Page 73 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 73
Pag. 2 DRUMUli SOCIALISN
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R.
il'Et
CU ACTIVUL DE PARTID DIN ÎNTREPRINDERILE MUIERE IN JURUL
transn
Cereri
(Urmare din pag. 1) nării tehnico-materiale şi forme specifice muncii de trilor, care trebuie să fie Comitetul judeţean al un program de mecaniza şedint
transportului cărbunelui, educaţie, iar activitatea po- conducători adevăraţi, buni U.T.C,, cele municipale şi re a lucrărilor miniere, me Ghar>
IJpsa de instruire şi sla litico-organizatorică nu are specialişti dar şi oameni orăşeneşti, manifestă o pre nit să conducă la creşte mann
şi social-culturale, în creş ba pregătire profesională, întotdeauna forţa de con politici. ocupare insuficientă pen rea producţiei de cărbune ţi a to;
terea, calităţii vieţii. indisciplina unora dintre vingere care să influenţe Neajunsurile din mine tru ridicarea conţinutului şi uşurarea efortului fizic Ceaui
în rezolvarea multiple cei puşi să manipuleze, să, ze favorabil participare^ rit, în deosebit în Valea Jiu vieţii interne de organiza al minerilor, concretizat tele i
lor probleme cu care s-a controleze şi să întreţină mai susţinută a minerilor lui, se datoresc şi faptului ţie, pregătirea şi ţinerea- prin dotarea în 1980 şi în liste
confruntat, în mod deose utilajele din subteran, la la soluţionarea multiplelor că organizaţiile de sindi cu regularitate a adunări acest an a întreprinderilor tueaz
bit in Valea Jiului, jude oare se adaugă defecţiu probleme ale producţiei, cat, consiliile judeţean şi lor generale şi a învăţă cu 20 combine de abataj, là de
ţul Hunedoara a primit un nile de conducere a com ale vieţii sociale şi cultu locale nu au desfăşurat o mântului politic U.T.C., an 28 combine de înaintare şi ra nc
sprijin deosebit de impor par ti m en telor electromeca- rale. activitate politico-educati- trenarea mai activă a tine 20 complexe de susţinere l (>,<ki Telex
tant din partea conducerii nice de la unităţile minie Multe deficienţe îşi au vă la .nivelul cerinţelor şi rilor la îndeplinirea sarci mecanizată, 158 transpor 16,05 Tele*?
partidului şi statului, per re au făcut să apară în li sursa în fluctuaţia forţei au avut un aport scăzut în nilor de producţie de către toare şi alte utilaje. Ca 16,-10 Emisi
germ
sonal a secretarului gene nele întreprinderi stări de de muncă, care se menţi organizarea muncii, com colectivele din care fac urmare, ponderea produc 18.25 Tragt
ral al partidului, tovarăşul insecuritate, determinate de ne la un nivel ridicat în u- baterea manifestărilor de parte. ţiei extrasă din abataje 18,35 La x
Nicolae Cea aş eseu. Reasigurarea caracterului nităţile miniere din Valea indisciplină, nu au acţio Plenara a subliniat că complet mecanizate a ajuns pen tr
auto
Dînd dovadă de spirit antigrizutos al unor echi Jiului, situaţie faţă de care nat cu consecvenţă pe toa lipsurile grave care s-au la 30 la sută iar cea a ex- 18,50 i001
responsabil, critic şi auto pamente electrice, depăşi consiliile oamenilor muncii, te căile pentru înlăturarea constatat în asigurarea cavaţiîlor efectuate meca 19,00 Telcj
critic, participanţii la ple rea termenelor de repara comitetele sindicale trebuie celorlalte cauze care au condiţiilor de siguranţă şi nizat in lucrări de înain 19.25 Actul
19,45 Dosa:
nară au analizat lipsurile ţii curente ale unor utila să adopte măsuri concrete creat greutăţi în desfăşu ţie protecţie a muncii sînt tare la peste 33 la sută. în diţia.
