Page 81 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM*

Din cînd în cind, mi- l SS '~’ s®BS*5E22
t
,
^ nat de un dor obscur, 3m um&%a c&taanei
ft urc pe Cetate. Ultima 1 '.VÉLEK
i dală am iosl pe inserat, \
* locul era pustiu ţi lace- i mfimie
^ rea adincă, nctulburată J DUMÎNK
decit de şuierul viatului. \ E un anume loc de cumpănire 8,30 Tot în a
Dincolo de pida depăr- i între păniînt şi cer — tărîm de har 3,15 Film Si
ţărilor se întindea Ţara, ? în care umbra pare de cleştar pil. Fc
iar jos, luminos în a- ) Citnţă.
murg, curat şi alb, im- ^ şi sunetul un pîrăiaş subţire 9,10 Omul ş
luare)
brăţişat de păduri şi li- i a cărui unde cînd şi eînd tresar 10.00 Viaţa i
vezi, cu orgoliul său ti- ¡ în luminoase cercuri de uimire, EEA POEZIEI 11.45 Bucurii
neresc care sfidează vea- ţ un loc în care, vremuit de fire, Josul p
curilc, respira adine O- i iţi regăseşti străvechiul tău hotar, nesc îi
George
roşul. In jurul meu, ier- J acel hotar al tainei şi minunii O caracterizare de ma­ toricul glorios, poezia poa­ sens, au fost Dante, Sha- 12.30 De stri
buri sălbatice unduiau * în care-n dreaptă veghe stau străbunii, ximă concizie asupra epo­ te fi considerată ca un fac­ kespeare, Goethe, Puşkin şi 13.00 Telex
mătăsos printre ruine tă- ţ din care vor veghea şi ochii tăi —- cii contemporane, aparţi- tor de prim ordin al spi­ Em in eseu, fiecare însem- 13,05 Album
hotar în care-ţi eşti atît de-aproape
cute. Tăceau pietrele, tă- 1 incit ţi-aluneci singur din pleoape nînd celebrului nostru om ritualităţii unei societăţi. nînd, pentru cultura ţări­ 15.25 Ritmur
15.45 Şah
ceau zidurile şi bine fă- ; şi urci spre alte vămi, pe alte căi... de ştiinţă Henri Coandă, Primii mari filozofi ai an­ lor lor, epoci de glorie, în 10.00 Telespo
ceau, căci dincolo de pi- \ este aceea de „eră a ideii“. tichităţii — Xenofan, Par- timp ce operele lor, prin 17.00 Ecran iz
torescul lor de azi, nu i NECULA! CHIRICA Pe plan naţional, ţinînd menide, Heraclit şi Empe- conţinutul de idei s-au literare
linii
zace decîl durere şi sîn- ! cont de avintul afirmării docle — au fost mari poeţi, constituit ca factori activi după X
gc. Nu bucuria a zbur- 1 J poetice, putem aprecia că căci „poiesis" însemna în şi determinativi în evoluţia 18,50 1001 de
dat pe sub aceste bolţi ^ trăim într-o plină eră a primul rînd gândire crea­ istorică a popoarelor lor. 10.00 T ele jur
surpute, nu dreptatea a poeziei. După unele sinte­ toare, concretizată mai Printre cele mai măreţe 10.25 Cui tare
pe maj
¡ost oaspetele răslăfal al ze critice, atît sub aspect mult sau mai puţin în for­ exemple de implicaţie, par­ rii, pe
acestei cetăţi, ci durerea . cantitativ cit şi calitativ me metrice. Semantica ter­ ticipare şi determinare so­ judeţul
şi sîngele unui neam a- i !Bmg, itcutsiiaau ne-am situa, în contextul menului persistă, dovadă cială rămîne poezia noas­ 21.00 Film ai
tru mu
suprit. Dacă privesc spre literaturii universale, pe aprecierea unuia din marii tră populară care, prin ba­ producţ
apus, în hăul care se Statuile, noaptea. Perfecţiuni întunecate, primele locuri ale clasa­ logicieni contemporani, L, lade ca Mioriţa şi prin du­ S.U.A.
