Page 94 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 3
U] NR. 7325 ® JOI, 28 MAI 198Í

45 de ani de la procesul tinerilor care participă toţi tehnicienii
conducători dc formaţii dG
lucru. Din program: „Orga­
¿VIZIUNE nizarea judicioasă- a locului
comunişti si antifascist! de la Brasov munca in acord“, „Legea nr.
de muncă — norme privind
oală 6/1977 privind rolul şi atri­
1 îoiloton: Karl a La I.M.C. Bîrcca, miine buţiile maistrului in proce­
Reluarea episo- sa primească cea mai grea politica antifascistă. la orele 14,30, Consiliul mu­ sul de producţie“ etc. a La
2 f Se împlinesc 45 de ani de 1934, P.C.R. a fost din nou nicipal al sindicatelor organi­ şcoala generală nr. 4 a avut
folclorică. în ar- la începerea procesului de la scos în afara legii, împreună pedeapsă. Procesul s-a încheiat prin zează o sesiune tle comuni­ loc o microscsiune de comu­
arpaţilor — Co- Braşov intentat de autorită­ cu alte 32 de organizaţii de Presa vremii, care a urmă­ condamnarea a 14 militanţi cări ştiinţifice pe tema ..Sar­ nicări, la care au participat
rc şi răspun- ţile burgheze grupului de ti­ masă aflate sub influenţa sa; rit cu deosebit interes desfă­ comunişti şi antifascişti la cinile ce revin cadrelor teh- cadre didactice cu stagiu în­
nico-ingincreşti din documen­
delungat la catedră şi cu ex­
i actul politic al neri comunişti şi antifascişti, între 1935—1937 au fost in­ şurarea dezbaterilor, redă in­ pedepse care totalizau 14 ani tele Congresului al XII-lca perienţă în muncă. Au sus­
căi colective. în frunte cu tovarăşul Nicolae tentate numeroase procese formaţii despre rolul pe care închisoare, 280 000 lei amen­ al P.C.R., privind creşterea ţinut comunicări eu privire
îjKinchetă militanţilor comunişti şi anti­ l-a avut tovarăşul Nicolae dă şi 45 de ani interdicţie nivelului tehnic al calităţii şi ia metode noi dc muncă fo­
iată Ceauşescu. La fel ca şi alte eficienţei economice în indus­ losite în predarea lecţiilor
ij pe glob: în procese Intentate comunişti­ fascişti, la loc central situîn- Ceauşescu în direcţia trans­ politică. Tovarăşul Nicolae tria materialelor de construc­ P. Pănescu, E. Oncu, C. Juş-
scurilor semeţe lor din anii ilegalităţii, pro­ du-se cel intentat grupului de formării procesului în tribună Ceauşescu a fost condamnat ţii“. Participă activul sindi­ că, A. Moldovan, V. Bănoa­
julturală cesul de la Braşov s-a trans­ comunişti şi utecişti, avîndu-1 de luptă împotriva perico­ la 2 ani închisoare, la care cal, cadrele tehnico-economi- să, V. Vug, S. Dreghici, M.