şi neajunsurile oare mai je, modificări de instalaţii privind asigurarea condi rarea normală a procesu o consecinţei şi a modului Valea Jiului se dezvoltă 20.15 Film 1
persistă în activitatea orga faţă de caracteristicile ini ţiilor de muncă si viaţă, lui de producţie. O răs defectuos în care au acţio baza materială a comerţu judec
nelor si organizaţiilor de ţiale. de educaţie. pundere deosebită revine nat Inspectoratul judeţean lui, s-a îmbunătăţit apro son.
Prod’
partid, de masă, a consi A fost subliniat faptul Plenara a relevat faptul Consiliului judeţean al sin pentru protecţia muncii, or vizionarea populaţiei, au lor a
liilor oamenilor muncii şi că intre accidentele de că în stilul de muncă al dicatelor şi municipal Pe ganele specializate din Va 21,55 Cu i
au stabilit măsurile ce se muncă, nivelul de pregăti Biroului Comitetului jude troşani, în urmărirea mo lea Jiului, Centrul de cer fost date în funcţiune noi 22.15 Emis Telej
impun în vederea realiză re tehnico - profesională, ţean, al celor municipal şi dului în care sînt organi cetări pentru securitatea obiective ale industriei u-
rii sarcinilor de plan la gradul de conştiinţă şi dis orăşeneşti din Valea Jiu zate si realizate acţiunile minieră, compartimentele şoare care au creat peste
toate întreprinderile mi ciplină al comuniştilor, al lui, al comitetelor de de control în domeniul pro de acraj şi protecţia mun 2 000 noi locuri dc muncă
niere şi îmbunătăţirii ge întregului personal munci partid din întreprinderi tecţiei muncii, în asigura pentru soţiile şi fiicele de
nerale a activităţii in toa tor, există o strînsă condi se manifestă unele neajun rea condiţiilor de muncă şi cii din unităţi, cadrele de mineri, precum si nume
te organizaţiile de partid ţionare. Cu toate că după suri în activitatea de spri de viaţă ale minerilor. specialitate din Ministerul roase spaţii comerciale, de BUCUR!
Minelor, Petrolului şi Geo
din judeţ. controlul efectuat de bri jinire a organizaţiilor de Din controalele efectua sănătate şi cultură. iioprogra
gada Comitetului Central bază de la nivelul sectoa te de către Comitetul jude logiei, care au desfăşurat Colectivele de mineri, in fcadiojuru
Principala concluzie ce al partidului, în cadrul ju relor şi schimburilor, în e- o slabă activitate de îndru presei; 8,
se desprinde din analiza deţului, şi mai ales în Va xercitarea controlului de ţean de partid în oraşele consens eu eforturile între d ii lor; 9,0
9.05 Ităspi
«accidentului de la mina lea Jiului s-au întreprins partid de către acestea, în Petrila, Vulcan, "Lupeni şi mare şi control, nu au in gului judeţ, au ineeput a- lor ; 10,0(1
Livezeni vizează un con în general un număr spo creşterea capacităţii de Uricani, la întreprinderile sistat prin toate mijloacele nul 1981 intr-o . atmosferă 10,30 Ştiii
Grupul D
text de nereguli şi grave rit de acţiuni politico-edu mobilizare şi a rolului fie miniere, s-a desprins fap pentru creşterea răspunde de puternică angajare de da); 11,00
încălcări ale normelor teh cative — analize, dezba cărui birou de organizaţie tul că sînt preşedinţi ai rii cadrelor din comparti muncă, pentru sporirea 11.05 Alb:
nologice şi tehnice de ex teri, consfătuiri şi schim de bază şi fiecărui comu comitetelor de sindicat, se mentele de protecţia mun producţiei de cărbune, pen Avanpren
ploatare a cărbunelui, pre buri de experienţă, in nist în organizarea înde cretari ai comitetelor U.T.C., cii în vederea respectării tru îmbunătăţirea întregii 12,00 Bul<
neabătute a prevederilor
Revista n
cum şi a celor de protec struiri şi pregătiri practice plinirii hotărîrilor şi măsu reprezentanţi ai oamenilor legale. activităţi in Valea Jiului. lui ama io
ţie, ordine şi disciplină a — eficienţa acestora nu s-a rilor adoptate, mai ales la muncii în organele de con In perioada care a trecut 3; 15,00 £
muncii. ducere colectivă care iau Unele .neajunsuri puteau de la începutul anului s-a Radio jur n
