Page 93 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 93
2 DRUMUL SOCIALISMUL
9,00 Tdeşi
11.00 Roma
Marx.
du lui
Urmati-ie exemplul 12.05 cui t
Vatră
________________*__________ vasna
12.25 Angaj
dere i
condu
Legume în jurul blocurilor Fiecare palmă de pimtnt Repor
10.05
Teltfşc
17,10 Repor
Urmînd ' îndemnurile con trecut încă din primele zile ţara j
(Nepa
ducerii partidului şi statului de primăvară la lucrarea lor. ocupatăcu o cultură 17.25 Viaţa
nostru, un mare număr de în straturile frumos rînduite 18,35 Desen
vestiri
cetăţeni ce locuiesc în blocu în spaţiile dintre blocuri verde.
rile oraşului Haţeg au deve mulţi oameni — printre care folositoare 19.00 Teleju
nit în această primăvară pa Vasile Indrecan, losif Dră- 19.25 Actua
19,45 Ora t
sionaţi legumicultori. Asocia gliin, Bela Naghi, Alexandru Păşind în curţile multor lo 20.30 Evolu
ţiile de locatari, consiliul Zdrăilă şi alţii — au plantat cuitori din satele comunei de partid din brigada Here- mint.
peia a C.A.P. Veţel, Aron Ba-
Epi.soc
popular au depistat şi stabi ceapă, morcovi, pătrunjel, Veţel, constaţi cu bucurie că lint din Veţel, pensionar de la torii î
lit acele suprafeţe de teren usturoi ş.a. La ora actuală, 21.30 Cin tar
sînt oameni harnici şi buni C.S.H., care lucrează şl în coo
din noile cartiere care pot recolta este foarte frumoasă gospodari. Curtea şi giădina perativă, Mihăilă Nistor, pre el) est r
fi cultivate cu legume, fără şi asigură familiilor ce lu sînt organizate după o arhi şedintele O.D.U.S. din Mintia. 22.05 Teleju
ca prin aceasta să aibă de crează micile ferme din jurul tectură proprie, prin modul Fiecare palmă de pămînt din
suferit estetica localităţii. blocurilor, legume mereu in care sînt plantaţi pomii şi gospodăriile acestora este o-
Familiile cărora le-au fost proaspete. (N. Sbuchea, co viţa de vie, cum sînt organi cupată cu o cultură folosi
împărţite aceste terenuri au respondent). zate straturile cu legume, toare. Pomii fructiferi, via pe
rondourlle cu flori. Primarul spalier, straturile cu legume BUCURE'
comunei, Ioan Ştef, a ţinut şl zarzavaturi, trandafirii, flo dioprograir
Radi o,j urna
Emblema satului - hărnicia să-i evidenţieze între gospo rile, curăţenia şi ordinea ca presei; 8,U
darii de frunte pe Eleonora re domnesc pretutindeni — cliilor; 9,00
Ursa, secretara organizaţiei totul îţi incintă ochii ! 9.05 Răspw
Recent, cu prilejul unei vi care să nu-şi fi pus în gră lor; 10,00
10.05 roşiii
zite în Cinciş, l-am avut ca dină legume pentru consum popu/ar. Ai
interlocutor pe unul dintre propriu şi chiar pentru va In fruntea celor vrednici finanţare,
cei mai vrednici gospodari ai lorificare la stat sau pe pia Formaţii c
satului - Lăscuţ Lupu, pen ţa liberă, realizînd venituri 11.00 Buict ]
Cintcce
sionar, membru în biroul or însemnate. Comuna Bulzeştil de Sus se înscriu In fruntea listei ce Avanprcmi
ganizaţiei de bază din loca — Aţi putea să ne oferiţi îşi face un titlu de mîndrie lor ce predau cantităţi mari 12.00 Bulei
litate. Tema discuţiei : folo cîteva exemple ? din livrarea la fondul de stat de carne şi lapte se numă Din corni
nostru; 12,
sirea cu maximă eficienţă a — Notaţi numele lui Si- a unor cantităţi tot mai mari ră Ioan Belei, Mlron Toma şl nico-ştiinţii
