Page 77 - Drumul_socialismului_1981_05

Paq. 2 DRUMUL SOC«AUS?»

{Urmare din pag. 1) domenii cu mare pondere în
IZVOR DE SATISFACŢII Locul II: Trustul de con­ judeţ : metalurgie, materiale
ÎN INDUSTRIA CHIMICA strucţii Deva, cu 67 puncte. de construcţii, exploatarea şi 10,1)0 Film
9,20 Tclcş*
LT.S.A.I.A. este denumi­ crează pe un autotren pen­ Locul ( : întreprinderea chi­ Locul III : Grupul de şan­ prelucrarea lemnului. Aceas­ 11.40 Linii),
ta se datoreşte faptului —
rea prescurtată a unei uni­ tru transport animale. Cum mică Orăştie, cu 131,15 tiere patru construcţii fores­ deloc îmbucurător, dimpotri­ mână
cum
tăţi căreia ne-am obişnuit s-ar spune, este prezent pe puncte. tiere şi industriale Deva, cu 12.00 Conci.
să-i pronunţăm tot mai des toate drumurile ţării, par­ 34,6 puncte, vă, îngrijorător — că nici una (Urmare din pag. 1) Larme
numele. Este normal să fie curge lună de lună mii şi ÎN INDUSTRIA IN DOMENIUL din aceste unităţi nu a în­ 13.00 iova ăloza
de
puncte
trunit
necesarul
aşa, fiindcă de ia "înfiinţa­ mii de kilometri, care a- CONSTRUCŢIILOR COMERŢULUI DE STAT stabilit potrivit indicatorilor teren cu umiditate unde a tistic
» Sp
re asigură în cea mai mare nual înseamnă zeci de mii. DE MAŞINI fost pînu acum, intr-unui Fotba
•parte transportul în sectoa­ Dă mare importanţă îngri­ Locul I : întreprinderea co­ prevăzuţi in criteriile întrece­ mai uscat şi — cum am pu­ Craio
re importante de activitate jirii maşinii, pentru econo­ Locul I : întreprinderea me­ mercială de stat pentru măr­ rii socialiste pentru a se în­ tut constata la faţa locu­ V ulcs
Trani
ale judeţului. Numărul ma­ misirea de carburanţi şi lu- canică Orăştie, cu 284,3 furi industriale Petroşani, cu scrie la panoul de onoare al lui — se lucra cu multă tic Ir
şinilor, de tipuri şi tonaje bri'fianţi, prelungirii vieţii puncte. 1930 puncte. hărniciei şi realizărilor in atenţie la depozitarea în J8 ar» Sâptc
18^50 1001
diferite, cere şi personal în exploatare a anvelope­ Locul II : întreprinderea de producţie. cele mai bune condiţiuni a Ji),00 Telej
«are să le deservească, cu lor. Am aflat de la comu­ utilaj minier Petroşani, cu Locul II: întreprinderea co­ Ţinînd cont de "faptul că furajelor, în aşa fel ineît 18,30 Călăt
calităţi profesionale — şi nistul Dorel Bortoş că pu­ 198 puncte. mercială de stat mixtă Că­ ne apropiem de jumătatea să se păstreze în condiţii mea.
ne mare accent pe Întraju­ lău, cu 1 225 puncte. I9,r.s Telec
nu numai profesionale — anului, că sarcinile de plan bune. C.A.P. Hărău nu dis­ 20.40 Speci
deosebite. Intre cei ce lu­ torare, pe sprijin. în de­ IN DOMENIUL Locul III: întreprinderea co­ sînt în continuare deosebit de pune de silozuri din beton, că. V
mercială de stat mixtă Brad,
actor
crează aici sînt şi mulţi cembrie anul trecut, îm­ TRANSPORTURILOR cu 851 puncte. mobilizatoare, In toate dome­ de aceea s-a aplicat ideen ba Ier
tineri. Din dorinţa de a preună cu un alt coleg a Şl TELECOMUNICAŢIILOR niile, este necesar ca orga­ şefului de fermă ca silozul rauzi
scrie despre unul dintre plecat în judeţul Timiş, pe IN ACTIVITATEA nele şi organizaţiile de partid, su sc depună în formă de ,n> pu
ză oi
aceştia, ne-am adresat se­ un timp destul de greu, po­ Locul I: întreprinderea me­ CONSILIILOR POPULARE de sindicat şi U.T.C., consi­ bască — cum a văzut Ioan dă a
