Page 92 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 92
PROLETARI DIN TOATE TARILE.'UNltf-VĂ! Un nou produs în Valea Jiului
CĂRBUNELE DE CARIERĂ
Pentru Valea Jiului ex producţiei minelor care 900 000 tone, la Cimpu
tracţia cărbunelui consti le-au deschis, insă cere lui Neag şi-au făcut apa
tuie de Toarte mult timp rea mare de cărbune, mai riţia excavatoarele şi au
ocupaţia de bază a oame
ales cGc.sjficabil, a făcut tobasculantele de mare
CIALISMUL nilor de pe aceste melea — cariera Cîmpu lui Neag vîrtos la treabă. Raportul
pornit
S-a
ca investiţiile in acest capacitate.
guri. Pirul în zilele noas
sens să crească perma
nent. Una dintre acestea
tre au luat fiinţă zece în
de descoperii — de unu
treprinderi miniere — li
la trei, adică pentru o to
nele mult prea vechi, — a luat o amploare deo
nă de cărbune era nece
altele mai noi, a căror sebită, mai ales in acest sară excavarea zi trei to
OBGM AL COMiTtTütUl JUBETtflN HUMEOÜflRff flt P C: vechime abia depăşeşte an. ne de pămint şi rocă —
un deceniu — din subte Pentru satul crescăto şi cantitatea de cărbune
SI AL C O N S I U U L U I P O P U L A R J U ranele cărora sini scoase rilor de animale de la i-a îndemnat pe primii
la lumină zeci de mii de poalele Munţilor Retezai, sosiţi pe acest şantier să
tone de cărbune zilnic. anul 1980 a însemnat pri nu stea pe ginduri. Ast
De dată foarte recentă — mul contact masiv cu in fel că în luna iunie, du
Anul XXXIII, nr. 7325 JOI, 28 MAI 1981 4 pagini - 30 bani numai cîţiva ani — în dustria, contact prilejuit pă excavarea unui volum
preajma unor întreprin de estimarea unor impor de 70 000 mc de pămint,
deri miniere au apărut tante rezerve de huilă la s-a extras prima tonă de
nişte mierocariere, din suprafaţă. în luna mai cărbune. De-atunci şi
ÎN LUMINA EXPUNERII TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU care cărbunele se exploa anul trecut, cînd a fost
tează la suprafaţă. Pro bine conturat un e&c.ă- C. IOVĂNESCU
LA ADUNAREA JUBILIARĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII PARTIDULUI ducţia acestora este, fi mînt dc huilă pentru o
reşte, modestă în totalul rezervă de a p r o a p e (Continuare in pag. a 3-a)
Consecvenţă şi fermitate pentru
Economii de materiale
întărirea neîncetată a disciplinei Colectivul de oameni ai muncii de la U.M.T.C.F.
