Page 9 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.UNIŢI-VĂ! mm mmmmmm ■ . |
«* /f <a>
SUB ZODIA SOCIALISMULUI
Joi ai trasat un fir roşu prin această zonă“
O zonă cu un relief de ioraj între tleiuş şi llomo- ful de raion, ing. Iosii
o frumuseţe iară seamăn rod, în vederea atacării Mîr/.a, in problema dirijă
ni s-a deschis, după ce pufului Vorja. rii cercetării geologice
ORGAM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA am străbătut Valea Sîrbi- „Aici este prima oară prin direcţionala drcuplă
UIAR JUDEŢEAN lor, spre cele două puncte cinci încercăm să aflăm ce din galeria IV în vederea
de lucru -— Homorod şi
se găseşte ia o adlncime
Valea Lungă —■ ale raio mai mare, adică la —40 obţinerii unei elicienlc e-
nului Vor(a a! I.P.E.G. De m“ — ric explică geologul c.onomicc sporite Ia(ă de
va. Acceleraţia şi frîna Radu Cernea, pe care /-am orizontul primar de pros
Anul XXXII!, nr. 7 305 MARŢI, 5 MAI 1981 4 pcigini - 30 bani maşinii au fost solicitate găsit la şantierul Homo- pecţiune.
din plin ia urcuşul sau co- rod, studiind proiitul geo ESTERA ŞINA
borîşul drumului colinar, logic al sondei nr. 17 Voi
amenajat aici, în urmă cu ta şi consultîndu-se cu şc- (Conîinuare în pag o 2-a)
şapte ani, de către cei
ÎN ÎNTÎMP1NAREA GLORIOASEI j care şi-au adus şi îşi aduc
în continuare o contribu
ţie importantă la studiul
geologic al acestei părţi a
ANIVERSĂRI A PARTIDULUI I judcfului nostru, dar şi Ia
deschiderea de orizonturi
şi galerii de coastă pen
SPRE MAGISTRALELE mecanic Ilie Toma, pre Francisc Szemcsuk şi tru prospectarea şi veriii-
LUMINII şedintele consiliului de alţii. carca zonei mineralizate.
control muncitoresc pe Echipe de sondori, mi
în timpul decadei re exploatare. Pe lingă aces TOT TIMPUL FRUNTAŞI neri, electromecanici, con
cord în producţie, dedica te. lucrări deosebit de im
tă sărbătorii muncii şi a- portante pentru buna Lingă cele 15 aparta duse de oameni destoinici
niversării partidului, e- funcţionare a secţiilor ex mente predate suplimen ca Nicolae Adam, Vasile
nergeticienii Mintiei au tar în trimestrul I bene Buluc, Constantin Podaru,
trimis suplimentar pe ficiarilor, constructorii Cornel Gros, Vasile. Kc-
magistralele luminii peste şantierului nr. 1 al T.C. csedi, de mineri irunlaşi
\ milioane kWh energie Deva adaugă alte 20 noi ca Valentin Pilmalinschi,
electrică. Sporul de pro apartamente în blocul E. Troian Pelrcscu, Auguslin
ducţie se datorează şi pu Acestea aveau termen de Turceanu ş.a. lucrează u-
nerii în funcţiune înainte finalizare în trimestrul cum la galeria 4 de la Ho
de termen a grupului nr. III. însă nu este singurul morod, la cele două di
5, aflat în revizie tehni devans înregistrat pe şan recţionale —• dreapta şi
că. Acum preocupările tierele construcţiilor de stingă — spre a constata
harnicului colectiv de locuinţe din Deva. La un extinderea zonei minerali
muncă so concentrează a- număr de 60 apartamente zate, iar la Valea Lungă
supra obţinerii unor can stadiile fizice sînt devan deschid un nou orizont
tităţi însemnate de ener sate cu o lună de zile, prin galeria transversală.
gie pe bază de cărbune, fapt ce garantează şi pre Tot ei sînt cei care, sub
în vederea economisirii darea acestora înainte de îndrumarea competentă a
gazului metan. şefului raionului Vorfa,
termenele planificate.
ing. Iosii Mirza, au am Oamenii, odată eu dezvoltarea şi extinderea panelelor
RECONDIŢIONĂM Aici au lucrat sau lu plasat ioraje şi galerii de de lucru, au dobindit trepte superioare de calificare. La
ŞI PIESE DE SCHIMB ploatării, colectivul ate crează unele dintre cele coastă pe PSrîuh Băilor şi sonda nr. 12 Vorţa lucrează o echipă de sondori, condusă
PESTE PLAN lierului mecanic desfăşoa mai bune echipe de con al Merilor, iar acum lu cu pricepere de Gheorghe Mi dea.