cc, maiştri, inovatori, munci­
Gavrilă, I. Benţa, E. Guga şi
animate: Po- format într-un puternic act în frunte pe tovarăşul Nicolae lului fascist. s-au adăugat cele 6 luni tori fruntaşi de la I.M.C. I. Faur. « Miine, orele 14,30,
tlin pădurea de acuzare a regimului bur­ Ceauşescu. Din desfăşurarea dezbateri­ pentru aşa-zisul „ultraj", 2 000 Bircca şl întreprinderea de muncitorii de la I.P.R.U.C. se
Episodul 7 Grupul de tineri comunişti lor, rezultă cu claritate fap­ de lei amendă şi un an do­ lianţi Chişcădaga. « Ediţia vor întîlni, spre a purta un
nai ghez, o adevărată tribună de din luna mal a „Amfitea­ dialog pe diverse lente, cu
atea economică afirmare a atitudinii antifas­ a fost arestat în urma de­ tul că partidul i-a încredinţat miciliu obligatoriu, după ex­ trului artelor“ are loc azi, brigada ştiinţifică a casei de
creţului ciste a poporului român. nunţului unui agent provoca­ luptătorului comunist Nicolae pirarea sentinţei. Prin faptul orele 18, in sala mică a ra­ cultură, a Teatrul „Ion Va-
t vieţii pe pă- tor, în comuna Uimi, jude­ Ceauşescu roiul principal în că i s-a refuzat recursul, că sei de cultură. Invitatul edi­ sileseu“ din Bucureşti pre­
Serial ştiinţific. Procesul a demonstrat lu­ ţiei, scriitorul clujean Teo- zintă azi, orele 17 şi 20, la
1 VII:' Cuccri- mii că in ţara noastră exis­ ţul Dîmboviţa, în ziua de 15 privinţa orientării politice a nu i s-au scăzut din condam­ har Mihadaş. » Ieri, mem­ casa de cultură, comedia dc
catului tau forţe capabile să bareze ianuarie 1936, in timpul u- procesului. Ca urmare, orga- nare cele 5 luni de preven­ brii cercurilor tchnico-aplica- marc succes „Bunica sc mă­
t ¡României. Or­ drum-ul fascismului spre aca­ ţie, demonstrează intenţia de­ tive de la casa dc cultură au rită“ de V. Mhitarian, in
ia concurs audiat expunerea „Implica­
regia lui Ilarry Negrin. a La
tal. i pararea puterii, şi mai ales MOMENTE MEMORABILE ALE UNUI liberată a autorităţilor res­ ţiile revoluţiei telmico-ştiin- sala sporturilor, azi, începind
faptul că Partidul Comunist DRUM EROIC DE LUPTE pective de a-l ţine cît mai ţifice in dezvoltarea econo­ cu orele 16, sc va desfăşura
Român era forţa cea mai lu­ departe de mişcarea munci­ mică a patriei“. » La I. L. faza municipală a Festivalu­
cidă şi combativă a naţiunii, nei şedinţe conspirative, or­ nele de anchetă au solicitat torească şi antifascistă, ceea Chişcădaga sc desfăşoară ac­ lui de gimnastică al şoimilor
ţiunea de pregătire profesio­
patriei. Participă şoimi dc la
forţa cea mai hotărită _______în ganizată de tovarăşul Nicolae continuu forurilor superioare ce demonstrează în mod nală a maiştrilor. Cadre eu toate grădiniţele din muni­
I I : 6,00 Ra- lupta pentru salvarea inde­ Ceauşescu, în calitate de se­ ale aparatului represiv date pregnant capacitatea sa po­ funcţii de conducere vor pre­ cipiu.
da un ciclu de 1 teme înso­
litică şi de militant de bază'
. dimineţii; 7,00 pendenţei ţării ameninţată de cretar al Comitetului regio­ şi precizărr in legătură cu ţite de aplicaţii practice, Ia GHGORGHE GOSTIAN
8,00 Revista fascism. Consecinţele nefaste nal Prahova al Uniunii Tine­ activitatea sa revoluţionară al partidului comunist.