cretarului organizaţiei de lei şi gheaţă. Colegul său canică de material rulant liile oamenilor muncii să des­ Popa că se face in Banat, 21,05 Film
partid, tovarăşul Mircea a avut un moment de ezi­ Simeria, cu 825,71 puncte. Locul ! : Grupul de între­ făşoare o activitate mai sus­ cu bune rezultate în ceea Epl.si
Butaş. tare, răsturnindu-se. Acolo prinderi de gospodărie co­ ţinută, mai bine organizată ce priveşte păstrarea. 21,55 ...făr
a XI>
— Despre Dorel Bortoş a stat trei zile, ajutîndu-.şi ÎN DOMENIUL munală şi locativă Deva - pentru ca fiecare colectiv 22.40 Telej
aş dori eu să se scrie, este colegul să-şi repare auto­ CONSTRUCŢIILOR - gospodărie comunală şl pres­ muncitoresc să-şi îndeplineas­ LA COMPLEXUL
cel mai destoinic şi mai vehiculul şi să poată porni INDUSTRIALE, SOCIAL- tări de servicii, cu 73 puncte. că ritmic prevederile de plan, ZOOTEHNIC
disciplinat dintre toţi. mai departe. Iată dovada CULTURALE, CIVILE CHIMINDIA
adevăratei colegialităţi, a După cum se poate remar­ la toţi indicatorii şi la un
Am dat curs acestei re­ Locul !: întreprinderea de ca, lipsesc de la panoul de Strîngerea furajelor a în­
comandări şi iată-ne fa- spiritului de altruism. De construcţii şi montaje minie- onoare unităţi economice din înalt nivel tehnic şi de efi­ ceput şi la Complexul zoo­ BUCUR
ţă-n faţă cu eroul repor­ cînd practică meseria de cienţă economică. tehnic din satul Chimin- dioprogra
tajului, un tinăr înalt, cu şofer, Dorel Bortoş n-a a- dia. Aici se lucra în apro­ Rad io jurii
presei; 8,
privirea atentă, căutătoare. vut nici un accident, n-a pierea şoseiei cu o moto- ‘},0
săvîrşit nici o încălcare a »ud ic
— Am venit aici, la De­ ă fie vizibilă cositoare la recoltarea lu- (¿ul<
va, în august 1972, după legii circulaţiei. Pentru bu­ cernei 'de pe o tarla in su­ sta ii
ce am terminat o şcoală na sa comportare, hărnicia prafaţă de 22 ha. Producţia «icrs de
joc: 11,00
profesională în meseria de şi preocuparea de care dă şi la Călău este bună si Ioan Răspop, 11.05 Ati;
sudor, şi am făcut si şcoa­ dovadă, a fost ales mem­ şeful fermei vegetale, a- Avan preii
la de şoferi. Cum pentru bru în consiliul oamenilor (Urmare din pag. 1) precia că se obţin circa 28 12.00 K5ul<
meseria de conducător auto muncii, o apreciere pe de­ umerii a doi ingineri ti­ să se intervină hotârit. în tone la hectar. Complexul Din eoi
nostru;
am avut o mai mare a- plin justificată. neri, colaborarea între sec­ cazul în care experienţa mai dispune de 100 iia lo- promenai
tracţie, m-am dedicat ei. Dorel Bortoş este unul te este şi firesc să se în­ ţii, conducerea întreprin­ lor nu este suficientă, pot „lium, 36 ha trifoliene, 10 la 3; 15,0
Nu-mi pare rău; aceasta-i dintre tinerii comunişti de registreze în continuare derii şi alte compartimen­ apela la noi, jurnaliştii de ha ghizdei. Lucrindu-se cu 10.00 Rad:
te de producţie derulîn-
te.ee patr
pentru mine izvor de sa­ nădejde ai unităţii. îi do­ mersuri reduse la furnal, du-se greoi. Sînt de sem­ la Hunedoara. Călanul e o viteză de circa 20 ha pe interpreţi
tisfacţii. rim „cale bună“ pe şose­ cu Implicaţiile de rigoare : nalat o serie de abateri la o palmă de loc şi avem, zi, interlocutorul nostru a- Iară; 17,0
Aşa gîndeşte un tinăr co­ lele ţării. depăşiri de consumuri spe­ privind încărcarea furna­ practic, aceleaşi interese: preeia că în circa 8 zile 17.05 Şla.
