Page 84 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 84
Încheierea vizitei oficiale de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. ÜN1TI-VA!
In ţara noastră a preşedintelui
lepuiscfi Ghana, Hilla limann
CALMI Preşedintele Republicii româno-ghane/.e, de a în tată convingerea că, în
Încheierea convorbirilor oficiale
Socialiste România, tovară
şul Nicolae Ceauşescu, s-a tări prietenia dintre po spiritul înţelegerilor stabi
poarele noastre.
lite, România şi Ghana vor
reintîlnit luni, la Palatul P r e ş e d i n ţ i i Nicolae întări conlucrarea lor în
Consiliului de Stat, înain Ceauşescu şi Hilla Limann viaţa internaţională, adu
SI S1110LUI POPULAR JI) tea semnării documentelor au relevat importanţa în când u-.şi, prin eforturi şi
oficiale româno-ghran-eze, făptuirii hotărîrilor luate, acţiuni unite, o contribu
cu preşedintele Republicii a-firmîndu-şi încrederea că, ţie activă Ia crearea unui
Ghana, dr. Hilla Limann. pe baza lor, se vor realiza climat de destindere, secu
Anu! XXXIII, nr. 7323 MARŢI, 26 MAI 1981 4 pagini — 30 bani Cu acest prilej, cei doi o colaborare tot mal strîn- ritate şi cooperare în Eu
şefi de stat şi-au exprimat să şi fructuoasă între ropa, Africa şi în întreaga
satisfacţia faţă de caracte România si Ghana, o in lume, la înfăptuirea aspi
IN LUMINA EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU rul rodnic al discuţiilor tensificare a conlucrării, pe raţiilor legitime ale po
puitate, faţă de înţelege tărîm politic, economic, poarelor de a trăi într-o
rile la care au ajuns, sub tehnico-.ştirnţific, cultural lume care să le asigure pa
LA ADUNAREA JUBILIARĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII PARTIDULUI şi în alte domenii de acti
liniind dorinţa ambelor cea, libertatea, indepen-
părţi de a conferi noi di vitate.
Agricultura - factor esenţial în edificarea mensiuni bunelor relaţii Totodată, a fost manifes (Continuare în pag. a 4-a|
Simpozion consacrat împlinirii a 45 ilc ani de ia procesul
societăţii socialiste multilateral dezvoltate
militanţilor comunişti şi antifascişti de la Braşov
în concepţia Partidului Co cest fel agricultura româneas industrii puternice. Dealtfel,
munist Român, a secretarului că a păşit ferm pe drumul cum s-au şi petrecut lucru
său general, t o v a r ă ş u l sporirii continue a recolte rile în realitate, industriali Sub egida Academiei de procesul militanţilor comu pitală, vechi militanţi ai
Nicolae Ceauşescu, dezvol lor obţinute la hectar, mo zarea a avut un rol esenţial ştiinţe sociale şi politice a nişti şi antifascişti de la 'scării muncitoreşti, acti
tarea continuă şi multilatera dernizării producţiei vegeta în dezvoltarea agriculturii so Republicii Socialiste Româ Braşov, în frunte cu tova vişti de partid şi de stat,
lă a agriculturii constituie le şi animaliere, sporirii a- cialiste, punîndu-i la dispozi nia, Academiei „Ştefan răşul Nicolae Ceauşescu, cadre didactice, cercetă
o parte esenţială a amplu partului ei la creşterea ne ţie tractoare, îngrăşăminte Gheorghiu“, Institutului de prilej de evocare a unuia tori, utecişti, studenţi şi e-
lui proces de edificare a so întreruptă a nivelului de trai chimice, erbicide etc., ceea studii istorice şi social-po- din cele mai semnificative levi.