Curierul melo- Procesul politic de la Bra­
uletin de ştiri; ale ascensiunii fascismului au retului Comunist, în scopul în­ anterioară. Astfel, datele sin­ şov, din primăvara anului
:m ascultători- fost înfăţişate cu mare forţă fiinţării unor nuclee ale tetizate într-un referat ară­
ilelin de ştiri; vizionară în documentele U.T.C. şi filiale ale Blocului tau, printre altele că : 1936, se detaşează ca mo­
tr - consiliul ment de o importanţă apar­
gestiune, auto- P.C.R. „Fascismul — se arată pentru apărarea libertăţilor ¿.Nicolae Ceauşescu, fiul te în istoria partidului, a miş­
icicnţă; 10,:15 într-o scrisoare a C.C. al democratice, organizaţie de lui Andruţa şi Alexandra
tle dc tineret; P.C.R. adresată conducerii masă prin care partidul co­ Ceauşescu, plugari din comu­ cării muncitoreşti şi antifas­
de ştiri; 11,05 P.NŢ. în ianuarie 1936 - ne ciste din ţara noastră, cu
talare ; 11,20 munist îşi desfăşura politica na Scorniceşti-Olt, figurează multiple şi valoroase semnifi­
t Radio-TV. ; aduce poporului român şi na­ de alianţe antifasciste. în cazierul Direcţiei generale
do ştiri; 12,05 ţionalităţilor conlocuitoare din Cu acest prilej, organele a poliţiei ca unul ce militea­ caţii. Implicaţiile şi ecoul său
a folclorului România, o robie fără sea­ au dus la creşterea spiritu­
Magazin teh- de represiune au confiscat ză în mişcarea comunistă în­ lui revoluţionar antifascist, la
12,50 Cîntcce măn, lipsirea de orice drept numeroase manifeste ale că de la vîrsta de 14 ani,
8 De la 1 la şi orice libertate". Acordurile P.C.R. şi U.T.C., care, prin fiind arestat şi judecat in mai creşterea gradului de mobili­
i univers 20; încheiate la iniţiativa P.C.R. zare a poporului român în
nai; 16,15 Cîn- conţinutul lor evidenţiau po­ multe rînduri...". jurul politicii de interes na­
e; 16,25 Teli- între diferite organizaţii de­ litica antifascistă şi efoitu- Muncitori, comunişti, socia­
izare în agri- mocratice (precum cel între rile comuniştilor pentru orga­ lişti şi social-democraţi, inte­ ţional promovată in mod con­
Mclodii popu- Liga muncii, Comitetul Naţio­ nizarea Frontului popular an­ lectuali- progresişti au trimis secvent de partidul comunist,
itul mcdicu- împotriva primejdiei fasciste
:tin de ştiri ; nal Antifascist şi Partidul So­ tifascist. în ordonanţa de tri­ pe adresa tribunalului tele­
iltii române ; cialist Unitar, sau cele de Io mitere în judecată şi în re­ grame şi scrisori de protest, şi de război, pentru apăra­
şl te cint pa- Băcia, din septembrie 1935, chizitoriul procurorului regal rea independenţei şi suvera­
emisiune de Pe lingă solidaritatea cu cei nităţii naţionale, a integrităţii
tice şi revo- de la Ţebea din decembrie se cuprindeau formulări ca implicaţi în proces, acestea teritoriale a României.
0 Orele serii; aceiaşi an, între organizaţii­ „Apartenenţa ia organizaţii evidenţiau totodată adeziu­
intarea noma- le Blocul democratic, Fron­ politice comuniste interzise nea maselor muncitoare la Prof. ION FRĂyiLĂ
cese ale mu-
21,00 Bulethi tul Plugarilor, Partidul Socia­ prin lege”, „crearea unor
iladiocenaclu; list, Uniunea oamenilor mun­ filiale ale acestor organizaţii
■-o oră; 23,00 în diverse localităţi", „deţine­ întreţinere?:
cale; 23,28— cii maghiari din România) au Cărbunele de carieră
muzical noc- reprezentat tot atîţia paşi in rea şi difuzarea materialelor culturilor