cască sub ziduri, în le- bănuite doar. Degete înfrigurate mentului. Desigur că o ast­ Wittgenstein, că gândirea ioasele doine a contribuit 22.30 Telejur
mîngîie cutele veşmintelor grele, de fel de situaţie impune o autentică se realizează nu­ hotărîtor, în lipsa unei cul­ LUNI.
bronz ; parcă-ar răsfoi într-un explicaţie pentru curiozi­ mai prin limbajul creator,
album ai istoriei. Statuile burgului tatea ştiinţifică, iar pentru logopoetic, realizare ce im­ turi scrise, la structurarea IN JURUL
J 1 respiră adînc aerul albastru, viaţa socială, o implicaţie plică o înfrăţire strînsă a profilului psihologic naţio­ Transmis
ţ Consemnări j de mătase medievală. de majoră importanţă. limbajului cu gîndirea în nal şi la dezvoltarea spi­ la Paiatu
: soi
Cum ţăimuii pădurii întomnate, în ceea ce priveşte ex­ orice creaţie umană şi cu rituală şi socială a poporu­ ci ale roi
»rii de
atît mai mult în poezie.
lui nostru. Alăturînd aces­
| Obeliscul zidurile burgului arzînd plicaţia, nu putem trece în această situaţie, dacă tui exemplu opera lui E- ÎN Transmis
JURUL
peste memorabilul dicton
fără flacără.
Istoria poate fi al lui_ Vasile Alecsandri, „poetul poate vorbi altfel minescu, care singură a la aerop
desprinsă de pe ziduri „Românul s-a născut poet“, decit omul obişnuit“, după constituit o eră de poezie eeromoni
şedintelu
i------------------- 1 şl închisă între pleoape verificat în zilele noastre cum spune Paul Valery, şi de cultură, putem pre­ Ghana,
înţelegem că poetul nu nu­
prin lista sutelor de poeţi
tinde şi aprecia că era ac­
sau într-o singură lacrimă.
ţ cui numit .După cetate Statuile burgului veghează consacraţi şi a miilor de mai ca exprimare, ci şi ca tuală a poeziei româneşti «nanii, <
ţia tovai
i nu pot să mă gîndesc I rondul de noapte-al istoriei. candidaţi ce asaltează re­ gîndire trebuie să redea va fi recunoscută istoriceş­ Ceauşesc
/ decîl la groapa comună, ) dacţiile ziarelor şi reviste­ idei ieşite din comun, me­ te ca atare, numai dacă va Republici
România
1 ştiută, dar încă necunos- ţ IONEL AMĂRIUJEI lor. Orgoliul poetic, destul nite a influenţa societatea deveni un (actor al dezvol­ &ită ofic
ij cuiă, în care zac ţăranii • de pronunţat, dacă nu chiar umană pe linia progresu­ tării spirituale si Implicit nie în ţu
! români din preajma De- al celei sociale. 15.30 Emis iui
maghia
i vei, ucişi aici în toamna , exagerat, face actuală a- lui. Tot astfel înţelegem şi 18,20 Imagini
| tui 1784. Scrie David Pro- 1 precierea străbunului şi ge­ pe Lucian Blaga spunînd Actuala creaţie poetică, — film
nialului Ovidiu : „Henume-
l dan în monumentala sa ? le pe care-1 dă poezia e că „limba poetică e reve­ prin autenticii săi mentori, 18,50 3001 de
latorie, nu simplu expre­
\ RĂSCOALA LUI HOREA; ) veşnic“. Dacă mai ţinem sivă“, în sensul că poezia va reuşi să se consacre ca l9,oo Telejun
o adevărată eră a poeziei,
19,25 Sub se
i „Duşi în dos-ul cetăţii, i cont şi de afectivitatea noas­ este nu numai o creaţie de în măsura in care va reali­ frăţeşti,