deni; 17,"
cifice, nerealizări la pro­
munist despre pasiunea şi ducţia fizică. lului, respectarea graficelor aparţinem de aceeaşi cen­ recolta va fi strinsâ de pe minut; 2
plăcerea pentru muncă. Lu­ MIRON ŢC trală si sintem cu toţii I toată suprafaţa. La vola­ cântece; ;
Ce am mai văzut acolo, de descărcare si a reţete­ preocupaţi ca emblema , nul motocos: loarei era Gelu ni a. Car
i
la ei ? Toate problemele lor de fabricaţie. C.I.S. Hunedoara să se va- Bob, un mecanizator tinăr, reportaj;
1
ŞCOALA POLITICA U.T.C. furnalului au fost lăsate pe Aici consider că trebuie dă şi la ei. care, deşi la început s-a ding; 2
22,30 Rin
descurcat mai greu şi tăia Buletin c
Cu citva timp în urmă, zate, de lectori ai comite­ iarba prea sus, acum face Non stop
la Brad şi-a deschis cursu­ tului orăşenesc de partid o muncă de calitate. Ioan
rile „Şcoala politică de si al U.T.C., de activişti şi Răspop ne spunea că secţia
pregătire a cadrelor U.T.C." cadre de ia comitetul oră­ S.M.A. Hărău ar trebui 80
ale cărei dezbateri se des­ şenesc de partid. Recent, să-i pună la dispoziţie cit
făşoară săptămânal, timp uteciştii-cursanţi au dezbă­ mai urgent o greblă meca­ DEVA:
de un trimestru. Prima se­ tut cea de-a şasea temă. nică si o presă adaptată tra cereşti
rie cuprinde 40 de cursanţi, pentru legat cu aţă. Tot­ crimă de
N EDO Al»
membri ai birourilor orga­ intitulată „Adunarea gene­ odată, spunea că trebuie ra); Vin;
nizaţiilor U.T.C. din unită­ rală U.T.C. — şcoală de e- să i se repartizeze îngrăşă­ dbrurgist
(Arta);
ţile de învăţămînt de pe ducare şi de formare in minte chimice pentru a pu­ «Urucloru
raza oraşului Brad şi co­ spirit revoluţionar a tine­ tea fertiliza întreaga su­ ivkrvi de
munei Crişcior. Expuneri­ rei generaţii“. (Adriana Me­ prafaţă imediat după re­ lacrimă
le şi dezbaterile sînt reali­ nea, corespondentă). coltare. Altfel, cum susţi­ brie); Li
reni (Re
nea dînsul, balanţa furaje­ Fata mo
JOCURILE STREI ULUI ’81 ră a complexului nu se va Sub pati
citoresc)
echilibra, ceea ce n-ar fi cana mc
La Simeria au luat sfîr- se probe sportive, cele mai deloc de dorit. farul); r
şit „Jocurile Straiului ’81“ bune s-au dovedit a fi e- Şi celelalte unităţi agri­ argint <i\
SA: Lurr
— competiţie sportivă or­ chipele şcolii generale nr. cole de pe raza comunei rii (Mi
ganizată de comitetul oră­ 2, care au ocupat primele Hărău — C.A.P. Birsău şi CÂNI : ,
de dra
locuri la tetratlon, hand­ C.A.P. Banpotoc — au în­
şenesc al U.T.C. — la care bal şi ciclism, grupului ceput recoltarea furajelor. brie) ;
in etapa de masă au parti­ şcolar M.M.R., situată în Aici însă treaba merge în­ cui, pot
(Steaua
cipat peste 1 500 de tineri frunte ia pentatlon, tenis cet. Organele de conducere Pe aripii
din oraşul ceferiştilor. de cimp, volei, şcolii ge­ E.P.S.I.M. Hunedoara. Instantaneu din activitatea harnicului colectiv de desenatoare trebuie să ia măsuri pen­ Ie I-II i
nastasia
După întreceri spectacu­ nerale nr. 1, câştigătoare a modelelor de covoare. tru intensificarea recoltă­ CEOAGI
loase, tinereşti, la numeroa­ la fotbal şi altele. rii. părută
HAŢEG
BRAZI :
CALAN-
meu (C
ia Unde sînt oamenii ? popular, că s-au organi­ ordinul miilor de kilo­ porc şi zarzavaturi la can­ mună este ridicat, urmînd îndemînare de copiii care SI MERI/ 5
Ce fac ei ? întrebările ni zat recent astfel de stîni grame de carne de bovi­ tina internatului a fost să fie acoperit si dat în nu depăşesc virsta tio 10 roşul);
le-am pus cînd, trecînd pe păşunile Ciumiţa, Mu­ nă, primind în schimb acoperit prin autogospo- folosinţă, un centru de ani. să iubeş
prin Negoiu, Gura Bor­ chia Lungă şi Coasta Ma­ sume între 17 şi 19 mii dărire. răcire a laptelui. Locuito­ E Pîine bună, caldă. „E
dului şi Lunca Cernii de re, pentru a veni în aju­ lei. încă o cifră conclu­ a La primărie. „Alo, rii au răspuns ca întot­ bună plinea aici, la noi“
Sus, doar rîuleţele cris­ torul gospodarilor care dentă: într-o singură zi, I. C. S. A. P. Hunedoara ? deauna solicitărilor de a — ne spune Aurel Prej­
taline ce curgeau la vale deţin oi şi care contrac­ la şentrul de preluare a Cum se face că avizul a participa prin muncă la ban. Şi are dreptate. Do­
din vîrfurile împădurite tează cu statul produse animalelor, cîntarul a în­ sosit, dar berea-i la Ilăş- unele lucrări. Sînt insă tarea cu malaxoare pen­ Rezult:
şipoteau uşor, specific tru frămîntat, organiza­ mai 198
locurilor de munte. Cu- rea în trei schimburi a Extr.