direcţia făuririi unui front conspirative“, „arborarea de (Urmare din pag. 1) zători în propriile forţe, sale, geologul Ion Cîrstea,
popular al forţelor potrivnice steaguri roşii" - formulări ce oamenii muncii din" ca­ economistul Dănilă Vîl- l (Urmore din pag. t]
Germaniei hitleriste şi agen­ constituiau capetele de acu­ pînă acum, deci în aproa­ rieră s-au angajat să de­ ceanu, contabilul şef Va- ^
turii ei din ţară — Garda de zare pentru tinerii comunişti. pe un an de zile, a fost păşească planul anual cu lentin Grigoriu. Am ţinut put, deşi era cazul, d ar
Fier. Se poate afirma pe Majoritatea acestor aşa-zise parcurs un drum deloc 13 000 tone. După cum să evidenţiem .şi oameni t mulţi oameni lucrau pe lu­
ţa cu libclu- bună dreptate că dacă în „delicte politice" îi vizau, du­ uşor. Prima zonă a ca­ am văzut, deja se apro­ s turile personale şi nu erau
icurs la me­ România ascensiunea fascis­ pă cum rezultă din textul or­ din compartimentele eco- puţini nici cetăţenii ce-şu
ni (Arta); mului a putut fi mult timp donanţei definitive, în primul rierei are o dezvoltare de pie de îndeplinirea anga­ nomico-financiare ale ca­
Articolul 420 570 m pe direcţie est-vest jamentului anual. rierei, îritrucît în prezent ) făcuseră de lucru prin
(Siderur- stăvilită, neatingind amploa­ rînd pe comunistul Nicolae şi de 300 m pe direcţie Toată această produc­ la Cîmpu lui Neag se dă \ curţi.
d loanide — rea din alte ţări, aceasta se Ceauşescu, în calitate de ini­ nord-sud, în care stratul La C.A.P. Căstău, lucră­
xta); Casca- ţiator şi conducător al acţiu­ ţie a fost extrasă cu două o adevărată bătălie i
(Constructo- datorează amplei mişcări an­ de cărbune are o grosi­ excavatoare electrice de pentru ca buila de 7 rile sînt întîrziate. încă
ANI ; Fata tifasciste iniţiată şi condusă nilor revoluţionare amintite. me medie de 30 m. în a- mare capacitate, cinci aici să fie extrasă cit * n-a fost terminată încheie­
rea); Strada de Partidul Comunist Român. Aşa se explica înverşunarea rea acordului global, aşa
Noiembrie); Lupta partidului nu a putut manifestată de anchetatori şi ceastă zonă s-au mai ex­ buldozere şi şase excava­ mai economic. Producti- l
iguri (Repu- cavat cca. 450 000 mc de toare termice, transportul vitatea muncii, indicator 1 că la prasila manuală a
; Febra au- fi împiedicată prin nici uri de completul militar de jude­ material, ceea ce a per­ la care s-au înregistrat sfeclei erau prezenţi puţini
i; VULCAN; fel de represiune a regimu­ cată împotriva sa, şi faptul mis extragerea unei can­ realizîndu-se cu 30 auto­ oameni. Brigadiera Va Ier ia
tiliu (Lucea- lui burghezo-moşieresc : în cu la sfîrşitul procesului avea basculante. Dintre oame­ depăşiri între 2—3,6 tone \
jertfă (Mira- tităţi de peste 120 000 to­ nii care încă de la înce­ pe post, este în continuă l Spineanu susţinea că la
EA : Vedere ne de huilă cocsificabilă. creştere, pe aceasta ba- / ora aceea — era trecut de
1 (Minerul); Faptul că aici s-a mun­ put s-au aflat in carieră, jumătatea zilei — ar fi lu­
şina timpu- CENACLUL DE CREAŢIE PUBLICISTICĂ au suportat şi vitregiile zîndu-se obţinerea mari- 1 crat vreo 30—35, dar a fost
rcsc); ANI- cit cu multă dăruire — lor producţii de pînă a- l|
ii in flăcări ŞI PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ cum arăta ing. Petre Tu- anotimpurilor, destul de cum, iar îmbunătăţirea { ele acord că ar fi. trepuit o