/ lingă drumul ce duce ? tră latină, este uşor să ne expresii (de prea multe ori za un mesaj ideologic — şului Ni
in Repi
ţ spre Dobra, unul cîte u- ; explicării avintul generali­ lipsite de gîndire), ei se cu­ Cehoslo
ţ nul trebuiră să îngenun- ^ termen frecvent formulat 20.15 Mindrc
t che în faţa şanţului să- i zat spre cucerirea unui loc vine să fie revelatorie ş, de secretarul general al gram <
* pait pentru aceasta, inso- J în imperiul muzelor, cu prin forţa ideatică, exem­ Partidului Comunist Ro­ versuri
\ ţii doa.r de un tatăl nos- \ credinţa că astfel se intră plu concret fiind chiar poe­ mân, tovarăşul Nicolae 20.30 Roman
„Karl B
t tru al preotului, să-şi l în zona olimpică a nemu­ zia sa, influentă prin ori­ Ceauşescu, în documentele n ere ţii“
' plece paloşului capul. / ritorilor. ginalitatea şi măreţia de de partid privind menirea
ţ Capul tăiiat se rostogo- ţ Ţinînd cont atît de ori­ gîndire. La nivel de ma­ literaturii în noua orindui- 21,35 Orizont
tifle
i lea de la sine, Iar trupul i 1 ginea distinsă, cit şi de is- ximă realizare, în acest re socială. Adică, dacă va 22.15 Telejur
1-1 Împingea călăul în / ' 11 ■ ■ susţine şi fortifica optim
) şanţ, unde au fost apoi i m i iii mesajul idealului socialist
\ acoperiţi cu pământ. în \ I de viaţă, în sprijinul desă- I
1 ziua următoare fură duşi 1 WI &Ü jMmcaţie iammii vîrşirii celei mai drepte
7 alţi 14, decapitaţi şi în- 1 societăţi din istoria ome­ DEVA; Jâ
) gropaţi în acelaşi chip...'“. * nirii. tratereştrii
^ Nu există nici un semn \ de pumăamă crimă de fa
! amintitor al acestui asa- i VICTOR ISAC WEDOAIÎA;
ra); Vinătoa
i sinal în masă, dictai de > Dacă de-un veac zăpada nu mai e zăpadă dcrurgistul)
ţ groaza şi ura stăpînilori- \ Şi ninge cu cenuşă pe flori, (Arta); La
l tor. Frcincisc Hossu-Lon- ţ Dacă, într-adevăr, r slructoru!);
Nervi de ei
i gin, unul dintre venera- i Ochilor noştri le-a fost dat să vadă, Viaţa literară lacrimă de
i biţii cetăţeni ai Devei de J Prin lacrimi, brie); Lumii
rerii (ltepul
\ altădată, a stabilit locul ţ Răbufnirea petalelor de măr... hursecSoreană Fata morga
4 gropii. Tot el s-a gîndit 1 Dacă absurd mai ninge aprilie în muguri Am fost şa
’ întîiul şi la un monu- 1 Şi nu-i polen pe floare o Cu prilejul aniversării citoresc); \
) mont. „De multe ori — * Ci pulbere de tun, a 25 de ani de existenţă a cana mercei
fărui); Cast:
i scrie el — am încercat l Cit încă se aud foşnind izvoarele sub pluguri Cenaclului „Flacăra“, în cu- torcsc); I
rînd va ieşi de sub tipar
. ca să atrag atenţiunea ! Cu glas de iarbă verde, o nouă antologie lirică. Su­ de argint (
1 publicului şi mai ales a * Ţie mă rog şi-ţi spun : gestiv intitulată „Privind TRTLA : Br
seriile l-II
| intelectualilor din Deva ţ Copilărie-a lumii, coboară, Primăvară, prin flacără“, volumul în­ ANINOASA
■ ca să facem ceva cu a- 1 Căci am jurat pe tine cu cel mai pur cuvint. mănunchează cele mai bu­ Că a dureri'
ne creaţii ale membrilor ce­
r fii vn / .
