Page 80 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 80
Vizita oficială de prietenie în ţara
^ noastră a preşedintelui ^
Continuarea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de P r e ş e d i n ţ i i Nicolae noi ordini economice in
Stat au continuat, simbătă, Ceauşescu şi Hilla Limann ternaţionale.
23 mai, convorbirile oficia au apreciat că în momen Cei doi preşedinţi au a-
le între preşedintele Repu
' irhyqagffliiromiHiiMiMiiMii J U D E Ţ E A N I blicii Socialiste România, to tul de faţă problema cru rătat că marile probleme
cială este încetarea cursei
cu care este confruntată o-
varăşul Nicolae Ceauşescu, înarmărilor, îndeosebi a menirea nu pot fi soluţio
şi preşedintele Republicii înarmărilor nucleare. nate decît prin participa
Anul XXXIII, nr. 7 322 DUMINICĂ, 24 MAI 1981 4 pagini - 30 bani Ghana, dr. Hilla Limann. în cursul convorbirilor, rea egală a tuturor ţărilor,
în cadrul noii runde de s-a considerat că actuala subliniind rolul tot mai ac
convorbiri, p r e ş e d i n ţ i i situaţie internaţională re tiv pe care trebuie să-I
Nicolae Ceauşescu şi Hilla clamă în mod imperios joace pe arena internaţio
(
Pe şantierele de construcţii Limann au avut un larg sporirea eforturilor pentru nală statele în curs de
schimb de păreri privind lichidarea subdezvoltării, a dezvoltare, ţările nealinia
evoluţia situaţiei interna marilor decalaje dintre ţă te, în general ţările mici
îndeplinirea sarcinilor impune ţionale, îndeosebi a celei rile sărace şi ţările boga şi mijlocii.
de pe continentul african
şi din Europa. te, pentru instaurarea unei (Continuare în pag. a 4-a)
ordine şi disciplină desăvîrşite
Miine, transmisii direc
în bilanţul activităţii de niu activează, programul maistrul Petru Cibernea, Plenara Comitetului judeţean ai U.T.C. te la radio şi televiziune:
investiţii din judeţ, de la de lucru este obligatoriu. de la lotul Valea Jurii, de • In jurul orei 10,30, so
începutul anului, se reflec Fragmentarea programului pe amenajarea hidroener Ieri, la Deva, a avut loc iunie 1980, măsuri privind lemnitatea semnării docu
ta — pe lingă unele rezul de lucru — prin întîrzieri getică Rîu Mare-Retezat, plenara Comitetului jude întărirea vieţii de organi mentelor oficiale româno-
tate bune — şi clteva res sau plecări mai devreme, falsificase pontajul, trecînd ţean al U.T.C,, care a ana zaţie, perfecţionarea stilu glianeze ; • în jurul orei
tanţe, care pun în eviden prin prelungirea pauzelor prezenţi în cîteva zile 14 lizat activitatea desfăşura lui şi metodelor de muncă 11,30, ceremonia plecării
ţă carenţe mai vechi din de masă sau nefolosirea e- muncitori care absentaseră tă de organele şi organi ale organelor şi organiza preşedintelui Republicii
activitatea constructorilor. iectivă a timpului — gre de la lucru, suma plătită zaţiile de tineret din ju ţiilor U.T.C. în educarea Ghana, dr. Hilla Limann,
Este adevărat că în nerea- vează direct îndeplinirea ilegal fiind de 8 000 lei. Şi deţul nostru pentru tradu comunistă a tineretului. care, la invitaţia tovarăşu
Iizarea sarcinilor de plan planului. în ziua raidului, exemplele ar putea conti cerea în viaţă a măsurilor La lucrările plenarei a lui Nicolae Ceauşescu,
pe unele şantiere îşi au la trei loturi ale şantieru nua. Comentariile însă nu; stabilite de Plenara C.C. preşedintele Republicii So
locul şi anumite cauze o- lui nr. 1 din cadrul T.C. ar fi de prisos. al U.T.C. din noiembrie participat tovarăşul Petre cialiste România, a făcut
biective, dar tot la fel de Deva au absentat nemoti 1978 şi de Biroul Comite Lungu, secretar al Comi o vizită oficială de prie
adevărat este că se perpe vat 36 de muncitori, doi au AUTOVEHICULE tului judeţean de partid în tetului judeţean de partid. tenie în ţara noastră.
