Page 88 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 88
La ordinea zilei Tn agricultură
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
© Intensificarea ritmului ia prăşitul culturilor
RecoStarea furajelor
Lucrările de întreţinere masiv în această săptămâ ultimele suprafeţe cu fa
a culturilor prăsitoare se nă, deoarece zona fiind sole si castraveţi, care o-
desfăşoară în bune condi mai răcoroasă, plante, nu cupă o suprafaţă de 75 şi,
ţii în toate unităţile agri sînt suficient de dezvolta respectiv, 24 ha.
cole de stat şi cooperatiste te. Trebuie .menţionat că In ce priveşte recoltarea,
din
CIALISMUL Consiliul unic agroin toată suprafaţa cultivată strîngerea şi însilozarea
dustrial Ilaţeg. Buna orga
0 ¡ D UiiaiftwÉln iiMáiTiTii !?iw*ţ a nizare a muncii, folosirea cu porumb a fost erbici furajelor, activitatea este
în plină desfăşurare. La
dată, aşa că nu există pe
mmmm.
■ÉRlP H iMTIÍTÜi TI rai U L A R J U D E Ţ E A N I loacelor mecanice din do ricol de îmburuienare a cosit lolium şi secară, ma
cu randament sporit a mij
Sfii
să verde sînt folosite trei
tare se reflectă dealtfel în formaţii. Acestea lucrează
rezultatele obţinute. Meca în Consiliul unic la C.A.P. Haţeg, complexul
nizatorii sînt în fruntea zootehnic Bărăşti şi C.A.P.
Anul XXXIII, nr. 7324 MIERCURI, 27 MAI 1981 4 pagini - 30 bani acţiunilor — ne spunea agroindustrial Haţeg Livadia. Pînă acum a fost
ing. Ioan Medrea, directo cosită recolta de pe o su
culturii. Primele suprafeţe
rul S.M.A. Haţeg. Datorită cu porumb au fost prăşite prafaţă de peste 200 ha şî
eforturilor şi strădaniilor
s-au însilozat aproape 3000
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC la C.A.P, Livadia, Haţeg si tone, Astfel, la complexul
depuse de ei, întreaga su
zootehnic Bărăşti s-au în
prafaţă cultivată cu car
Unirea. Este în curs de fi
tofi — 662 ha în C.A.P. şi nalizare prima praşilă silozat peste 1000 tone, iar
la C.A.P. Haţeg aproape
100 ha în I.A.S. — a fost
manuală la sfecla furajeră
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. erbicidată şi prăşită me pe toate cele 184 ha. Mulţi 500 tone. în această săptă
cooperatori se aflau cu sa
canic. Culturile — aşa cum
mână se va trece şi la re
am văzut la Sîntămăria- pele la prăşit pe tarlaua coltarea trifolienelor. De
Marţi, 26 mai, a avut loc, sub preşedin bază specifici unor subrainuri ale indus Orlea, Sînpetru, Pui, Uni C.A.P. Sîntămăria-Orlea din altfel, Consiliul unic Haţeg
ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre triei, iar în vederea asigurării unei mai rea — sînt frumoase, se marginea satului Ciopeia. se află acum pe locul doi
tar general al Partidului Comunist Ro bune comparabilităţi între întreprinderi, dezvoltă bine. îndată ce va Toate culturile legumico pe judeţ în acţiunea
mân, şedinţa Comitetului Politic Executiv la stabilirea rezultatelor întrecerii socia fi necesar se va executa şi le — rădăcinoase 35 ha, de recoltare, transport şi
al C.C. ai P.C.R. liste, se prevede divizarea unor subra- a doua praşilă mecanică. mazăre 160 ha — au fost însilozare a furajelor.
Comitetul Politic Executiv a dezbătut muri industriale de mare complexitate. La cultura porumbului semănate la timp. în aces
şi aprobat un proiect de holărîre privind Avîndu-se în vedere importanţa activită se va trece la prăşit mai te zile se vor însămânţa N. BADIU
îmbunătăţirea modului de organizare a ţii centralelor în realizarea pianului na
întrecerii socialiste în întreprinderi, între ţional unic de dezvoltare economică şi
persoane, precum şi între secţii şi ateliere socială a ţării, s-a stabilit ca şi acestea
şi, de asemenea, între unităţile economice, sa participe la întrecerea socialistă şi să
centralele şi institutele de cercetare şi candideze la clasificarea între fruntaşe
proiectare, între consiliile populare, pre pentru îndeplinirea şi depăşirea planului.
cum şi între judeţe, pentru îndeplinirea Comitetul Politic Executiv a stabilit ca
şi depăşirea planului naţional unic de dez Hotărîrea privind modul de organizare
voltare economieo-socială. Comitetul Poli şi noile criterii de întrecer»' socialistă să
tic Executiv a holărît ca toate criteriile fie date publicităţii.