Deva se preocupă stăruitor de recuperarea, recondi-
ţionarea şi redarea în circuitul productiv a materia
şi răspunderii comuniştilor în muncă lelor refolosibile. De la începutul anului, oaiiienii
muncii din unitatea noastră au colectat şi predai la
W W B m m •centrele I.J.R.Y .M.R. din Deva şî Haţeg 42 acumu
Una dintre ideile de lar nesc, comitetul comunal. Nu munişti, la locurile de mun 1 latori uzaţi, (¡9 anvelope pentru resapat si 238 anve
gă aplicabilitate practică în mai suma acestei activităţi a- că, în societate şi familie, în lope uzate, 25 kg alamă, 225 kg uleiuri uzate, alte ma
întreaga activitate de partid, sigură realizarea în bune toate împrejurările. teriale. Dc asemenea, am predat la noua bază a
desprinsă din expunerea tova condiţii a rolului conducător Un loc important în an U.M.T.C.F. Deva mai multe pompe de injecţie, com-
răşului Nicolae Ceauşescu la al partidului în toate dome samblul acestor preocupări presoare, alternatoare, demaroare etc., în vederea re-
adunarea consacrată aniver niile. l-au ocupat şi continuă să-l condiţionării şi redistribuirii lor pe maşini din cadrul
sării partidului, vizează pro In această orientare, Statu ocupe discuţiile individuale unităţii. Acţiunile colectivului nostru în direcţia redu
blematica disciplinei şi răs tul P.C.R. concepe raporturi cu toţi comuniştii — acţiune cerii consumului de materiale, gospodăririi lor chib
punderii comuniştilor in mun le membrilor partidului cu instituită ca medoiă de mun zuite, recuperării şi refolosirîi celor mai multe dintre
că, în viaţa socială. partidul însuşi subliniind în că permanentă cu toţi mem Elena Comía — tra««toa ele vor fi continuate şi mai intens, avînd în vedere
„întrînd în rîndurile parti pTimul rînd îndatoririle comu brii de partid şi cu toţi ute- ra Ja I-.IÍ.4JU.M, ¡Potros sui i,
dului nostru - se spune in niste, între care un loc cen ciştli - pe care practica a secţia S.XI, Vulcan — una vă ele sînt bunuri ale noastre, ale tuturor. (CONSTAN-
expunere - comuniştii şi-au tral îl ocupă prevederea „să confirmat-o ca absolut nece /Untre fruntaşele în muncă TJN ZARESCU, revizor tehnic, U.M.T.C.F. Deva).
ale întreprinderii.
asumat şi îşi asumă rn mod respecte cu stricteţe discipli sară, capabilă să contribuie
liber şi conştient răspunderea na de partid, obligatorie in la ridicarea pe o treaptă su
de a face totul pentru vic egală măsură pentru toţi perioară a activităţii fiecărui Un imperativ al acestor zile:
toria socialismului şi comu membrii de partid, respecta comunist în parte şi a orga
nismului, pentru înălţarea pa rea strictă a disciplinei fiind nelor şi organizaţiilor de
triei pe noi culmi de progres o condiţie principală a uni partid în general. Dialogurile
şi civilizaţie, pentru asigura tăţii partidului". purtate pe problematica vie loti oamenii şalelor la întreţinerea culturilor!
rea independenţei, libertăţii Pornind de la sarcinile ţii interne de partid au avut > j • •
şi suveranităţii României". complexe pe care judeţul ca rezultat numeroase pro I,a ora actuală, cea mai peste 120 — la cosirea lu- Ioan Popovici, Ioan Bucur
puneri a căror aplicare a
Derivind din însăşi natura Hunedoara le are de înfăp dat noi impulsuri activităţii importantă lucrare in agri cernel. la praşila I a sfe şi Cornel Dragolea, toţi
ideologică, politică şi organi tuit în procesul construcţiei cultură este întreţinerea clei de zahăr şi cartofilor. membri ai consiliului de
zatorică a partidului comu socialiste, de la obiectivele politico-organizatorice, spo ■culturilor. In aceste zile Preşedinta cooperativei a- conducere al cooperativei
rind substanţial aportul a-
nist, disciplina se manifestă de perspectivă cuprinse în bune de lucru pe ogoare, grieole, tovarăşa Mari a Bă- agricole.