pămîntului. mion Aida, Anica Stănescu, de carne, lapte şi alte pro Aurel Lup din satul Giur- de pace;
— Hotărîrea consătenilor Anton Lupa şi Ioan Vaida. duse provenite din gospodă geştl, Vasile Danclu din Tom- 5 ; 15,00 C
10.00 Radio
mei, după cel de al ll-lea Dar oamenii din satul nos riile populaţiei. în anul 1981, natec, Simion Pavei din Gro- teee patrie
Congres al ţărănimii a fost : tru sînt şi pricepuţi crescă de pildă, au fost deja înche hot şi mulţi alţii. Exemplul nicâ şi or;
în grădini şi pe loturile per tori de animale. Aproape fie iate contracte pentru 185 ca lor este urmat de un mare cultură; 10
lare; 10,55
sonale cît mai multe legume. care familie are cel puţin pete tineret bovin, 104 porci, număr de cetăţeni. Din co Instantaneu in prisaea lui Eugen Cazan. lui; 17,00 1
— Se înfăptuieşte această un contract cu statul pentru 722 hl lapte de vacă, 21 hl 17.05 Odă
hotărîre ? livrarea de carne, lapte, lînă lapte de oale etc., depăşin- muna Bulzeştii de Sus au 17,25 Te ap
triu mea
— Locuitorii din Cinciş sînt etc. lată ce mă îndeamnă să du-se cifrele stabilite, la In fost deja livrate la stat 32 cintcce pa
oameni harnici, gospodari afirm că emblema satului dicatorii respectivi, în planul capete tineret bovin şi peste 0 familie de apicultori luţionare;
pricepuţi. In această primă nostru este hărnicia. (I. Cin- dezvoltării economico-sociale 190 hl lapte, în primele pa .20,00 Atenei
uiei; 20,30
vară nu a fost nici o familie cişan, corespondent). pe acest an. Printre cei ce tru luni ale acestui an. zicli uşoar
Eugen Cazan din Deva — şi pe soţia mea Ileana, şi de ştiri; 21
bloc AI 1, apartamentul 03 pe cei doi copii — Gabriol 22.00 O zi
— este un om cu care ¡1i şi C'oriu. Acum, copiii sînt Bijuterii n
5.00 Nou s
Oamenii din satul nostru animalelor reprezintă îndeletniciri care se învaţă. Se învaţă iacc mare p l ă c e r e să studenti, dar cînd vin aca turn.
Ca orice meserie, cultivarea pămiutului sau creşterea
după regulile însuşirii tainelor oricărei meserii. vorbeşti despre multe lu să se grăbesc să meargă la
Din categoria celor intleob şte denumiţi „buni gospodari“, cruri, dar mai ales despre prisacă şi să se ocupe de
contractează şi vînd statului fac parte şi elevii din şcolile de toate gradele. Zilnic, aceş creşterea albinelor, dome stupi, de o sumedenie de
tia pot ti văzuţi la lucru, pe loturile şcolare, în sere sau
solarii, pe cîmp, sîrguind sub îndrumarea cadrelor didactice. niu care constituie pasiu alte treburi ce Ie presupune
fn imagine, aspect obişnuit de muncă în solarul Şcolii nea lui cca mai importan apicultura. DEVA :
animale şi produse animaliere generale din Lunca Cernii. Foto: IOAN VLAD tă şi statornică. Ni se des — Albinăritul reprezintă Je (Patria)
todă — se
tăinuia, recent, Eugen Ca pentru dumneavoastră, in JIUNED.oa
zan : primul rînd o pasiune. Dar (Flăcării j
In satul Boiu — localita 3 vaci şi aproape 2 000 1 gistul); i
te componentă a comunei lapte. —Am Învăţul albinăritul este, totodată, şi o impor seriile I-Il
Ra-poltu Mare — aflat în în urma dezbaterii pla dc la părinţii mei care, la tantă sursă de venituri. Ce dorul Hoo
rul) ; PET