URICANI : dor, şeful sectorului mi­ grele în condiţii de şan­ mobilizare mai n.are, mnâ
;int (7 No* Vineri, 29 mai a.c., la o- fesională. Se va dezbate te- tier, dar au avut şi satis­ calităţii cărbunelui este o ales că trebuie îreeput şi
3 ; Infernul nier Cîmpu lui Neag, în­ preocupare de prim or­
ri — seriile rele 17, va avea loc, la se- ma „interviul - gen publi- tre timp microcariera a facţia succeselor, se cu­ din. prăşitul cartofilor şi po­
ic); GURA- diul ziarului nostru din stra- cistic". Invităm la şedinţa devenit sector minier al vine să-i evidenţiem pe rumbului, o suprafaţă de
sau vultur da Dr. Petru Groza nr. 35, de cenaclu participanţii la Iată deci cum, într-un peste 130 ha. Iată de c«
R A ş T 1 E: C.M.V.J, — este atestat şi excavatoriştii Gheorghe timp extrem de scurt, în
ul şi arde- o nouă şedinţă de lucru a concursul „Tînărul reporter", de depăşirea cu peste Albu, Ioan Soncoloşi, Ni­ Valea Jiului s-a conturat mobilizarea mai puternică--
; Capcană cenaclului de creaţie publi- colaboratorii şi corespon- 10 000 tone a planului de colae Satmari, maistrul a oamenilor la lucru este
(Flacăra); cistică şi perfecţionare pro- denţii voluntari ai ziarului. o nouă unitate economi­ o problemă care trebuie să
Privighe- cărbune de la începutul Alexandru Bugheş şi că şl un colectiv, care
e cultură) ; anului. Convinşi de pute­ bineînţeles inginerul Pe­ deşi restrîns, are ambiţii se bucure de mai multă in­
ina merce- rea lor de muncă, încre­ tre Tudor, ou ajutoarele mari. tenţie din partea conduce­
r); BRAZI: rii cooperativei, a organi­
it; CALAN: Consecventă şi fermitate
mai mult zaţiei de partid de aici şi
•ă); Priete- a consiliului popular co­
(11 Iunie); (Urmare din pag. 1) ză, întărirea spiritului de in­ Agrement la iarbă verde... munal.
itorul căpi- transigenţă faţă de orice ne­
tşul); ILIA: în toate cele trei coope­
a mea (Lu- şi echităţii socialiste, dezbă- ajunsuri şi abateri, astfel in­ Zilele călduroase ale a- tele servicii ale trupei ca­ ÎN POIANA DE LA rative agricole de produc­
ARI : Cînd cit să crească şi mai mult cestul sfîrşlt de mai (era şi banierului Nicolae Filipaş. „BEJAN- ţie— Mărtineşti, Dîncu Ma­
tarce (Mun- tîndu-se cu ei în mod exi­ participarea fiecărui comu­ timpul !...) ne îndeamnă să
gent, partinic, într-un climat Aprecierea noastră se ba­ re şi Jeledinţi - întreţinerea
de responsabilitate măsurile nist la viaţa politico-econo- ieşim din strînsoarea apar­ zează pe aprovizionarea a- Parcă niciodată n-a po­ culturilor se bucură de
ce se impun pentru ca ase­ mică şi social-culturală a co­ tamentelor şi să poposim la bundentă care a satisfăcut posit atita lume in frumoa­ mare atenţie. Membrii bi­
XPRÊS menea deficienţe să fie lectivelor. soare şi la iarbă verde. Aşa exigenţele. sa poiană de la Bejan. roului comitetului comu­
Recenta şedinţă a Comi­
grabnic lichidate. au făcut duminică — 24 Deci, chemarea „Căprioa­ Vremea excelentă, aprovi­ nal de partid sînt reparti-
tetului judeţean de partid cu mal — mii de locuitori ai zionarea abundentă, diver­ zaţi pe cooperative, pe bri­
ţerii din 27 Adunările generale care activul din domeniul mineri­ Devei, care au luat drumul rei" era justificată. Cînd sificată, cu minuturi de se­ găzi coordonînd îndeaproa­