tuează abateri de organi întîrziat cîte două ore de ÎN PANĂ SAU
zare şi de disciplină a la program, iar 69 au ple ÎN... DERIVA
muncii, că utilajele, forţa cat acasă cu cîte două ore Lipsa unor anvelope şi
de muncă şi timpul efec mai devreme. De aseme piese de schimb, carburanţi
tiv de lucru nu se folosesc nea, din cauza neasigurării şi Iubrifianţi face imposi
integral, temeinic, că unii punctelor de lucru cu une bilă utilizarea la capacita
lucrători nu păstrează cu le materiale, 36 de munci te a parcurilor auto, ţinînd
atenţie ori dijmuiesc din tori au irosit cîte două
valorile materiale ce le-au ore de lucru. în aceeaşi în stare de repaus multe
fost încredinţate spre a fi zi, la ora 10,40, şeful lotu mijloace tehnice. Această
puse în operă. lui nr. 1 Petroşani — Şan situaţie este însă „exploa
Consemnăm în continua tierul 4 Sibiu, din cadrul tată“ nefondat şi abuziv
re cîteva aspecte depista T.C.I. Braşov, nu se pre de unii conducători auto,
te de curînd în cursul u- zentase la lucru, şeful u- punînd pe această seamă
nor raiduri-anchetă efec nui punct de lucru venise diferitele lor abateri. Ast
tuate pe unele şantiere din abia la ora 10, din şapte fel, la I.C.M.M. Petroşani,
judeţ, muncitori ai unei formaţii din 46 de mijloace auto
s-au prezentat doar patru, doar şase funcţionau, la
RESPECTAREA
PROGRAMULUI dar pînă la ora 10 nu lu
DE LUCRU NU ESTE craseră nimic ; îşi aştep GHEORGHE BOGDĂNESCU
FACULTATIVĂ tau şefii... La S.U.T. Deva, căpitan de miliţie,
y
fişele de prezenţă alo per DUMITRU GHEONEA
Pentru orice om al mun sonalului muncitor la lu
cii, indiferent în ce dome cru prezentau corecturi, iar (Continuare in pug. a 3-a) Hm jl . : ’
La Asociaţia economică in tercooperatistă Sintandrei se
recoltează căpşuni din solarii. Foto: VIRGIL ONOIU
Sesiuni de referate
şi comunicări ştiinţifice
întreţinerea culturilor- zahăr de la C.A.P. Sime- Primăria oraşului trebuie „60 DE ANI DE LA ţiei socialiste în România“
lucrare de bază, esenţială ria, în apropierea podului să-i mobilizeze pe toţi cei CREAREA PARTIDULUI“ — de prof. univ. Constan
în obţinerea unor recolte de peste Strei, la Simeria- din Simeria-Veche să par tin Mocanu, Academia
bogate — trebuie organi Veche. Aici erau la prăşit ticipe la munca de întreţi Gloriosul jubileu — 60 „Ştefan Gheorghiu”, „în-
zată în mod temeinic şi Ana Oargă, muncitoare la nere a culturilor, la toate de ani de la crearea Parti văţâmînt sistemîc, învăţă-
făcută la timp, pe toate balastieră, loan Marcu, în celelalte lucrări de sezon dului Comunist Român — mînt de masă. Concepţia
suprafeţele şi la toate cul vîrstă de 72 ani. şi nepo din agricultură. Aşa cum a prilejuit, ieri, la Liceul P.C.R. despre învăţămînt şi
turile. Prăşitul, atît meca tul său, tinăru] Andrei Va Manase Dînşorean şi Lio- pedagogic din Deva, o educaţie* — de conf. dr.
1
nic, cit şi manual trebuie lentin, lăcătuş mecanic la nat Suciu, muncitori lâ prestigioasă sesiune de re ing. Nicolae Andronache,
făcut cu mare grijă pen balastieră, care lucrase în C.F.R. şi alţii şi-au termi ferate şi comunicări ştiin inspector general al Inspec
tru a nu se tăia sau aco schimbul de noapte. Aure nat de prăşit porţiile, pu ţifice. Organizată de In toratului şcolar judeţean,
peri plantele cu pămînt, lia Popovici si Victoria teau s-o facă şi alţii. spectoratul şcolar judeţean prof. Filip Lăţug.
asigurîndu-se densitatea Lingurar, femei trecute de Tot aici am văzut şi o şi Casa corpului didactic Lucrările simpozionului
stabilită pe unitate de su 60 ani. Toţi dădeau zor să tarla cu cartofi bine în au continuat pe secţiuni —
prafaţă la fiecare cultură, termine prăşitul pe supra grijită. Dovadă că întreţi Deva, sesiunea a reunit dc istorie şi ştiinţe sociale
în raidul-anchelă între feţele repartizate. nerea culturilor se bucură cercetători, profesori uni — la care au participat cu
prins prin mai multe uni — Alţi cooperatori, spu de atenţia cuvenită şi că versitari, cadre didactice comunicări peste 20 de ca
tăţi am constatat atît as nea în chip autocritic mun lucrările sînt de bună ca din judeţ care predau is dre didactice.
