-@c©n@m§ce irebui© să
se implice mas mulf în menfinerea Iui
45,3 la sută, 53,8 la su dată sau mai bine-zis ce lişti, cadre tehnico-ingine-
tă, 74,8 la sută şi, în sfîr- n-aţi făcut pînă în luna a- r.eşti, care dau un ajutor
şit, 100 la sută. Sau, altfel prilie ? substanţial : au suplimen
tat atît lipsa de maiştri şi
spus, au trebuit să treacă — Media realizărilor din ingineri în d o m e n i u , ia zi în agricultură Mobilizare activă la plantarea,
patru luni din an pentru primul trimestru ¡(la pro
a ajunge să se consemneze ducţia fizică abia dacă de au 'urmărit în totalitate
îndeplinirea planului la păşeşte cu ceva jumătate procesul de producţie, au
producţia fizică, la Fabri din planul de producţie al clarificat majoritatea pro însămîntaraa si întreţinerealegumelor
ca de încălţăminte Hune celor trei luni) este rezul blemelor ce trebuiau rezol
doara şi, totodată, un eve tatul deficienţelor în pre vate de conducerea fabri Acţiunea de plantare şi
niment de excepţie, pre gătirea fabricaţiei şi al cii; ba. mai mult, oamenii însămi® ţâre a legumelor tăţii optime şi sortimente I.P.LL.F. Haţeg — la fa
sole, şi la C.A.P. Geoagiu,
lor stabilite prin plan.
zentat în rândurile ce ur slabei activităţi de coordo din cadrul atelierelor, au trebuie intensificată în toa
mează de economistul Ata- nare a producţiei de către fost învăţaţi să gindească o Terminarea plantării Aurel Vlaicu. Tlia, Simeria
nasie Vîlceanu : personalul tehnico-ingine- economic. Un argument ai te unităţile pentru ca aces tomatelor şi însămîn- şi I.P.I.L.F. Haţeg — la
— Aprilie 1981 a fost resc. La toate acestea s-au acestei ultime afirmaţii te lucrări să fie încheiate ţarea culturilor de fa castraveţi. Este adevărat
prima lună din istoria fa adăugat şi problemele de în următoarele zile. O ma sole şi castraveţi pe că aceste culturi se seamă
bricii eînd s-a reuşit rea aprovizionare. ni-1 furnizează şefa com re atenţie trebuie acorda toate suprafeţele — în nă eşalonat pentru a avea
tă de către toţi factorii de
lizarea producţiei fizice. S-ar fi continuat poate partimentului C.TjC.. ingi centrul atenţiei ! fasole şi castraveţi din
răspundere — mecaniza
— Nu este o performan cu lamentările şi justifi nera Valeria Pop : tori, cooperatori şi specia • Intensificarea lucrări Vară pînă-n toamnă. To
ţă. Sarcinile de producţie cările dacă centrala de re lişti — calităţii lucrărilor lor de plantare la cul tuşi, ritmul de executare a
trebuiau realizate ! Totuşi, sort nu ar fi.luat nişte mă DORIN CORPADE turile de ardei însămîn,ţărilor, avînd în
dacă am deschis discuţia, suri energice. De două luni de plantat, semănat şi în • Executarea Ia timp şi vedere perioada în care ne
ce aţi făcut de această în unitate se află specia (Continuare in pag. a 3-a) treţinere. asigurării densi- de calitate a lucrărilor aflăm, este nesatisfăcător.
Prin urmare, este necesar
de întreţinere — con ca organele de partid şi
sada au raportat -îndeplini tele (le pădure urmează să co-materialu pentru unităţile I diţie de bază pentru de stat care au în raza lor
rea acestuia in proporţie de fie culese şi valorificate suc din agricultură. 20 de lucră- ’ obţinerea unor recolte de activitate ferme legu
142 Ia sută, cei din Băiţa — cesiv, în următoarele luni, tori de la unitatea respecţi- s cîf mai bune la toate
121 la sută, Luncoiu de Jos realizării actuale i se vor vă au devenit astfel dona micole. consiliile unice şi
— 32 la sută, Zam — 88 la adăuga noi cifre, ceea ce ne tori, dînd pentru colegul lor „ culturile staţiunile de mecanizare
sută, Răchitova, Bucureşci şi îndreptăţeşte de pe acum peste 5 litri dc sînge anual. > să-şi organizeze mai bine
Bl BILANŢUL „DECADEI Vorţa — 7G Ia sută, munici concluzia că angajamontul Dintre aceşti oameni de o- j ÎNSĂMÎNŢAREA
MUNCII PATRIOTICE“ — or piu) Deva — 75 la sută, ora va fi nu numai îndeplinit, raenie notăm pe Doina lor- „ forţele şi să folosească cu
ganizată în toate unităţile pio şul Simeria — G7 Ia sută. sa ci şi depăşit substanţial, e dan. Olivia Antoncscu, Ma- » FASOLEI randament sporit mijloa
niereşti din judeţ în preajma ARGUMENTUL CIFRELOR. UMANITATE. Pensionarul - ria Dusa, Gheorgliina şi Ni- I ŞI CASTRAVEŢILOR cele mecanice la pregăti
aniversării a 00 de ani de Ia Pionierii Şcolii generale din Liviu Roşu din Simeria are colac Istrate. (I. Vlart, co- „
crearea partidului — este Lunca Cernii de Jos au rea nevoie de multe transfuzii respondent). La aceste culturi mai rea terenului şi semănat.
doos'ebit de rodnic. Propu- lizai pînă în prezent 85 la de sînge, uneori nproape lu sânt de semănat, la nivel Trebuie luate toate măsu
nîndu-şi să realizeze 00 la sută din angajamentul de nar. Prin comisia orăşeneas de judeţ, 140 ha cu fasole rile ca aceste lucrări să fie
sută din angajamentul a- muncă patriotică al întregu că de Cruce roşie s-a făcut şi 125 ha cu castraveţi. A-
nuai de muncă patriotică, lui an. Ţinînd scama că un apel Ia foştii colegi de eeste suprafeţe se locali N. BADIU
muncă ai Iui L.R., de la Ba
pionierii din comuna Gura- plantele medicinale şi fruc za de aprovizionare tehni- zează la C.A.P. Unirea,
Haţeg. Băcia. Tîmpa si (Continuare in oaq o 2-at
