Page 89 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 89
Pag. 1 DRUM Ut SOCIALISMUL*
Munca poltieo-liieoiogSei Cui încredinţăm sarcina de agitator ? ¡s;
Dorind să găsim în mun ce ca îndemnurile lor să fost desemnată ca agitator
cultural-educativă si constituie ca cu agitatorii unele ele găsească ecoul dorit. Nu şi brigadiera. Este ştiut că
mente cu putere de gene
mobilizarea oamenilor la
o dată autoritatea funcţii
ralizare, l-am întrebat pe lor lor le este de un real muncă face parte din o- 16.00 Fotbal:
Argeş,
o preocupare - permanentă I tovarăşul Teodor Vasiu, se sprijin în munca de agi bligaţiile pentru care a- reşti
directă
cretarul comitetului comu
tatori. Cit poate însă să
ceasta este retribuită. între
nal de partid Ilia, ce func conteze autoritatea func cei 80 de comunişti cîţi 17.50 Trage)'
ţionalităţi socoteşte dînsul ţiei sau îndeletnicirea de activează în brigadă sînt 18.00 Telcşci
18.25
Mult <
că pot fi atribuite calităţii toate zilele a comunistului mulţi care nu au răspun moaşă
de agitator. Răspunsul a pe care-1 desemnăm ea a- deri de conducere, în bim...
în contextul acţiunilor iniţiate tie Co care au participat îr.embri ai activelor fost prompt : „Un bun a- gitator ? schimb se bucură de în 18.50 1001 di
mitetul judeţean de partid pentru ridi de partid, de sindicat şi U.T.C. din uni împreună cu tovarăşa crederea oamenilor. 19.00 Telejit)
Actual
10.25
carea nivelului calitativ al muncii po- tăţile comerciale, de alimentaţie publică gitator este acela care Anamaria Ticoşan, secretar Aceste consideraţii nu 20,10 Fapte
poate să-i convingă pe alţii
litico-ideologice şi cultural-educative, şi cooperaţia de consum, activişti ai co că, dacă vor ieşi cu toţii trebuie înţelese neapărat cii şi
subordonării acesteia realizării exempla mitetelor de partid orăşeneşti şi muni ca o critică a modului cum 20,35 Telecii
„Mari
re a sarcinilor economice, se înscrie şi cipale, cadre de conducere de la Direc la timp în cîmp, la muncă VIAJA DE PARTID zile di
consfătuirea cu caracter de schimb de ţia comerciala judeţeană, U.J.C.C,, pentru întreţinerea cultu au fost selectaţi agitatorii toievsi
studio)
experienţă organizată zilele trecute Ia I.C.R.M., I.C.R.T.T., I.C.S.A.P, şi I.C.S.A- rilor, recolta va fi bogată. la Ilia, pentru că, în gene 22,05 Teieju
Casa de cultură a municipiului Deva, la limentara. Dacă se întîmplă astfel, a- ral se manifestă responsa
tunci acel om e un bun adjunct cu probleme de bilitate în problema res
agitator“. propagandă în comitetul pectivă. Ne-am folosit însă
Răspunsul este purtăto comunal de partid, şi cu de acest exemplu spre a
, REALIZĂRI Elvira Arghire —, am pus merţ, în unele unităţi s-au tovarăşul Teofil Popa, res
L un accent deosebit şi pe înregistrat delapidări în rul unei doze însemnate de atrage atenţia asupra unor
j PE MĂSURA crearea unui climat de ar valoare considerabilă; se adevăr. în fond aceasta în ponsabilul colectivului de condiţii pe care trebuie să
agitatori de la brigada 1
BUCURE!