rînd ne-am convins : unii, muncii, atenţia acordată 77, 43, 9
profitînd de soarele ce calităţii şl curăţeniei de
Extr.
zvîntase lunca după ati- către cei şapte brutari ai 38, 79, 5
tea ploi, plantau în gră­ secţiei, conduşi de Con­
dini, alţii îngrijeau vite­ stantin Barboni, sînt su­ Fond
le. Mai sus, se auzeau, nemulţumiţi, că, deşi ter­ portul unor asemenea a- I 138 394
deasupra arborilor, sune­ animaliere, dar şi în ve­ registrat 25 tone de carne. dău ?“ — întreabă pe fir menul de reparaţie capi­ ¡precieri. Peste 34 tone
tele fierăstraielor mecani­ derea păşunatului raţio­ a Hărnicia-i molipsi­ primarul comunei, Salvi- tală a sediului circum­ de pîine se realizează aici
ce ale tăietorilor de pă­ nal şi a întreţinerii bune toare. Şcolarii, copiii gos­ na Prejban. Aflăm că şo­ scripţiei sanitare a expi­ lunar. Zilnic, ea este
ferul nu s-a mai „obosit“
a turmelor şi a păşu­
dure ce coborau apoi lin, podarilor, dovedesc că au rat anul trecut, nu s-a transportată în cele opt
Timpii
unite, ca într-o melodie. nilor. învăţat ce-i cartea, dar pînă la Lunca Cernii, tri- întreprins încă nimic de sate ale comunei si la To- ziua de
pliţa.
sa Tablou de primăvară. B La cîntăritul anima­ şi ce-i munca. La lotul miţînd prin cei de la către Spitalul municipal mea va
I.R.I.C. fisa de recepţie-
şcolar, în cadrul practicii
Spre Meria, pe dealul Ur­ lelor. Un grup de cetă­ productive, elevii clasei din Hunedoara. a Doleanţa celor 600 moaşă
După-av
sului şi vîrful Albina, al­ ţeni aşteptau cu răbdare, a X-a, îndrumaţi de pro­ calculaţie, iar cele 1200 (8 Preocupare statornică. de locuitori din Meria. verse 1<
bul mulţimilor de oi con­ în faţa centrului de pre­ fesoarele Rodica Sălăşan de sticle cu bere le-a lă­ De 9 ani, de cînd a ab­ De ani şi ani de zile nu soţlte c
luare, maşina şi achizi­ sat la bufetul din Hăş- există vreun drum de ac­ trice. V
trasta cu verdele păşunii, si Emilian Ştefoni, plan­ solvit liceul pedagogic, derat c ;
creînd imagini de poves­ torii T.R.I.C. pentru cîn- tau cartofii, la cele două dău. Despre neonorarea Voichiţa Ştefoni învaţă ces care să lege satul de porare
te; la stîni, oiţele cu­ tărirea şi transportul vi­ solarii făceau lucrări de repetată a comenzilor de copiii cu aceeaşi dragos­ centrul de comună, clar peraturi
nici cu un alt sat. Cetă­
cuprins«
minţi, în ţarcuri, îşi le­ ţeilor. De data aceasta întreţinere a zarzavatu­ bere, şeful de unitate, te, în acelaşi loc : Şcoala de, iar
pădau cojoacele pentru n-au întîrziat. Dar n-au rilor. Gospodăria anexă Trandafir Barboni, ne-a din Negoiu, clasele I—IV. ţenii ar fi mulţumiţi da­ 7 şi 12
a-i răsplăti din belşug pe intîrziat nici crescători cunoaşte şi ea, prin rota­ înşiruit, supărat, nume­ Sala de clasă e una sin­ că ar fi ajutaţi să-şi a- La mi
cei care le îngrijesc. Cio- de animale ca Ştefan Vîr- ţie, aportul direct al ele­ roase exemple. gură, dar foarte bine do­ menajeze drumul care-i lă cu
băniţele se îndeletniceau topean, Ioan Vlaiconi, Si- vilor şcolii generale. în sss Se construieşte un o- tată cu planşe ajutătoare leagă de Vadul Dobrii. ros. Vi
cu strecuratul caşului. medru Scorobete ş.a., ca­ acest trimestru, 60 la sută biectiv, altul necesită re­ şi împodobită cu obiecte E. SiNA ploaie
cări el
Aflăm, la consiliul re au predat cantităţi de din consumul de carne de paraţii. în centrul de co­ de artizanat executate cu de servi