de întrecere să fie legate mai organic de In continuare, Comitetul Politic Exe
orientările privind realizarea unei noi ca cutiv a luat în discuţie şi a aprobat un
lităţi in toate domeniile de activitate, a- raport privind situaţia protecţiei muncii
plicarea noului mecanism economico-fi- Pe anul 1080.
nanciar, întărirea autoconducerii muncito Organele de partid şi de stat, sindica W-y
reşti şi autogestiunii. Se au în vedere tele şi ceilalţi factori cu răspunderi în
drept criterii de apreciere indicatori în domeniul protecţiei muncii au acţionat ' *
măsură să reflecte mai cuprinzător efor pentru transpunerea în viaţă a măsurilor - 1 1
turile tuturor unităţilor, ale tuturor oa adoptate de Comitetul Politic Executiv m
menilor muncii pentru realizarea produc privind întărirea ordinii şi disciplinei în
ţiei marfă vindută şi încasată şi livrarea producţie, educarea şi instruirea persona
către fondul pieţei, reducerea costurilor la lului muncitor, îmbunătăţirea condiţiilor
1000 lei producţie, îndeplinirea producţiei de muncă şi prevenirea accidentelor. Au
nete, a producţiei fizice, reducerea rebu fost luate măsuri de îmbunătăţire a orga
turilor, recuperarea resurselor materiale nizării producţiei, asigurare a asistenţei
l.a C.A.P. Simeria, mecanizatorul Pavel Vinerean a terminat praşila a Ii-a la cele
refolosibile, respectarea consumurilor spe tehnice in toate schimburile, reactualizare 50 ha ele cartofi. Foto: VIRGIL ONOIU
cifice normate, ridicarea calităţii tuturor şi completare a normelor de protecţie a
produselor, îndeplinirea planului la ex muncii. Pentru crearea unor condiţii co
port, creşterea beneficiilor, a productivi
tăţii muncii, numărul locuinţelor date in respunzătoare de muncă, unităţilor socia în 1981, în cincinalul calităţii şi eficienţei
folosinţă, desfacerea de mărfuri prin co liste le-au fost alocate, anul trecut, fon în ziarul de azi:
rner! u| socialist, livrarea la fondul de stat duri in valoare de 2 355,7 milioane lei.
a produselor agricole, vegetale şi ani- Ansamblul măsurilor luate a asigurat o @ Munca politico-ideo- Producţii sporite de minereu
maie prevăzute în plan, precum si alte diminuare a accidentelor de muncă şi, logică şi cultural-edu-
obiective economice importante. implicit, a numărului de zile-incapacita- calivă să constituie
te de muncă.
Se stabilesc, de asemenea, indicatori de o preocupare perma pe seama creştere
Comitetul Politic Executiv a apreciat, nentă 1
totodată, că reducerea accidentelor nu
este încă in concordanţă cu eforturile pe © Viaţa do partid : Cui
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care partidul şi statul nostru le-au făcut încredinţăm sarcina productivităţi muncii
preşedintele Republicii Socialiste şi le face pentru dotarea economiei cu in de agitalor ? în actuala conjunctură ducţia totală de minerea
România, împreună cu tovarăşa stalaţii şi utilaje de înalt nivel tehnic, © O temă generoasă: economică mondială, cînd extras s-o realizăm prin
Elena Ceauşescu vor efectua, la modernizarea proceselor de producţie, per lupta pentru liberta materiile prime şi resurse metode de înaltă produc
fecţionarea organizării producţiei şi mun te naţională şi socia le energetice sînt tot mai tivitate. De asemenea, jţf>
invitaţia preşedintelui Federal al lă, oglindită în ope
Republicii Austria, dr. Rudolf cii, îmbunătăţirea calificării şi specializă rele literare scumpe, nouă, celor care mătate din cele 200 de e-
rii personalului muncitor. Comitetul Poli
ohipe care lucrează la des
lucrăm în industria extrac
Kirchschläger, şi a doamnei tic Executiv a trasat consiliilor de condu © Dialog cu cititorii tivă, ne revin sarcini de chideri şi înaintări sînt do
Herma Kirchschläger o vizită de cere ale oamenilor muncii din întreprin © Valea Jiului — ac mare importanţă şi com tate cu maşini de încărcai)
sfat în Austria, în perioada 9—12 deri şi centrale, conducerilor ministere tualităţi plexitate. Colectivul I.M. cu cupă, iar transportul da
lor, organelor de control ale Inspecţiei de Barza este ' conştient do la cele 14 puţuri de extrac
iunie 1981.