, PREOCUPĂRILOR monie şi încredere între mai găsesc şefi de unităţi seamnă a fi agitator — un a C.A.P., analizăm, prin le îndeplinească cei căro dioprograre
om cu putere de a in
componenţii fiecărui colec sau lucrători puşi pe căpă prisma rosturilor acestui ra li se încredinţează mun Badiojurua
Din materialul prezentat tiv de muncă din unităţile tuială, care vînd cu lipsă fluenţa în bine pe alţii. colectiv, compoziţia sa. Cei ca de agitatori. Tot pri presei; 8,1(
în consfătuire, cit şi din noastre, ceea ce ne-a dat la gramaj sau cu supra- Detaliate, cerinţele muncii 11 agitatori care alcătuiesc vind prin această prismă, diilor; 9,00
respective obligă la o se
9.05 Răspui
exemplul personal e de
intervenţiile unor tovarăşi posibilitatea să eliminăm preţ ; exită încă, ce-i drept lecţie în cunoştinţă de colectivul au ca sarcină neînlocuit între calităţile lor; 10,00 1
ca: Valeria Poenaru, se în bună măsură abaterile puţini la număr, vînzători cauză a celor cărora li se principală mobilizarea la necesare unui bun agitator. 10.05 Inter;
cretara comitetului de de la regulile de comerţ, care nu au o atitudine co încredinţează această răs muncă în timp optim a Nu poţi să foloseşti pute populară;
socialiste;
partid de la I.C.S.A.A.P. să nu avem nici o recla- respunzătoare în contactul pundere. cooperatorilor şi mecani rea de convingere a exem g! .ri ai
nieieşti di
Petroşani, Arghire Elvira, maţie din partea cumpă cu cumpărătorii ; în dife La nivelul Comitetului zatorilor. Dată fiind mi plului personal îndemnîn- nerale nr.
secretara organizaţiei de rătorilor sau consumatori rite unităţi, mai cu seamă siunea lor prioritară, în reşti; 11,00
bază de la secţia din Ha lor". de alimentaţie publică, nu comunal de partid Ilia este mod logic agitatorii care du-i pe oameni ia activi 11.05 Micro
ţeg a I.C.S.M. Călan, loan O apreciere pozitivă se se respectă regulile de co constituit un colectiv din compun colectivul trebuie tăţi cu care nu ai con 11,35 Avan
Todică, secretar adjunct al poate face şi asupra mo merţ etc. Toate aceste as 15 agitatori. Preocupările să fie oameni cu activita tingenţă directă. TV.; 12,00
12.05 Din c
comitetului de partid de la dului în care cadrele de pecte negative pot fi înlă acestora sînt diverse dar, tea de bază în agricultură. Iată deci cum obiectivul lui nostru
1.C.S.M, Brad, Cighi loan, conducere din unităţile co turate, printr-o susţinută cum e şi firesc, prioritară Face parte din acest co principal al activităţii gru ştiinţific;
secretar adjunct al comi merciale sînt implicate în muncă de la om la om, rămîne sarcina mobilizării lectiv şi o comunistă eu pului de agitatori impune Mircea Ne
1 la 3; 1
tetului de partid de la calitatea lor de conducători printr-o atentă activitate cetăţenilor la muncile din munca de bază la poştă. de la sine o anume com taţilor; 1«
X.C.S. Alimentara Hune şi oameni politici. „în le de conştientizare a acestei agricultură şi zootehnie. Ei Sigur, în cadrul colectivu poziţie a sa. A nu ţine 10,15 Ansa
doara, Romulus Mihăilă, gătură cu aceasta — rele categorii de oameni ai sînt în multe cazuri cadre lui său, ea poate determi seama de acestea poate să reşti : Cor
ţa; 10,25 C
secretar al comitetului de va în cuvîntul său Vale muncii care sînt în perma cu munci de răspundere în na o mai bună participare ducă repede la formalism. mice; 10,5!