reflectat întotdeauna in Aninoasa, Livezeni, Dîlja, rar cuvîntu'l, nu sînt com fi evitate dacă Ministerul ii ale eeoi
A fost subliniat faptul câ rezultatele obţinute. în a- Petrila. Nu s-a militat eu reuşii ca planul ia produc manenţe
factorii cu atribuţii în con nul 1980', numai în unită toată perseverenţa pentru bativi, deşi în întreprinde Minelor, Petrolului şi Geo ţia netă de cărbune să tio re româi
rile respective se ridică
logiei, prin colectivele de
medicului
ducerea producţiei şi asi ţile miniere din Valea Jiu creşterea răspunderii tutu multe probleme, mai ales specialişti care au acţionat depăşit, realizări mai im ştiri; 17,0
gurarea securităţii muncii lui, în cadrul şedinţelor ror cadrelor, a membrilor portante ooţinînd întreprin la re: 17, î
nu s-au ocupat cu răspun consiliilor oamenilor mun birourilor comitetelor mu in legătură cu slaba pre în Valea Jiului, exercitau derile din Lupeni, Bărbă- dezbatere
un control, sprijin şi în
ocupare pentru asigurarea
dere de instruirea .şi edu cii şi birourilor executive, nicipal şi orăşeneşti, a a- teni, Paroşeni şi Uricani, ale lumii
('laudiu ?
unor condiţii mai bune de
carea personalului munci problemele de protecţie a paratului de partid faţă de lucru pentru personalul drumare cu mai multă in prezent, există condiţii rele serii
tor, acordarea unei asisten muncii au fost analizate de bunul mers al activităţii muncitor. Nu se informea răspundere privind modul de realizare a sarcinilor cie folcloric;
nore; 22a
ţe tehnice competente, e- multe ori. Unele din aceste politice si economico-so- ză oamenii muncii, orga în care se respectă tehno pian la toate unităţile mi 23,00—3,00
xercitarea unui control ri şedinţe au avut însă un ciale. , nele colective ale sindica logiile de lucru aprobate, niere. cal noct u
guros, mai ales în urmări caracter formal, nu s-au a- Sînt unele cadre în în telor, U.T.C., O.D.U.S. des inclusiv aerajul minelor,
rea îndeplinirii măsurilor nalizat cu exigenţă şi răs treprinderile miniere care pre măsurile ce se stabi precum şi a normelor de Organizaţia judeţeană dc
de remediere a unor stări pundere stările de lucruri — şi chiar in organele ie lesc în consiliile oamenilor protecţia muncii în subte partid, care numără peste
ce prezintă pericol poten constatate. rarhic superioare — atunci muncii. La nivelul unor ran, clacă manifestau mai 95 000 de comunişti, este
ţial. cind sint criticate pen multă receptivitate pentru capabilă să mobilizeze toa
Fără a minimaliza pro sectoare şi schimburi, ma te jorţele de care dispune DEV^\:
Conducerea combinatului gresele înregistrate pe iinia tru neajunsuri nu adoptă terialele supuse analizei rezolvarea propunerilor fă pentru realizarea obiective vatereşti
*imă cie
minier, consiliile oamenilor creşterii eficienţei muncii o poziţie autocritică, nu se sint prezentate în mod teh cute în adunările oameni NEDOAR
muncii din unităţile minie politi eo-o rgan i za t ori ce în angajează cu toate forţele nicist, fără să se analizeze lor muncii, mai ales cu lor ce revin judeţului Hu ra); Vină
re, cadrele de specialitate spiritul realizării sarcinilor in î n d e p l i n i r e a sarci activitatea desfăşurată de privire la aprovizionarea nedoara din documentele derurgist
(Arta);
— repartizate defectuos pe de plan şi al întăririi dis nilor ce le revin. A- oameni, neajunsurile si lip şi calitatea unor materiale Congresului al Xll-iea al structoru
cele trei schimburi — ciplinei, sint încă aspecte ceasta în condiţiile în ca surile lor, măsurile ce se şi piese de schimb. P.C.R. Nervi cie
nu acţionează suficient de formalism, cu implica re aceste cadre nu ac impun pentru îmbunătăţi Pentru înlăturarea nea Participanţii la plenară lacrimă »
pentru asigurarea unui ţii nefavorabile pentru ac ţionează cu fermitate pen rea activităţii. junsurilor şi lipsurilor sem au exprimat Comitetului brie); H.