@ Reflector răspunderea ce-i revine şi ţie îl efectuăm mecanizat,
(Continuare in pag. o 4-a) acţionează cu stăruinţă şi cu locomotive cu acumu
dăruire pentru îndeplini latori realizate in cadrul
rea ritmică a prevederilor întreprinderii noastre. în
Primăvară frumoasă la Balsa N de plan. Dealtfel, sub în trunit în unele zone filoa
drumarea comitetului de
nele sînt dispersate pe lun
partid pe întreprindere, gimi mari aplicăm tehnolo
...La Balşa, cariile de fiecăruia, au contribuit Ia consiliul oamenilor muncii, giile clasice de exploatare.
vizitei ale locuitorilor aces însemnări din comuna care a ocupat cîştigarea acestui loc de comitetul sindicatului şi Avem în vedere, aşa cum
tei aşezări de murite nu cinste. F,i, în trunle cu or comitetul U.T.C. îşi subor ne-a recomandat secretarul
sini lipărite pe cartonaşe locul I pe judeţ în anul 1980 ganizaţiile dc partid, cu donează principalele pre general al partidului, tova
lucioase. Le alli în curiile în întrecerea dintre consiliile populare comuniştii, care sînt su- ocupări acestui deziderat răşul Nicolae Ceauşescu,
şi in casele fiecărui gos tlelul a lot ceea ce reali major — realizarea inte să investigăm şi să exploa
podar. De fapt, inlreaga zăm. grală a planului, la toţi in tăm şi panourile eu mine
sau porumb, ci creşterea In timp ce parcurgeam dicatorii şi în condiţii de ralizaţii subţiri, sărace în
comună este o mare carte animalelor. Nu există gos împreună străzile aşezării, La sediul consiliului eficienţă tot mai ridicată. conţinut, să punem în va
de vizită prin care cetăţe podărie fără animale. Aici primarul ne povesteşte popular îl găsim pe vice Accentul principal îl pu loare cantităţi tot mai
nii se prezintă oricui do întrecerea între cetăţeni cum a obţinut comuna lo preşedintele Petru Gavri- nem, aşa cum este şi nor mari de resurse minerale
reşte să-i cunoască. Curii are un obiectiv precis : a cul I pe judeţ în între lă, tocmai sosit „dc pe sa mal, pe îndeplinirea pro utile.
bine amenaiate, casc trai creşte animale cît mai cerea dintre consiliile le“, cum se exprimă el. ducţiei fizice, in structura Acţionăm, de asemenea,
nice din cărămidă şi pia multe şi cît mai robuste. populare comunale pe anul Tînăr, plin de viată, gala sortimentală planificată. A- cu răspundere ca să spo
tră. pomi mulţi, dar mai La primăria comunei — 1980. Vorbeşte domol, aricind să pună umărul ceasta presupune — şi noi rim eficienţa muncii noas
ales oameni primitori, cu care este cu adevărat pri chibzuit, nu vrea să sc unde este mai greu, vice acordăm maximă impor tre. în această direcţie an»
tragere de inimă la mun ma gospodărie a aşezării laude ; vrea să lie cît mal preşedintele este un aju tanţă acestui deziderat — obţinut unele rezultate bu
că, ta înnoiri, la frumos. — în solarul pe care l-au aproape de adevăr. tor de nădejde al prima creşterea permanentă a ne. Un exemplu edifica*
Primăvara la Balşa este o construit cei ce lucrează — Fapt este că locul a- rului. Aici Ia Balşa, tott productivităţii muncii, pro ■ tor : în ultimii 15 ani am
membrii biroului comite
desfătare chiar şi pentru aici, roşiile sînt de pe a- cesla ocupai în întrecere movarea in activitatea de redus consumul de lemn
cel care a poposit aici cu cum cît nuca, iar aleile şi este mîndria noastră. Mîn- tului comunal de partid, ai exploatare, ca şi in cea de de mină de la 36 mc/1000
treburi. Pămînlul, mai copacii care înconjoară dria şi totodată răspunde biroului executiv al consi preparare, a unor tehnolo tone de minereu la 9,4
mc/1000 tone. în prezent
gii de lucru moderne, cu
sărac ca în alte păr[i clădirea i m p u n ă t o a r e rea noastră pentru munca liului popular, formează înalţi indici calitativi şi de
cu adevărat o echipă uni
rodeşte totuşi pentru vorbesc despre mîinile de dc viilor. Cinci spun ,,a tă în conducerea treburi eficienţă. Ca atare, am tre VIOREL POPA
îndestularea celor ce-1 gospodari ale acestora. Şj noastră“ mă relei la loji lor comunei Aproape toa- cut la exploatarea în fron secretarul comitetului
primul dintre ei, aşa cum locuitorii comunei şi nu turi scurte, prin metoda de partid,
muncesc cu dragoste.
se cuvine pe merit este la cei ce lucîăm la pri GHEORGHE PAVEL cu subetaje cu gol aban NICOLAE LUNGU
Dar marea bogăţie a Bal-
însuşi primarul comunei, mărie. Pentru că ei. cetă donat şi cu gol remanent directorul I.M. Barza
şei nu este recolta de grîu Adam Moga. ţenii pe măsura puterilor (Continuare in onn o 2- a) şi îtmagazinare, reuşind ca
#»£slţj 40 la sută din pro {Continuare în oaa o 2-aî
n