cietăţii socialiste şi comunis a! naţiunii noastre, în expu ce a permis eliberarea forţei litice de pe lingă C.C. al momente ale luptei forţe In încheierea lucrărilor,
te în România. Pornind de la nerea rostită la adunarea de muncă solicitată de in P.C.R. şi Uniunii Tineretu lor revoluţionare şi demo participanţii la simpozion
legităţile socialismului ştiin jubiliară consacrată aniver dustrie şi a creat condiţii lui Comunist, la Muzeul de cratice din ţara noastră
ţific, conform cărora trebuie sării a ’60 de ani de la fău pentru obţinerea unor pro istorie a partidului comu împotriva pericolului fas au adoptat o telegramă a-
înfăptuită revoluţia socialis rirea Partidului Comunist Ro ducţii tot mai mari. Astfel, nist, a mişcării revoluţio cismului, pentru apărarea dresată tovarăşului Nicolae
tă şi în agricultură, aplicate mân, t o v a r ă ş u l Nicolae termenul ţară industrial a- nare şi democratice din libertăţii si demnităţii na Ceauşescu, secretar general
în mod creator la condiţiile Ceauşescu arăta că, faţă de grară în plină înflorire devi România, a avut loc, luni, ţionale. al Partidului Comunist Ro-
patriei noastre, Partidul Co 1950, în 1965 producţia agri ne limpede : România este un simpozion consacrat îm La lucrări au participat
munist Român a procedat, colă era de 1,9 ori mai ma astăzi o ţară cu o industrie plinirii a 45 de ani de la oameni ai muncii din Ca (Continuare în pag. a 4-a)
începînd din 1949, la trans re, iar în 1980 de 3,5 ori. modernă, în plin avînt, cu o
formarea socialistă a agri Secretarul general al parti agricultură ce păşeşte ferm
culturii. 'Această etapă a a- dului sublinia : „în 30 de ani pe drumul unei dezvoltări Cum se înfăptuiesc hotărîriie adunărilor generale ale oamenilor munci:
vut un moment esenţial în de construcţie s o c i a l i s t ă multilaterale, cu o economie,
1962 cînd s-a încheiat coo România a parcurs un drum deci, în plină înflorire. Ex
perativizarea, pămîntul, ca şi lung, mai multe etape isto lidat o astfel de concepţie, £ü responsabilitate şi efect economic concret
perienţa ţării' noastre a va
mijloacele de lucru asupra rice, de la o ţară cu o eco
acestuia devenind proprieta nomie slab dezvoltată, denu fiind de neînchipuit o agri
tea celor ce-l muncesc, in mită eminamente agricolă, la cultură modernă, bine dotată în activitatea de pro care sînt aplicate propune goanelor să fie mult mai
anii ce s-au scurs de la acel o ţară industrial agrară, în fără o puternică industrie ducţie a oricărei întreprin rile oamenilor muncii am bine organizat şi, totodată,
profund moment istoric Parti plină înflorire". Să ne oprim care să-i pună la dispoziţie deri, propunerile venite făcut o investigaţie la să fie redus efortul fizic al
dul Comunist Român, paralel puţin asupra acestui termen ceea ce are ea nevoie pen din î'îndul oamenilor mun I.M.M.R. Simeria. Tovară muncitorilor. Fără cheltu
cu înfăptuirea industrializării de „ţară industrial-agrară în tru a progresa în ritm înalt. cii au un rol deosebit pen şul Iosif Rădic, secretarul ieli materiale suplimenta
socialiste a acordat agricul plină înflorire.“. în anii di Este calea pe care a păşit tru mai buna organizare a comitetului de partid, no re, propunerea lăcătuşului
turii o grijă şi o atenţie per naintea Iui 1950 România era ferm agricultura românească, muncii, realizarea sarcini informează că la adunarea Ioan- Chinciu a fost mate
manentă, prin asigurarea a- numită ţar-ă eminamente a- urmînd linia trasată de lor de plan. în acest con generală a oamenilor mun rializată, dînd multă sa
cesteia cu o sistemă tot mai grară, ceea ce însemna că partid în anii socialismului text, adunările generale cii din februarie a.c. au tisfacţie oamenilor din sec
b'ogată şi mai diversă de ma venitul naţional se baza, în şi mai ales în ultimii şaispre ale oamenilor muncii con fost făcute 25 de propuneri, ţie şi, în acest fel, stlmu-
şini- şi agregate — rod al marea lui majoritate, pe a- zece ani, de cînd în fruntea stituie cadrul propice de dintre care patru vizează lîndu-i ca şi în viitor să
făuririi unei industrii puter gricuitură, industria fiind partidului şi statului nostru stimulare a iniţiativei, de forurile superioare între vină cu noi propuneri.