In foto: aspect de la introducerea garniturii la puţul
ră o intensă activitate pe structori: zidarii lut Ale crează la o instalaţie de sondei. Foto: ViltGIL ONOIU
Oamenii muncii de la a- linia recondiţionării şi xandru Marcu şi Ion A-
telieruî mecanic al Ex confecţionării unor piese dascălu, mozaicarii Iui
ploatării miniere Deva îşi de schimb. De la începu Dumitru Constantin, tîm-
concentrează eforturile tul anului, sarcinile de plarii din formaţiile con
pentru realizarea Ia ter plan la recondiţionări de duse de Mihai Moldo van TRÎEUNA EXPERIENŢE'
men, sau chiar mai de piese au fost depăşite cu şi Vasile Chioreanu, i'ie-
vreme, a unor importan 330 000 iei, activitatea ex- rar-betoniştii lui Ioan
te lucrări de reparaţii la Preg şi schelării Iui Ioan
diferite maşini şi instala tinzîndu-se la peste 100 David. Succesele de azi B ACŢIUNI ÎN SPRIJI
de repere, iar la piese de
ţii din cadrul uzinei de schimb cu peste 280 000 lei. sînt un rezultat imediat ai Pregătirea oamenilor - NUL PRODUCŢIEI. Dorind
preparare, pentru execu La obţinerea acestor rezul modului fum se munceş să-şi aducă o contribuţie
tarea a cît mai multe tate, dedicate aniversării te pe aceste şantiere. Iar mai marc In producţie, u-
tcciştii de la I.M. Barza c-
piese de schimb. a 00 de ani de la crearea despre felul cum se mun o problemă mereu actuală fectucazâ in aceste zile o
— Am încheiat mai re ceşte se poate trage o suită de lucrări la deschi
pede cu cîteva zile repa P.C.R., o contribuţie deo concluzie din următoarea derea tunelului de trans
port al minereului pe ban
raţia capitală la linia 1 sebită şi-au adus-o echi situaţie: în primul trimes Despre drumul parcurs timp conduce din nou o da de Ia sectorul Valea
celule, iar la flotaţia ve pele de strungari conduse tru ai anului, Şantierul 1 de Constantin Popa în mi brigadă dotată cu complex Berzei, dizlocind piuă a-
che am finalizat în cle- de Horia Mitulescu, An Deva s-a situat pe locul neritul Lupeniului am pu mecanizat şi, după rezul cum peste 2 000 metri cubi
de rocă şi pămînt. tu a-
vans revizia şi reparaţia gliei Marina, Ilie Micu- I în întrecerea socialistă tea spune că a avut o tra tatele pe care le-a obţinut reparaţii Ia locomotivele
celaşi timp ei au efectuat
pînă în prezent, se situea
iectorie sinuoasă, brigadie
1
L" Nicolae Bexa, Jan Barbu, lui de construcţii. rul menţinânclu-se insă în ză pe un loc de frunte în din subteran şi la utilajele
morii de măcinare —
la, lăcătuşii Aurel Gros,
dintre şantierele Trustu
sublinia maistrul electro
de
iu valoare
front,
de
cadrul sectorului IV şi al
prim-planul activităţii de
4
bază a extracţiei cărbune minei. Discuţia cu el am 18 000 Iei şi au recuperat
peste 1000 kg de cupru din
lui. Prin anul 1976 îl gă purtat-o îndeosebi pe sea cablurile şl motoarele uza
te. (Adriana Benca, cores
Manifestări politico-educative ÎN ZIARUL DE AZI: sim la conducerea unei ma diferenţelor interveni pondentă). » DEZBATERE,
brigăzi care avea în dota te de la primul complex in cadrul clubului de dez
e Activitatea organi re un complex mecanizat introdus, pînă la cel ac bateri politico-idcologice »1
dedicate gloriosului jubileu zatorică de partid — pentru exploatarea blocu tual, tehnologia de lucru lor patriei Brad, s-a des