cu atribute normative, de di documentele Congresului al cesteia la soluţionarea unui conducerile unităţilor a- roi, ne prezintă situaţia la Comuna Beriu. în ambe
rijare a unui comportament XTI-lea, Comitetul judeţean însemnat număr de proble gricole, consiliile populare, zi a lucrărilor : le cooperative agricole de
general al comuniştilor, du de partid, organele şi orga me economico-sociale şl cul organele şi organizaţiile de — Azi terminăm praşi producţie de pe raza loca
pă principii, norme şi reguli nizaţiile municipale, orăşe tural-educative. Discuţiile in partid de la sate au dato la I pe cele 10 ha semăna lităţii — Beriu şi Căstuu
riguros concepute, raportate neşti, comunale şi din uni dividuale au prilejuit, de a- ria de mare răspundere de te eu sfeclă şi pe 20 ha cu — a început întreţinerea
permanent la cerinţele etape tăţile economico-sociale din semenea, perfecţionarea sti a mobiliza toate forţele u- cartofi, iar miine începem culturilor. în prima s-a
lor revoluţionare în evoluţie. judeţul nostru au acordat şl lului şi metodelor de muncă mane şi mecanice la prăsi- praşila porumbului. Preci executat praşila mecanică
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu acordă o însemnătate majo ale birourilor organizaţiilor tul sfeclei, cartofilor şi po zez că întreaga suprafaţă pe întreaga suprafaţă se
a subliniat în Tepetate rin- ră preocupării de a acţiona de bază, asigurind întărirea rumbului, în aşa fel incit de porumb — 170 ha — a mănată cu cartofi —'37 ha
duri că rolul conducător al statornic pentru întărirea con legăturii acestora cu comu acţiunea să se efectueze hi fost erbieidată şi cultura —, a început praşila ma
partidului nu este o lozincă; tinuă a climatului de disci niştii, cu masa largă a oa timp şi la înalt nivel cali este destul de curată. nuală la sfeclă la brigada
aceasta depinde de felul plină în rindurile lor, pentru menilor muncii, pentru înde tativ, Un raid întreprins Aurelia Ocoiişan, briga din Sereca, condusă de A-
cum acţionează fiecare mem creşterea răspunderii tuturor plinirea sarcinilor de plan. prin citeva unităţi din diera ce coordonează în na Nasta. Din cauza vre
bru de partid, fiecare orga comuniştilor, indiferent de O atenţie importantă s-a consiliile unice agroindus deaproape desfăşurarea lu mii, au întîrziat puţin lu
nizaţie de partid la locul său funcţiile cu care sînt inves acordat discuţiilor cu acei triale Geoagiu şî Orăştie crării. ne spune numele crările în grădina de legu
de muncă, cum îşi îndepli tiţi, în îndeplinirea la cel membri de partid care au ne-a permis să surprindem cîiorva dintre numeroşii me. dar acum şi aici se
neşte rolul comitetul judeţean mai înalt nivel a obligaţiile, manifestat neajunsuri in ac aspecte ale strădaniei ce cooperatori ce se remarcă muncea cu spor. Praşila I
de Dartid, comitetul orăşe ce le revin în calitate de co- tivitate, au săvîrşit unele a- se depune pe ogoare. p in hărnicie: Doichiţa la porumb încă n-a înce-
bateri de la normele statu Pe o tarla, la intrarea Stănculescu, Ana Vasiu a
1 tare, de la principiile eticii în Romos, erau mobilizaţi lui Gheorghe, Ana Maie- B. TURDEANU
dis-cle-dimineaţă un mare
raş, Srafiea Ştefan, iar din
Pentru om şi sănătatea sa \ (Continuare în pag. o 3-a) număr de cooperatori — tre cosaşi îi evidenţiază pe (Continuare in pag. o 3-a)
\
Ocrotirea sănătăţii — taliei, prevenirea şi com- \
latură importantă a bună baterea bolilor transmişi- \
stării omului — a înregis bile, perfecţionarea ocro- r
trat şi în ¡urletul nostru o Urii sănătăţii maiorno-in- '
puternică dezvoltare. in iantile şi stimularea nala- \
. anii 1976—1980, pentru a- lităţii, combaterea unor (
părarca sănătăţii popu boli cronice şi degenera- ?
laţiei imnedoicnc, sta tive. ridicarea calităţii ac- i
tut a cheltuit peste lului medical, îmbunătăţi- \
16 miliarde Ici. in pe rea pregătirii proiesionalc. i
rioada amintită numărul constituie obiective de im- J
paturilor a ajuns la 6 485, portantă prioritară ale o- \
crotirii sănătăţii.