nice, moderne —, prin aloca slab dezvoltată. se află tovarăşul Nicolae participare intr-o măsură prinderii. Din dorinţa de Modificările aduse consti
rea de fonduri tot mai im Partidul Comunist Român, Ceauşescu, cel mai iubit fiu tot mai mare la activitatea a afla in ce măsură s-a tuie, de fapt, un început,
portante, prin avantajele ţinînd seama de condiţiile al poporului român. întreprinderii. Dar, propu mobilizat colectivul în ve urmînd ca pe parcurs să
multiple acordate celor ce concrete ale ţării, de faptul Congresul al Xll-lea al derea transpunerii în prac fie aduse şi alte îmbună
lucrează pe ogoare, prin o- că am moştenit o industrie- P.C.R. a trasat agriculturii nerile ca atare nu au nici tică a măsurilor realizabi tăţiri ale fluxului, dată fi
rientările clare şi precise precară, a considerat că româneşti noi perspective o valoare atîta timp cît nu le cu forţele proprii, ne ind extinderea secţiilor de
deschise acestui sector în noua societate nu se poate sînt transpuse în practică. vo t referi doar la acestea. producţie.
O altă măsură, de o Im
fiecare an şi cincinal. In a- clădi decit prin crearea unei (Continuare in pag. a 2-a) Pentru a vedea modul în Una dintre propuneri vi portanţă covîrşitoare pen
za reactualizarea diagra tru actuala etapă, se refe
Muncă susţinută la întreţinerea culturilor melor tehnologice în func rea la analiza activităţii
ţie de sarcinile de plan pe
» » de asimilare şi recondiţio-
anul 1981, eliminarea locu nare a pieselor de schimb
prăsitoare, la recoltarea şi depozitarea furajelor rilor înguste şi vajorifica- în scopul extinderii repe
rea deplină a locurilor dis relor. Ce poate raporta în
Timpul bun de lucru în te în toate un-ifăţiile agri nează intens, folosindu-se aproape 6 000 tone. între ponibile, termen scadent — acest sens colectivul con
cinap. la întreţinerea; cultu cole- socialiste: d'e stat şi forţele mecanice şi cele unităţile care au recoltat sfîrşitul lunii martie'. Con dus de inginerul şef îuliu
rilor agricole prăsitoare, la cooperatiste, ev i den ţi iua- manuale l-a- recoltarea. cele mai mari suprafeţe şi siliul oamenilor muncii a VernichescU, însărcinat cu
recoltarea,, slrîngerea şl In- însărcinat un colectiv con această problemă ? Pînă în
siîozarea furajelor a fost au însilozat cele mai mari dus de ing. Rudolf Vereş prezent, ia I.M.M.R. au
folosit cu hune rezultate, Duminică pe ogoare cantităţi de nutreţuri se să- studieze problema spa fost asimilate 21 de repe
atît simbută,. cît şi dumi află- cele din consiliile uni ţiilor de producţie şi îm re, dintre care opt sînt
nică, în primele rinduri ce- agroindustriale de stat bunătăţirile ce pot fi adu
ale bătăliei pentru recolta du-se cele din consiliile u- tra-n sportul şi însilozarea si cooperatiste Haţeg, De se, în funcţie de actualele C. IOVĂNESCU
acestui an se află mecani nice agroindustriale Sime- furajelor. în. total, pe ju va, Simeria. Dobra şi Orăş necesităţi, astfel Incit