partid comerţ Deva, loan ria Poenaru — la noi s-a nent contact cu oamenii. agricultură, în instituţiile la munca ce-i este proprie, Iar de formalism trebuie lui; 17,00
înţeles deplin faptul că a-
Dara, responsabilul unită ® Pentru continua îm social-culturale ale comu în ce măsură insă ii poate să ne ferim cu toţii în 17.05 Un
17.30 Folbi
ţii de alimentaţie publică devărata muncă politică bunătăţire a muncii poli- nei, în învăţămint. Autori mobiliza pe mecanizatori munca noastră. nut; 20,00
nu se poate realiza decît
„Mioriţa" Orăştie, precum tico-ideologice şi cultural- tatea morală de care ei se sau pe cooperatori ? Tot în zicii uşo
şi ale altor participanţi la educative — organizaţiile bucură printre cetăţeni fa cadrul acestui colectiv a ION CIOCLEI 20.30 Conc
21,00 Bulei
consfătuire s-a desprins cu de partid, de sindicat, In numele
claritate că organizaţiile de U.T.C. şi O.D.U.S. vor tre ne; 21,30
gartid din majoritatea uni organizaţiile bui să acţioneze mai hotă- Producţii sporite de minereu Cadenţe s
intr-o oi
tăţilor comerciale, de alir rît, punînd la baza între muzicale;
mentaţie publică, de servi de partid din comerţ gii munci măsurile adop stop muzi
re a populaţiei şi din coo tate de plenara Comitetu {Urmare din pafl. 1) nizarea temeinică a pro nizarea muncii, de neîn-
peraţia de consum acţio lui judeţean de partid din ducţiei — pe raioane, for cadrare întotdeauna în cri
nează mai bine decît în 27 octombrie 1980. * Va ne străduim să reducem maţii şi schimburi, res teriile calităţii, de insufi
trecut pentru informarea în mijlocul lucrătorilor trebui acordată o mai ma tot mai mult consumul de pectarea riguroasă a disci cientă aprovizionare teh-
şi cunoaşterea de către co noştri, prin implicarea or re atenţie pregătirii şi des lemn prin , generalizarea plinei tehnologice şi a nor nico-materială şi transport
munişti şi ceilalţi oameni ganelor de partid în acti făşurării adunărilor gene susţinerii metalice, meto melor de protecţia muncii, defectuos al minereului
DEVA :
ai muncii a documentelor vitatea de conducere a u- rale ale organizaţiilor de dă mult mai economică şi orice abateri fiind anali spre suprafaţă şi spre u- la — Vie
de partid şi de stat, a le nităţilor şi prin întărirea partid şi U.T.C., în aşa prin faptul că recuperăm zate operativ şi luîndu-se zina de preparare. Ne pre trla); Fiul
gilor ţării. în acest scop se în continuai'e a controlu fel incit acestea să consti armăturile şi le refolosim măsuri corespunzătoare. In ocupăm însă de înlătura nu?vdoj
organizează dezbateri la lui de partid. Acelaşi lu tuie o adevărată şcoală de de mai multe ori. stilul nostru de muncă fo rea acestor neajunsuri, ac 420 . v’Iacă
cursurile învăţămîntului po- cru am reuşit să-l facem educaţie comunistă a mem Un accent deosebit îl losim frecvent şi cu bune ţionăm ferm în direcţia nume (Sii
ma Rae <
litico-ideologic, expuneri, a fi înţeles şi de către brilor de partid şi utecişti- punem pe activitatea elec rezultate metoda consultă generalizării experienţei lotului Pi
informarea politică a C.OJM., sindicat şi U.T.C., lor ® Cel puţin o dată pe tromecanică, de întreţinere rii largi a oamenilor mun înaintate, a metodelor de rul); PK1
membrilor de partid, ai or să determinăm conducerile şi reparaţii a mijloacelor cii, atragerea lor la actul înaltă productivitate, de aurului (1
timpului
ganizaţiilor U.T.C. şi de acestora la participare la lună, precum şi cu prile tehnice din dotare. în a- de conducere şi de decizie, îmbunătăţirea calităţii mi Prietenii
sindicat cu prilejul adună înfăptuirea actului politic jul discuţiilor individuale, cest compartiment avem insistînd ca toate propune nereului extras şi de creş publica);
de oţel
rilor generale sau al in în toate unităţile noastre“. membrii de partid să ra personal bine pregătit pro rile să le concretizăm ope terea continuă a eficienţei constelaţia
struirilor periodice. O ex Ca urmare a îmbunătăţi porteze cum îşi îndeplinesc fesional, care efectuează rativ şi cu maximum de e- economice. De la începu eitercsc);
perienţă bună în această rii muncii politico-ideolo- sarcinile încredinţate şi se revizia şi repararea la ficienţă. Acţionînd în acest tul anului, I.M. Barza şi-a fetele mc]
privinţă au acumulat comi gice şi cultural-educative, pregătesc din punct de ve timp şi de foarte bună ca mod, împreună cu munci realizat prevederile de Ultima jer
tetele de partid comerţ De folosirii pe scară tot mai dere profesional » Să fie litate a maşinilor şi insta torii, şi militînd pentru în plan la principalii indica LONEA :
narilor <!