au urmat discuţiilor indivi­ tului a evidenţiat şi mai clar ziua se îngina cu seara,
10. 6, 14, 17. duale şi au premers acţiunii cabanelor „Căprioara" şi i-am mai auzit o dată che­ zon şi băuturi răcoritoare, pe mersul lucrărilor. Aşa
), 41, 28, 4, faptul că indisciplina - sub „Bejan“. asigurată de cabanierul se explică încheierea pra-
largi de preschimbare a do­ multiplele sale forme de ma­ marea. ii invita cît mai re­
cişliguri : cumentelor au prilejuit ma­ nifestare - constituie sursa CHEMAREA pede pe unii dintre turiştii Petre Popa şi de lucrătorii şilei manuale la sfeclă, Sn
nifestarea pregnantă a ma­ principală a multor fenome­ ., CĂPRIOAREI"... de duminică pentru a-i a- din subordine au atras ca toate cele trei unităţi, bu­
turităţii organizaţiilor noastre ne negative, unele cu urmări duce halbele golite de be­ un magnet mii de oameni na desfăşurare a prăşitu-
de partid, capacitatea lor de foarte grave. Punînd în evi­ De la primele or® aie re şi lăsate prin boschete, ai muncii din Deva şi din îui porumbului care a în­
a determina îmbunătăţirea şi denţă urmările manifestărilor zilei şi pînă cînd soarele pentru a îngriji rănile pădu­ împrejurimi. ceput în cursul zilei de
perfecţionarea continuă a de indisciplină, dezbaterea a şi-a luat rămas bun de la rii, din care au rupt fără R e c r e e r e, destindere, marţi. Este adevărat că, în
vieţii interne de partid, ca determinat organele şi orga­ frumoasa duminică de mai, milă crengi pentru a-şi fa­ voie bună — iată marele special la Mărtineşti şi
Dîncu Mare, participarea
premisă a sporirii potenţia­ nizaţiile de partid, în primul la cabana „Căprioara" a ce umbrare sau pentru a cîştig la care orăşeanul la muncă a oamenilor ar
nostru se prezintă în număr
lului lor de organizare şi rind din minerit, să tragă ma­ domnit voia bună. Sute de delimita porţile de fotbal, din ce în ce mai mare, putea fi mai mare — în
mobilizare la înfăptuirea im­ ximum de învăţăminte şi să turişti veniţi pe jos sau la ceea ce este foarte nece­ ziua raidului nostru se
portantelor obiective şi sar­ acţioneze cu toată hotărîrea volanul autoturismelor au pentru a curăţa terenurile sar şi util. aflau încă destui oameni pe
cini ce le stau în faţă. In pentru întărirea neîncetată a luat cu asalt flecare palmă de toate hîrtlile şi resturile Iar ca punct negru ; dez­ la casele lor... Printre cei
acelaşi timp insă s-a rele­ disciplinei şi răspunderii în pe care le-au aruncat care ordinea pe care o lasă unii ce stau ia umbră se numă­
vat necesitatea îmbunătăţirii muncă, asigurîndu-se astfel de iarbă verde, lăsîndu-se încotro, lăsînd un peisaj în urma !or, colorînd ne­ ră Lucian şi Sergiu Bunea,
în continuare a vieţii interne condiţiile necesare transpu­ în voia binefăcătoarelor ra­ plăcut un peisaj fermecă­ tată şi fiu, Nicolae Tire-
de partid, asigurîndu-se o nerii in viaţă a sarcinilor ce ze de soare, angajîndu-se pestriţ. tor. Să chibzuim şi la acest nescu, Aurel Solomon şi
mai bună pregătire şi des­ revin judeţului nostru în 1981 in aprige dispute sportive Din nou, chemarea „Că­ aspect, stimaţi turişti !... alţi ciţiva, oameni în plină
făşurare a adunărilor gene­ şi în perspectiva întregului sau beneficiind de excelen­ prioarei" era-justificată. DAN i/RÎNCEANU putere, dar care nu miB»
rale ale organizaţiilor de ba- cincinal. cose nicăieri.