pecte poztive, cît şi unele citoarea Ana Oargă — litate. Dar este necesar să toria şi ştiinţele sociale. în
negative în ce priveşte ne-au lual-o înainte şi au se înţeleagă că pentru a cadrul lucrărilor in plen „PREGĂTIREA
participarea la muncă şi terminat prăşitul. Dar uite face aceste lucrări mai re au fost prezentate comuni TINERELOR CADRE
calitatea lucrărilor. că nici noi nu ne lăsăm. pede şi mai bine trebuie cările „Concepţia tovarăşu PENTRU INDUSTRIA
Sînt însă unii în sat care să participe la muncă toa lui Nicolae Ceauşescu cu
Unii muncesc cu sirg, stau acasă, nu lucră nică tă lumea. privire la rolul partidului MINIERĂ
alţii se... fac ieri, dar nu vin să pră N. BADIU în conducerea democrati
Facem un prim popas şească la C.A.P.. aici, ală Tot ieri au început, la
într-o tarla cu sfeclă de turi de noi. (Continuare în pag. a 3-a) că a societăţii, a tuturor Petroşani, lucrările sesiu
domeniilor construcţiei so nii de referate şi comuni
cialiste din patria noastră" cări „Pregătirea tinerelor
— susţinută de Octavian
O reală contribuţie la reuşi luni să se ridice la valoarea de Mireştean — şeful Sec cadre pentru industria mi
ta acţiunii au adus-o medi
130 mii lei. Ei EXPOZIŢIE
fs şi Ştefan Boticiu, preşedin DE PICTURA. La Clubul ţiei propagandă a Comi nieră“ — organizată" de
cii viorcl Bâda, Iuliana Sida
Ministerul Minelor, Petro
a
din
Simcria
sindicatelor
tele Comitetului orăşenesc de avut loc vernisajul unei in tetului judeţean de partid, lului şi Geologiei, Combi
Cruce roşie din Brad. rs SE teresante şi reuşite expoziţii „Probleme de doctrină şi
a „SANITARII PRICE- LĂRGEŞTE GAMA PRESTĂ de pictură In ulei a artis program în dezbaterea miş natul minier Valea Jiului
PUŢI“. Faza pe zona RILOR DE SERVICII. în tului amator Avram Ştrean- cării socialiste din Româ şi unităţile de învăţămînt
Brad a e.oncursului , ,Sanita- centrul comunei Veţcl s-a gă, lăcătuş la I.M.M.R. Ta din subordine. Teme de o
rii pricepuţi" a ailus la deschis o unitate de croito blourile redau, cu talent, nia în preajma transfor reală valoare teoretică şi
start cinci echipaje din ci rie pentru confecţii şi len peisaje şi o serie de portre
clul primar, 15 din cel gim jerie la comandă şi în se mării Partidului socialist practică au împlinit lucră
Siluete zvelte, inălţînclu-se nazial şi două din licee. Do ric. Buna aprovizionare cu te. Expoziţia vă fi deschisă în Partidul c o m u n i s t rile din prima zi a sesiu
temerar spre tării, cele trei vedind o foarte bună pre materiale ce stă în atenţia pînă la sfirşitul lunii. (1920—1921)“, de conf. univ. nii.
coşuri „gemene“ ale Ter gătire teoretică şi practică, conducerii cooperativei de
mocentralei Mintia mar pe locul I s-au clasat echi consum, ca şi hărnicia şi dr. Mihai Fătu, direc în programul de azi al
chează concret solida im pajele şcolilor generale nr. 1 priceperea celor trei femei tor al M u z e u l u i Bana sesiunii sînt prevăzute vi
plantare a ramurii energe Brad (ciclu primar), nr. 1 tului, „Consideraţii teore zite în cabinetele, labora
tice în judeţul cărbunelui Crişcior (gimnazial) şi Li care lucrează aici au făcut tice în legătură cu semni toarele şi atelierele Gru
şl al oţelului. ceul „Avram Iancu (licee). ca realizările ultimelor două
Foto : V. ONOIU ficaţia făuririi P.C.R. pe pului şcolar din Petroşani,
temeiul faptelor construc- urmate de dezbateri.