va, Hunedoara, Petroşani, largă şl a altor forme ale acordată o şi mai mare a- laţiilor, asigurînd prelungi făptuirea propunerilor lor, tori, ne străduim să în LA : JV
Brad şi Orăştie, unde atît muncii politice de masă — tenţie îmbunătăţirii conţi rea timpului de funcţiona colectivul I.M. Barza îşi cheiem cu bine pianul pe (Muncitor
la învăţământul politico- gazetele de perete, propa nutului educativ al învăţă- re a acestora şi deci creş îndeplineşte constant, de cinci luni şi pe primul se Caută vin
UrnCANI
mestru al anului. Accentul
terea producţiilor de mine
ideologic de partid, de sin ganda vizuală, brigăzile mîntului politico-ideologic, reuri şi în acelaşi timp rea mulţi ani, toate sarcinile principal îl vom pune în gint (7 Ni
dicat şi al U.T.C., cit şi eu artistice — s-a reuşit ca în informării politice şi pro de plan, situîndu-se în rîn Viaţa dub
lizează o mare diversitate
ocazia informării politice anul trecut şi în acest an pagandei prin conferinţe ® de piese de schimb pentru dul unităţilor economice continuare pe creşterea GURABAJ
productivităţii, pe promo
vultur
i
se prezintă şi momentul e- să se creeze 35 de colecti Totodată, se impune a fi mijloacele noastre tehnice fruntaşe din judeţ şi din varea unor tehnologii mo TIE : .Tar
conomic, care reflectă si ve model de muncă şi via intensificată munca de e~ din dotare; ţară. derne, care să ne asigure tereştrii
tuaţia realizării planului, ţă în Valea Jiului, Hune ducare a lucrătorilor din ment cu
neajunsurile existente în doara, Brad, Orăştie, De comerţ în spiritul norme în activitatea sa, consi Este adevărat că mai a- înaltă calitate şi maximă (Flacăra)
luna respectivă, cit şi di va, Călan etc. In unită lor eticii şi echităţii socia liul oamenilor muncii are vem şi greutăţi legate de eficienţă în întreaga acti Privighctc
recţiile în care trebuie să ţile unde funcţionează ase liste, pentru activizarea în- permanent în atenţie orga ordine, disciplină şi ^orga vitate. cultură);
ia L o n c
se acţioneze pentru înlătu menea colective s-a îmbu tr-o mai mare măsură a BRAZI :
rarea lor şi îndeplinirea e- nătăţit servirea, s-au întă opiniei împotriva celor ca sit; CALi
xemplară a sarcinilor. rit ordinea, disciplina şi re încalcă legalitatea so mai mult
S-a apreciat ca pozitivă spiritul de echipă, ceea ce cialistă, regulile de comerţ Primăvară frumoasă fa Balşa ră); SIM
computert
preocuparea majorităţii or a condus la realizarea şi ® Trebuie acţionat astfel rcşul); n
ganizaţiilor de partid din depăşirea sarcinilor de ca fiecare lucrător din co {Urmare din pag. 1) cul in Întrecere au ¡ost ceşti inimoşi gospodari, gostea nu
comerţ care se ocupă cu plan. în legătură cu efi merţ să devină un bun a- depăşiţi. un cuvînt de laudă mai
răspundere de ridicarea ni cienţa muncii politice des gitator în cadrul colectivu te acţiunile, toate iniţia La aceste ciire care re- mult celor care au stat în
velului politico-ideologic al făşurate s-ar mai putea lui din care face parte şi tivele pornesc din zbate ilcctă hărnicia locuitorilor fruntea acţiunilor : Viorica
membrilor de partid şi ce în rîndul cumpărătorilor rile acestui mănunchi de din Balşa adăugăm că şi Oprişa şi Ion Radu — Po
lorlalţi lucrători, urmărind preciza că aceasta şi-a adus cu care este permanent în comunişti, care-şi dedică in anul acesta treburile ieniţa, Floarea Rabolin —
în acest scop buna desfă o importantă contribuţie contact » Se impune, în a- puterile creşterii comunei, au pornit bine şi că se Poiana, Eiisabeta Marin-
Timpul