Casei pionierilor şi şoimi
implicată temeinic în lui IV din stratul III, pri fiind mult diferită. făşurat dezbaterea cu te
o COLOCVIU DE ISTO o „LA IZVORUL GRISU înfăptuirea sarcinilor e- mul complex introdus la „Complexul este, în linii ma : „Ultimele vestigii co
RIE. „Partidul Comunist Ro LUI“ — cea de-a IlI-a edi conomico-s o c i a I e. » mina Lupani. Mai târziu îl mari, acelaşi, deşi acum loniale. Republica Sud-Afri-
cană şi politica de apart
mân Ia cca dc-a 60-a ani ţie a Festivalului culturii şi G.I.G.C.L. — unitate găsim, în aceeaşi brigadă, diferă foarte mult. La în- heid“. Dezbaterile au fost
versare“ a ¡ost tema coloc educaţiei socialiste de la fruntaşă pe ramură în dar ca şef de schimb, con conduse de pionieri de Ia
L i c e u l
„Avram
Iancu“
viului de Istorie care a Blăjcni s-a deschis, dumi întrecerea socialistă pe ducerea revenindu-i unui CONSTANTIN IOVĂNESCU Brad, hi frunte cu coraan-
deschis, duminică, kt Simc- nică, cu expunerea „Sase 1980. ® Sport. maistru electromecanic — danta unităţii, pioniera A-
ria, cca dc-a VUI-a ediţie decenii de existentă, şase Teodor Boncalo. De cîtva {Continuare in pag. o 2-a) lina Baianţ, care au dat
dovadă de o bună pregăti
a ¡estivalului cultural-edu decenii de muncă şi luptă, re, asigurind succesul dis
cativ „CAnlcccle Streiului“. cuţiilor vii, documentate.
inaugurarea edifici omagia de împliniri comuniste", (Nicoleta Luţ, subredacţia
„Cravatele roşii cu tricolor"
le a prileluit şi un specta urmată de un spectacol Brad), m NOI DOTĂRI
col realizat de elevii şcoli iolcioric. Deschiderea festi ŞCOLARE. Cabinetul dc
lor din oraş sub genericul vă de la căminul cultural istorie al Şcolii generale
dc 8 ani din satul După
„Cinstim Partidul Comunist a lost întregită de o expo Piatră (comuna Buccş) a
Român“ şi vernisatul expo ziţie de carte, dedicată ju fost înzestrat cu mobilier
ziţiei de pictură Istorie şi bileului de la 8 Mai. nou in valoare de peste
30 000 lei, iar fondul de
contemporaneitate“ a pro s „SARGEŢIA ’81“. Lo earte al bibliotecii a mai
fesorului Adrian Malecscu. cuitorii comunei Bretea Ro sporit cu 900 dc volume,
o ANGAJAMENTUL DE mână au dedicat prima c- transferate şcolii de către
Institutul politehnic Bucu
MUNCA PATRIOTICĂ — difie a lestivalului cultu- reşti. Noile dotări oferă
ÎNDEPLINIT I Unitatea de ral-educaliv „Sargefia '81“ şcolarilor din După Piatră
condiţii superioare de în
pionieri ,,Simion Groza“ de apropiatei aniversări a văţătură. (Ion Coţol, co
la Sconta generală Bucu- partidului. Inaugurată du respondent! .
reşci şi-a realizat in pro minică, prima ediţie a oie
porţie de 90 ta sulă anga- rii publicului prezent la
iameni ut de muncă patrio căminul cultural din loca
tică asumat pentru între litate expunerea ,,Realizări
gul an 1961. Pionierii au şi perspective ale comunei
piardal în această . primă Bretea Română în anii so
vară 2 000 puieti de pin şi cialismului“ şi un concurs
au ho/ărîl ca în zilele pre gen „Cine citeşte, cunoaş LL. Chişcădaga : o nouă
mergătoare gloriosului ju- te“ pe tema „60 de an/ de garnitură de tren încărca
bilcu să-şi onoreze integral ta crearea P.C.R.“, desiăşu- tă eu ciment pleacă spre
angajamentul luat pentru rat în toate unităţile şco şantierele ţării.
acest an. lare din comună.