/»na necooperatlvizată, nului privind dezvoltarea rîndul lor, l-au preluat de cîştiguri realizaţi ? Morgana
creşterea vitelor este o o- producţiei agricole cu lo- la părinţii lor. Iată dc ce — In fiecare an 50—60 000 Hanovra
cupaţie de bază. Toţi cetă c itorii satului, am hotărît pot zice că creşterea albi lei. Au fost ani cînd am Sub patru
blica); LU:
ţenii satului nostru con să sporim efectivele la nelor are In familia mea o rului (Cull
tractează si vînd statului bovine de la 212 la 230 realizai şi mai mult. Şt ¡ti, Vizită la c
în fiecare an animale şi capete, la porci de la 168 veche tradiţie. apicultura nu presupune in fărul); Uit
eitoresc) ;
produse animaliere în va la 180, iar la ovine să a- — Cift stupi aveţi ? vestita mari, albinele nu au de la man
loare de peste 20 000 lei, jungem la 2 000. în acest — 70, pe carc-i ţin intr-o nevoie dc îngrijiri deosebi FETRILA :
iar unii şi de peste 30 000 •scop am luat măsuri pen prisacă în satul Ciopeia. lui (Mu
lei. Eu personal am dat la tru curăţarea şi fertilizarea — Dumneavoastră, dc cită te, decît în anumite perioa NOASA : i
(Munci tore
stat în anul trecut anima păşunilor şi fîneţelor, de, iar tot ceea ce se pro Lancea dc
le şi produse animaliere pentru cultivarea unor su vreme vă ocupati de api- duce în stup se poale va iembric);
In valoare de 45154 prafeţe corespunzătoare de cultură ? lorifica prin predarea Ia din zgiri
I-II (Steau
lei, iar anul acesta pînă trifoi şi lucerna. Noi avem — De peste treizeci de stal — miere, ceară, propo- BARZA : (
(Minerul) ;
în prezent în valoare de a- de fapt furaje destule. Sa ani. Am reuşit să-i Iac să iis ele. (Ştefan Varga, co Pruncul, ţ
.proape 8 000 lei. în anii tul nostru vinde anual prin iubească această ocupaţie respondent). lenii (Pf
1978—1980 am încasat pe achiziţii cooperaţiei de con pentru i
GEOAC1U-
produsele livrate 118 512 sum mii de tone de fin. toarea (Ca
Comuniştii, toţi locuitorii
lei. Asemenea venituri în satului nostru, militează HAŢEG ;
semnate din creşterea vi Comuna Bretea Română în altele, precum Bretea creştere — să mulgi o va duce iarbă puţină, are narilor (P
pentru a da viaţă sarcini are sarcina să livreze în Română şi Ruşi numărul că, s-o duci la păşune, să-i exces de umiditate cînd Pierdut şi
telor realizează şi alţi lor ce le revin din hotă- acest an la fondul ele stat bovinelor scade. în Bretea coseşti pentru a avea cu ce cad ploi multe, deoarece Martorul
(Casa de
crescători de animale din rîrile Congresului al II-lea — în conformitate cu pla Română revine o vacă la o hrăni iarna. Sînt unii, şi canalele s-au colmatat, nu nil mei in-
satul nostru. Anul acesta al ţărănimii. nul dezvoltării economico- aproape trei familii, la nu puţini, care procedează se paşte raţional. Primă SIMERIA :
tan Ncmo
s-au contractat cu statul ele MIRCEA MEDA sociale în profil teritorial Ruşi cam un picior de bo- astfel; cumpără primăva- ria dispune de teren ce ar Libera, di
către locuitorii noştri 46 secretarul organizaţiei —- 210 porci, 250 viţei, 89 putea fi cosit sau păşunat, nii na) ;
viţei, 8 vaci. 32 porci, de partid, vite adulte şi 2 100 hl lap dar în acest an încă nu l-a dragostea i
faţă însă au fost realizate Oe ce scade numărul ie
eitoresc).