J cele morminţi, dar fără Inloarce-te-n seminţe, lumină tutelară, naclului. oi Iv Martinovici URICANI :
ring (7 Noi«
ţ nici un rezultat“. ţ a fost ales în conducerea Pruncul, pt
Ridică-se drept firul Asociaţiei scriitorilor din
| Nu există însă nici un ţ De grîu peste păniînt ! Braşov, o La concursul lenii (Steai
i motiv să nu reuşim noi i Ştcfania Donca, Miruna Gh eţu, Dumitru Drăcea şi Uie interjudeţean de creaţie li­ RABARZA:
pilul (Mine
| ceea ce, în alte condiţii, ) Ştefan — lntr-o scenă din spectacolul „Soarele şl luna“ — IOAN EVU terară şi interpretarea ar­ Pe aripile v
tistică „Lucian Blaga“, des­
\ n-a reuşit Francisc Hos- \ premiera Teatrului de stat „Valea Jiului“ Petroşani. făşurat recent la Sebeş — le I-II (Pa
^ su-Longin. Pină la come- ţ judeţul Alba, membrul ce­ nastasia tre
GEOAGiU-E
i morarea bicentenarului i naclului „Flacăra“, Ion părută (Ca
Mermezan, a cucerit, pre­
1 Răscoalei mai sini aproa- ’ miul I, iar Felicia Trifan, HAŢEG: I
1 pe trei ani. Avem în ţ N1COLAE VELEA : prin caro Nicolae Velea sur­ Velea propune un spaţiu na­ rece — avîndu-se in vedere membră a revistei vorbite BRAZI : N
CALAN- Ci
ţ Deva istorici competenţi 1 prinde psihologia rurală. Na­ rativ foarte original. stilul de lucru al jandarme­ cu public „Agora“ — Brad, meu (Casa
menţiunea specială a juriu­
riei din localitatea pitoreas­
( şi bineinlenţionaţi, care 1 raţiunile sale sînt o pledoa­ TIBERIU DĂIONI că — e lesne de imaginat ce lui. Ambele premii au fost ABBA (11
convingătoare
rie
asupra
J pot să precizeze din 1 „ÎNTÎLNIRE TÎRZIE” complexităţii psihologice a o- poate ieşi dintr-o astfel de decernate pentru interpre­ RIA : Zbor
şui); ILIA :
\ nou, oricînd, locul jert- ţ mului din popor. Fie că sînt „JANDARMUL ŞI „întîlnire de gradul trei“ ! tarea artistică a poeziei iui iubeşti vi.
Prozatorul Nicolae Velea îşi
i iei. Sculptori al căror i adună în această carte cele urmărite reacţiile spontan- Cert e faptul că nota de pa­ Lucian Blaga. © Numărul GHELAP.I :
20 al revistei „Orizont“ pu­
rodie la adresa Science fic-
/ talent îl preţuim trăiesc < mai reprezentative nuvele ale fabuloase ale inocenţei EXTRATEREŞTRII” tion-ului nu lipseşte din ar­ blică două inspirate poezii seriile l-n
(„Zbor jos“, „Răgaz întins“,
) de asemenea aici, printre \ sale. Găsim aici un număr ..Poarta“ etc.), fie că se ur­ Seria cu aventurile năs­ senalul regizoral al Iul Jcan ale poetului Eugen Evu :
ţ noi. Piatra e la îndemi- ţ de 26 de naraţiuni, spaţiu măreşte psihologia ţăranului truşnicilor jandarmi din Glrault: transformarea inva­ „Pluta do alge“ şi „Zeu flo­
epic al acestora iiind ex­ datorilor în dubluri perfecte ral“. Creaţii aie aceluiaşi
IV
RS
( nă. Nu e nevoie de mar- i clusiv rural. Acest fapt e ale jandarmilor; panica de­ poet întîlnim şi în recenta ea>Zimss
/ muri şi poriire, ci de un < simptomatic pentru înţele­ clanşată de straniul eveni­ apariţie a revistei „Flacă­
ment; zborul in spaţiu pe
ra“,
intitulate
„Zarand“,
ţ semn, de un obelisc sim- \ gerea prozei iui Nicolae Ve- bordul vehiculului cxtrapla- „Cînlec de întîmpinarea iu­ Timpul
iea; el nu are harul con­
( piu, irumos, sugestiv. Cui strucţiilor ample, al desfă­ netar etc. Parodia este gene­ birii“. © Ieri, membrii ce­ ziua de 21
mc în g«
i alte cuvinte, de un tir- 1 şurărilor epice impresionan­ rată de confruntarea eroilor naclului literar „Panait Is- cu cerul r
trati“ din Petroşani s-au
popularului serial cu circum­
) ziu semn amintitor al u- \ te, ei pe acel al notaţiei, al prin toate tribulaţiile coti­ Saint-Tropez continuă. Şi, stanţe insolite, de unde re­ intîlnlt la sala de apel cu Vor cădea
creionării sugestive, al sur­
ţ nei teribile jerlie. De i prinderii general - umanului diene, prin metamorfozele spre mulţumirea spectatori­ zultă un comic inedit, de- minerii de la Lupeni. a La cu caractei
soţite frec«
i dreptul acelor ţărani ro- « din citeva linii, clin cîteva pe care le trăieşte satul ro­ lor, continuă în aceeaşi notă elanşînd nestăvilite hohote 20 mai, în cadrul şedinţei cări elec
cenaclului literar „Sarmis“
de rîs.