^
la(ă de numai 561 cile
erau în anul 1941, numă La realizările obţinute o i
rul medicilor crcs'cînd Ia însemnată c.ontrilrutie au '
901 din care 177 sini slo- adus-o organizaţiile de \
mut ologi. Azi. un medic partid şi de sindicat care i C.A.P. Beriu. Echipele de la grădină, conduse de Măriuţa Ştefan ie si Magdalena Damian, plantează ardei gras pe
militează pentru mobiliza- 1 o suprafaţă de 5 ha. Foto: VIRGIL ONOIU
are in îngrijirea sa. in
medic, 737 locuitori, iar rea întregului personal 1
unui stomatolog îi revin medico-sanitar în vederea \
îndeplinirii exemplare a i
3016 loc uit ori. Un 1941 me sarcinilor ce Ie revin pen- ' Mureş, condus de dr. Simion Simeria Veche de Inspecto ale Uzinei nr. 2 de la între
dicul avea în îngrijirea sa tru ocrotirea sănătăţii, se ţ Cotoi. Metoda, de mare uti ratul şcolar judeţean. 53 ROD prinderea „Victoria“ în ca
4 851 locuitori. Numărul preocupă cu răspundere l litate practică pentru salva AL EFORTURILOR. Locul drul celei de-a XV-a ediţii a
„Dialogului pe aceeaşi sce
personalului mediu. în rea de vieţi omeneşti, a fost II — fanion, diplomă şi in nă“. în prezenţa a peste 300
preluată de secţia internă a
signa de argint ale Societăţii
1980. a losl dc 3 419, re de promovarea climatului ? spitalului din Brad de către de Cruce roşie au fost acor de formatori-turnători, for
venind 156 'ocuitori la un de umanism şi solicitudi- i Sub H PREMIERA MED1CA1.A. a medicul specialist cardiolog date Comitetului judeţean de maţiile artistice ale uzinei —
directa
-coordonare
na fată de omul bolnav, ţ
personal mediu şi auxiliar, conf. univ. di*. Simion Cotoi, Sorin Banii. Prin tehnica a- Cruce roşie Hunedoara de taraf, orchestră de muzică
către
al
executiv
Biroul
uşoară, grup folcloric, dan
minlită,
acestei
cu
ocazia
în ultimul deceniu o scrie de asigurarea unui com- i de la Institutul de medicină premiere, s-a putut elucida Consiliului Naţional. Este suri, brigadă artistică, solişti
porlamcnl de înaltă ţinută J
de unităţi sanitare moder etică a cadrelor medico- ţ şi farmacie din Tg. Mureş, diagnosticul unui miner su răsplata rezultatelor obţinu vocali şi instrumentişti —
la Spitalul orăşenesc Brad a
ne au intrat in funcţiune. sanitare avut loc o premieră medica ferind de peste 15 ani şi in te, in anul 1980, în cadrul au cucerit punctajul maxim,
dintre
dica tratamentul adecvat, q;
comitetele
întrecerii
aflîndu-se, pină în prezent,
Adîncirea şi lărgirea i i lă în domeniul cardiologiei. SCHIMB DE EXPERIENŢA. judeţene şi al municipiului pe primul loc în „dialog“.
continuă a orientării pro Doctor \ Este vorba de o nouă meto „Modalităţi şi mijloace pen Bucureşti ale Crucii roşii, jg
filactice, investigarea com dă de diagnostic şi trata tru creşterea nivelului de DIALOG PE ACEEAŞI SCE
ment cardiologie cu ajutorul
pregătire a elevilor în con
plexă -a condiţiilor de OVIDIU CONSTANT1NESCU i| electr os timulat orii] ui, creaţie diţiile predării simultane" a NA. Casa de cultură din Că-
lan
â
spectacolul
găzduit
muncă şi de trai ale popu- Medic Emerit a urnii colectiv de medici de fost tema unui util schimb „Ansamblul turnătorului“ pre
J Ia Clinica medicală nr. i Tg. de experienţă, organizat la zentat de formaţiile artistice