şurare a învăţămîntului de la desfacerea în primele 4 celaşi timp, mai multă a- Înfloririi satelor. ţinteşte către un Ioc frun cesc — Techereu, Petru 27 mai 19
partid, U.T.C., sindicat si luni ale acestui an, a unui tenţie generalizării iniţia Dar să vedem pe con taş pe judeţ. Prevederile Bunca — Almaşul Mic, neral căi
O.D.U.S. volum de mărfuri sporit tivelor muncitoreşti aplica cret cărui fapt se daloreş- Ia contractarea de anima Ion Pârău şi Ghcorghe schimbăb
De asemenea, în scopul faţă de aceeaşi perioadă a te cu bune rezultate in co te cîştigarca locului I pe le sînt realizate în între Danciu — Voia, Traian izolat voi
ploaie, ii
generalizării experienţei anului trecut. merţ, mai ales a iniţiativei jude}. Primarul Aclam Mo- gime, veniturile proprii Ia cări elect
pozitive au fost organizate „Brigadă bunei serviri“, ga şi vicepreşedintele Pe Moga — Galbena, Petru fia mode
Noja,
Floarea
fomotaş,
la nivelul comitetelor de EXISTĂ LOC organizării reclamei co tru Gavrilă ne pun la dis bugetul local sînt deja de loan N. Moga şi Antonie cări tem
km/li dii
partid, de U.T.C. şi sindi merciale, amenajării vitri poziţie cilrele: valoarea păşite, ca dealtiel şi exe Şteian — Balşa, Simion Temperat
cat un însemnat număr dc; PENTRU MAI BINE nelor, organizării propa livrărilor la ionelul de stat cutarea lucrărilor din con Medrea —• Ardou, Romo- oscila int
consfătuiri pe tema „Buna gandei vizuale specifice u- —■ 110,3 la sută, deslace- tribuţia în bani. Acum se iar cele
servire a populaţiei“, dez Participanţii la consfă nităţilor comerciale. rea mărfurilor cu amă acţionează pentru impul lus Marc şl Aurel Găldean 15 grade.
bateri care au vizat pro tuire, între care Dumitru Schimbul de experienţă nuntul prin cooperaţia de sionarea predărilor la — Slăuini, Viorel Vălean Pentru
bleme privind întărirea or Bogdan, directorul Direc a constituit un bun prilej consum — 100,6 la sută, fondul de stat, pentru exe — Vălişoara. Vremea
dinii şi disciplinei în mun ţiei comereiale judeţene, de răspîndire a metodelor veniturile proprii la buge cutarea lucrărilor agrico ...La Balşa, pe cartea de lă, cu ce
dea aver:
că, etica lucrătorului din lt. col. Alexandru Şponor înaintate de muncă, el fi tul locai — 104,7 la sută, le, pentru mai buna gos vizită a locuitorilor aces însoţite i
comerţ, consfătuiri pe te de la Inspectoratul jude ind întregit şi de vizitarea obiective construite din podărire a localităţilor co tei aşezări de munte a trice.
ma „Conducătorul — spe ţean de interne şi alţii au unor unităţi comerciale re contribuţia bănească — munei. iest înscrisă încă o iaptă I.a mu
cialist şi om politic“ la subliniat că în activitatea prezentative din munici 126,9 la sută, prestări ser Se cuvine, de asemenea, demnă de buni gospodari i neral eâi
Hunedoara, Orăştie. Brad, politică de masă s-au fă piul Deva, de vizionarea vicii către populafie — să aducem iav.de tuturor locul 1 pe judef■ Faptă ca temporar
averse ş
Simeria şi Petroşani. cut şi se mai fac simţite unui montaj literar pre 101,4 la sută, valoarea locuitorilor satelor pentru re înseamnă cinste şi în trice. Vi
„Pe lingă preocuparea ce unele neajunsuri. Faptul zentat de c o l e c t i v u l muncii patriotice pe lo ceea ce au făcut şi fac deamnă Ia c r e ş t e r i , la derat, c
am avut-o pentru conştien că nu s-a acţionat peste I.C.S.M. Brad. cuitor — 522 lei. Aşadar, spre cinstea lor şi a co înnoiri, la primăveri şi 70—fiu ltl
(Meteoro
tizarea lucrătorilor noştri tot îndeajuns pentru edu toti indicatorii !ua(i în cal munei. iar dintre to(i a- mai inimoase. Proncem
— spunea tînăra comunistă carea lucrătorilor din co- VASILE PĂŢAN