rerii (Re
control riguros, în cele mai tivitatea practică de pro tru întărirea ordinii şi nalate, plenara a adoptat Politic Executiv al C,C. al Fata mo
mici amănunte, în virtutea ducţie. Cu toate că pe li disciplinei, a spiritului de Este încă scăzută preo- un amplu program de mă P.C.R., personal tovarăşului Sub pati
răspunderilor legale asu nie de partid, sindicat, răspundere şi responsabili cuparea sindicatelor si or suri privind îmbunătăţirea Nicolae Ceauşescu, holări- citoresc)
cana mc.
pra modului în care sînt U.T.C., femei,' se raportea tăţii la fiecare ioc de ganizaţiilor U.T.C., O.D.U.S. muncii politico-organizato- rea fermă a organizaţiei fărul); 1
respectate normele de or ză organizarea multor ac muncă. Există la unele ca pentru iniţierea unor ac rice, întărirea ordinii şi judeţene de partid, a co argint (î
ganizare şi de desfăşurare ţiuni ce se întreprind în dre tendinţa de a trata ţiuni cultural-educative şi disciplinei, respectarea nor muniştilor, a tuturor celor LA : Lc>
a procesului productiv, a scopul întăririi ordinii şi cu uşurinţă problemele, de recreative pentru mineri melor de protecţia muncii. ce muncesc in mineritul (Munci to
Maşina •
măsurilor ce se adoptă pe disciplinei şi folosirii cit automulţumire, de supra şi familiile lor. Nu se or hunedorean de a elimina resc); U
linia întăririi securităţii mai depline a timpului de evaluare a propriilor suc ganizează suficiente ex Participanţii la plenară cit mai grabnic neajunsu o povesi
muncii. lucru si a tehnicii din do cese. La fel de adevărat cursii, vizite la locuri isto şi-au exprimat în unanimi rile analizate şi de a ac Noiembr
cui. pet
Tot o consecinţă a ne tare, se constată că activi este si faptul că în acti rice, manifestări sportive, tate recunoştinţa pentru ţiona cu deplină responsa (Steaua
vizionări de spectacole, re
faptul că, prin grija con
Pe aripi
glijenţei, a lipsei de răs tăţile politico-ideologiee şi vitatea de control, organe uniuni tovărăşeşti. ducerii partidului şi statu bilitate şi devotament pen ie I-II
pundere este si menţine cultural-educative n-au în le ierarhic s u p e r i o a r e lui, personal a tovarăşului tru a spori neîncetat apor nastasia
rea unei stări tehnice ne totdeauna un conţinut co dau deseori dovadă de for Un aport mai mare pot Nicolae Ceauşescu, în ulti tul judeţului la dezvoltarea GEOAG1
corespunzătoare a unor lu respunzător, un spirit mi malism sau festivism, se aduce organizaţiile de ma economiei naţionale, la în părută
HAŢEG
crări miniere, 'situaţie care litant, activ, rezumîndu-se, mulţumesc să noteze nişte să — sindicat, U.T.C., fe mii ani se înfăptuieşte cu florirea continuă a patriei BRAZI :
are implicaţii asupra rea de cele mai muite ori, la constatări dar hu soluţio mei, O.D.U.S. — la activi-, succes programul de mă noastre socialiste. CALAN•
lizării în bune condiţiuni . aspectul cantitativ şi for nează pe loc problemele. tăţiie patriotico în spriji suri cu privire la îmbună meu (Ca
că vei