zatorii. Ei sînt pretutin ria, Orăştie, lila, Haţeg, deţ, pînă acum s-au cosit tie. fluxul de reparare a va (Continuare in pag. o 2-a}
deni: la prăşit şi erbicidat, Toteşti. Geoagiu şt Călan. aproape 1000 ha culturi
la recoltat,, transportat şi în aceste- zile se a-cţio- furajere şi s-au însilozat (Continuare in pag o 2-a) 8
însilozat furaje. Acţionînd legumicolă a Cooperativei a-
cu cultivatoarele, mecani gricole de producţie din co
muna Unirea a livrat, în a-
zatorii au reuşit să facă 1 ccastă primăvară, 1a fondul
»iui o.) uuv icgtuun ut; n
lucrări de " întreţinere- Ia de stat 35 000 legături de
H BRIGADA ŞTIINŢIFICA, ceapă verde, 1 tone salată şi “
culturile prăsitoare pe- o Membri ai Comisiei orăşe 4 tone păstîrnac, în valoare
M«»inhri ai rnmieipi nrneo- 4 tone năstlmno. hv valivaw» _
suprafaţă totală, de 1 564 iveşti 1 de răspîndirc a cunoş- de peste 45 000 lei. Este un I
ha. din care : 1054 ha po I tinţclor ştiinţifice Brad, în prim succes al cooperatorilor s
rumb pentru boabe, 156 ha colaborare cu colectivul ci- de aici, hotăriţi ca în acest
„Steaua ro- iui să obţină recolte bogate
n em a to gr af ului
cartofi şi sfeclă* de zahăr, şie‘% biblioteca orăşenească în grădina de legume, pj
40 ha legume i alte cul şi cadre telinico-inginere.şti. .DIABETUL ZAHARAT LA
c
turi. s-au întîlnit cu locuitori de COPIL“. Aceasta a fost tema
la Şteampurile Veclii într-un consfătuirii judeţene de pe-
în aceste zile au fost dialog de informare politică, diatrie, care a avut Ioc în
mobilizaţi şi au acţionat la ştiinţifică şi tehnică. 53 „E- sala mică a Casei municipale
întreţinerea culturilor agri DUCAŢIA MATERIALLST- d'e cultură Deva, organizată
ŞTIIN'T TEICĂ — COORDONA din iniţiativa Û.S.S.M. — fi
cole- cu sapa ţăranii coo TA FUNDAMENTALA A liala Hunedoara — secţia pe
peratori şi alţi locuitori ai FĂURIRII OMULUI NOU“ diatrie şi a Direcţiei sanita-
satelor. Munca fiind bine s-a intitulat expunerea pre- te a judeţuiiii. Au nari ic: nat
zentată de Ioan Ştef, seerc- mediei de specialitate rl*n
organizată şi lucrîndu-se tarul Comitetului comunal judeţ si din alte rentre
cu sîrg, s-a reuşit să se dc partid Veţel, la C. A.P. d’caTe d 5 n ţară,- precum si
prăşească manual o supra Leşnic. Acţiunea se înscrie în cadre didactice de la rluv:- - N a-
cadrul şirului de manifestări «'He universitare dur rin
faţă totală de î 520 ha cul politico-ideoîogice şi eulturai- poca. Timişoara. Tîr«ru uT Vfil u
turi agricole din care 1175 edxicative ce urmează să fie res
ha porumb, pentru boabe, organizate aici, şi caro vor
176 ha cartofi, 81 ha sfeclă preceda aniversarea a ?5 dc
ani de activitate a coopera
de zahăr, 88 hă legume. Asociaţia economică inter cooperatistă Sini and reK Muncitoarele Georgela Plină, Anas tivei agricole, n lEcutvu- r TTTi
Asemenea activităţi s-au tasia Stoica-, Vasilica Galii, Aurelia- Igna ţii Eeaterina Brinzan execută copilitul roşiilor ctiETURA — Aourvro\nr
organizat eu bune rezulta- iu solarii. Foto: VJRGrr. ONOIU DE MARI VENITURT. Ferma