’ mâni de a li se re cu- ) fulguraţii, apte însă să in­ mânesc („Alături“, „Răceli“, de veselie debordantă a co­ Mizînd pe disponibilităţile din Haţeg, au citit Vale- grindină,
vestigheze cu acuitate pro­
pro­
mediei dominată, fireşte, de
„întrerupere“,
„Ultima
\ noaşle măcar azi locul ţ blematica umană. Farmecul prietate“, ..Din vorbă-n col­ personalitatea inimitabilă a interpretative ale unei echipe ria Chircu (poezie) şi Ioan moderat ci
temporare
l Îngropării. Din partea 4 povestirilor lui Nicolae Ve­ ţuri şi rotundă“ etc.), Nico­ lui Louis de Funès, come­ de actori buni — este vorba Prodan (proză). © In ca­ vestic. Ten
drul spectacolului televizat
de Louis de Funâs, Michel
noastră nu va ii decîl ) lea vine, în primul rind din lae Velea surprinde printr-o dianul numărul unu al fil­ Galabru, Maurice Risch, „Antena Cintării României“, mă va fi c
limbaj. Căci prozatorul îm­
mului francez.
rară cunoaştere a umanităţii
1 un gest lircsc de cuviin- ţ bină scriitura meticulos ela­ rurale, printr-o acută per­ Atît Jacques Vilfrid, scena­ Jean-Pierre Rarnbal etc. — desfăşurat vineri, 22 mai Ia şi 22 dc gr
Casa de cultură a munici-
^ fă, de omenie, de patrio- l borată cu apetenţa sa spre cepţie a realului. E ceea ce ristul, cit şi regizorul Jean Girault orchestrează întregul 1 piului Deva, au cilit poe­ himă între
La munt
i tism, despre care îmi în- 1 sondarea straturilor de cu­ caracterizează prozatorul au­ Girault par inepuizabili în film într-o gamă a umorului ţii Valeriu Bârgău, Nasta- bilă cu
buf, condimentat cit e nece­
vinte care circulă în graiul
> gădui să gîndesc că nu 1 popular, pline de tîicuri în­ tentic : inteligenţa artistică, idei. însăşi situaţia de bază sar. Nu e de mirare că ' sia Maniu, Eugen Evu, Mir- noros. Vor
simţul realului şi puterea de
(de la care porneşte lungul
ţ mai poate întîrzia. ţ tortocheate, chiar dacă ating a semnifica prin esenţiali- şir al peripeţiilor), este plină „Jandarmul şi extratereştrii“ , cea Bujoreseu şi Augustin caracter d<
va prezent
zona atît de cunoscută a zare. de fantezie: la Saint-Tropez este un film dinamic, fără 1 Ţanca. pină lr. 20
| RADU CIOBANU proverbelor, a aforismelor. Prozator de prim plan al aterizează un OZN — prilej nici o clipă de plictiseală. 1 Prof. MARCEL LAPTES (Meteorolos
Interesantă e şi maniera literaturii actuale, Nicolae de aventuri hazoase, deoa- AL. COVACI Ţuţuriga l