a aerajului general şi par mal al acţiunilor. Organe O atenţie deosebită va nul producţiei, de înfru tăţirea activităţii politice, în încheierea lucrărilor SI MERI/
ţial al minelor şi locurilor le şi organizaţiile de partid, trebui să se acorde selec museţare şi mai bună gos economice şi sociale din plenarei, a luat cuvlntul reşul);
de muncă din subteran, îndeosebi din minerit, nu tării, promovării şi per podărire a locurilor de Valea Jiului. tovarăşul Constantin Dăs- să iubc.‘
GHELA1
precum şi asupra aprovizio au găsit cele mai adecvate fecţionării pregătirii m.aiş- muncă. Se aplică in practică călescu. nas de c
— a — <S* a C o ® ...- o _ © ........ o __ o _ o _ <s> _ o _ o _ <o _ œ a _ « — w — © — « _ • _ © — © — ® — * _ • _ ® — o — o — • — • — ® — © — ® — • — ®
Mobilizare activa la plantarea, însamînţarea
Timpii
şi întreţinerea legumelor mea va
ziua de
moaşă
(Uirnore din pag. î) tandrei, precum şi ferma prăşit mecanic şi manual, torul asociaţiei, ing. Dorin Vor căc
ploaie î:
I.A.S. Simeria-Veche. Mai precum şi aplicarea trata Giura, a ţinut să eviden electrice
încheiate în cîteva zile pe sînt de plantat, în total pe mentelor împotriva bolilor ţieze colectivul fermei so moderat
tura mi
toate suprafeţele stabilite. judeţ, 30 ha cu tomate. şi dăunătorilor — situaţia larii Sîntandrei, unitate să între
Trebuie să intensifice a- se prezintă bine. condusă de ing. Liviu Ar- cea ma
PLANTAREA ceastă lucrare fermele din dean, care a realizat pla de grad
LEGUMELOR ÎN CÎMP Orăştie, Ilia şi Simeria IN UNITĂŢILE nul de cultUră stabilit pe ceaţă, i
SI EXECUTAREA oare au de plantat încă ASOCIAŢIEI ECONOMICE toate cele 20 ha, precum şi Pentri
LUCRĂRILOR mari suprafeţe. I)E STAT ŞI COOPERA pe cele ale fermelor nr. 1 mai 19!
DE ÎNTREŢINERE — în urmă cu cîteva zile TISTE DEVA şi 2 Deva, conduse de in Vremi
LA TIMP SI DE a început plantarea în ginerele Georgeta Vlad şi neral
CALITATE ! cîmp a ardeiului şi se lu La culturile de tomate Mihaela Muntoiu, unde lu mai nc
crează cu bune rezultate (25 ha), conopidă (10 ha), crările de plantare,' semă cînd le
se de pl
în toate unităţile unde la Sîntandrei, Rapolt, Do varză de vară (20 ha), rădă- nat şi întreţinere s-au fă la freci
munca a fost bine organi bra, Simeria-Veche, Lăsau cinoase (70 ha) şi alte cul cut şi se fac în bune con tricc.
zată şi s-au folosit din plin şi Simeria. Se impune ca turi, planul a fost îndepli diţii. La ferma pomicolă, La j
mijloacele mecanice şi cele şi la Ilia, Geoagiu şi Orăş nit. S-au plantat primele care ocupă 90 ha, s-au fă bilă cu
manuale, plantarea toma tie să se acţioneze mai in 10 ha cu ardei şi s-au se cut toate lucrările de com cădea ;
soţite c
I.C. Orâştie, secţi.i sculilrie. Lăcătuşii matriteri, Scverin telor s-a încheiat. între a- tens la plantarea acestei batere si întreţinere. Se ce. (Me
Di cu şi ioan Cosu-a, doi comunişti cave execută reparaţii cestea se numără fermele culturi. în ce priveşte lu mănat 10 ha cu fasole şi continuă prăşitul si legatul L. Pro»
S.D.V. de bună calitate şi în timp scurt. de la Rapolt, Dobra, Sîn- crările de întreţinere '■— 10 ha cu castraveţi. Direc pomilor pe spalier.