23 000 1 lapte de vacă, 168 deputat în consiliul popular te. Pînă în momentul de repartizat, deşi ar fi pu
ltg lînă. în primul trimes- comunal - satul Boiu, tut-o face. In cele două sa
fru s-au predat 18 viţei, comuna Rapoltu Mare contracte cu cetăţenii din te — Bretea şi Ruşi — există
122 viţei, 27 animale adul animale la Bretea Română ?
localitate pentru 210 porci. multe drumuri comunale,
şanţuri pe marginea căro
ra creşte iarbă ce ar pu Rezultate
te şi pentru 1 700 hl lapte. tea fi cosită în parte de mai 1081
De ce aceste realizări ne către cetăţeni. In 1982 se Extr. I :
corespunzătoare la ultime vină pe familie, daca se ra o vacă cu lapte, o pasc Extr. a 1
le trei capitole ? poate spune astfel. La ba pe unde pot, o mulg toată intenţionează a se defrişa 30, 33.
Fond (ol
za acestei situaţii stau mai vara, iar toamna o vînd. o suprafaţă' de pădure prin
— Adevărul este — ne multe cauze. Mulţi locuitori Şi ar mai fi şi lipsa de care se va rezolva proble l 291 024 le;
spunea Gheorghe Cuteanu, ai comuhei muncesc la Că- păşune. După un calcul ma păşunatului. Pînă a-
preşedintele biroului exe lan sau în alte oraşe din simplu un animal adult tunci însă consiliul popu
cutiv al consiliului popular apropiere şi au renunţat să are nevoie de circa 25 ari
— că în cîteva din cele mai ţină animale în curte de păşune, or, în Bretea lar ar putea lua cîteva mă
suri menite a impulsiona
13 sate ce alcătuiesc co pe motiv că n-au timp. Română nu s-au putut a- creşterea de animale în Timpul i
muna — numărul de ani Alţii au procedat la fel din sigura decît în jur de 16 28 mai 198
neral cald
male, în special la bovine, comoditate socotind că a ari. Unele sate — cum sînt gospodăriile populaţiei cum riabil, iar
este în ultimii ani în scă creşte şi a îngriji o vacă cele amintite că posedă ar fi: redistribuirea păşu tervalului
nii pe sate, închirierea de
noura. Izo
dere. sau un viţel este un lucru multe animale — au pă suprafeţe de la întreprin verse de j
şuni suficiente. Bretea Ro
Afirmaţia interlocutoru prea complicat şi nu se mână şi Ruşi însă au foar derea judeţeană pentru descărcări
face ca, acum, cînd civili
va sufla n
lui nostru este reală. Dacă sificări loi
zaţia şi bunăstarea intră te puţine pajişti. Problema exploatarea pajiştilor, fer
în satele Măeeu, Vîlcelele în casele oamenilor din este mai veche, dar n-a tilizarea mai bună a pă sudic. Ten
me vor o
Bune. Ocolişu Marc, Gînţa- mediul rural pe multiple determinat luarea unor şunii existente, împărţirea 18 grade,
ga ş.a. numărul de anima căi. cînd numărul de auto măsuri de către consiliul păşunilor pe tarlale ş.a. intre 22 şi
Ioan Mcda, un vrednic crescător de animale din satul grindină.
Boiu, comuna Rapoltu Mare. le în gospodăriile popu turisme proprietate perso popular. Păşunea de care I serviciu: 1
laţiei se menţine ridicat, nală se află in rapidă dispune satul Bretea pro TRAIAN BONDOR
