Page 96 - Drumul_socialismului_1981_05
P. 96
------------------------------------------ _ -itñ
PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNUI-VĂ! I’e harta economică a
Văii Jiului apar de la
un an la altul noi o-
biective. Unul dintre a-
cestea este întreprinde
rea de produse electro
tehnice Petroşani, con
struită în cadrul progra
JUDEŢUL HUNEDOflRRc
mului suplimentar de
SOfÎÂLISMlL cială a acestui colţ de
dezvoltare economico-so-
ţară. Primele capacităţi
de producţie de la noul
obiectiv vor intra în
al II-lea al anului
mm« ai nnivumutm JUPlTtflN HUMEOOflRft Al funcţiune în semestrul
curent, în prezent, pe
Ijí 3 P U L A R J U D E Ţ E A N şantierul întreprinderii
se lucrează intens la
montarea utilajelor. Des-
Anul XXXIII, nr. 7326 VINERI, 29 MAI 1981 4 pagini - 30 bani Ritmuri intense la
montarea utilajelor
făşurarea simultană a
Maistrul — conducător ferm, nemijlocit lucrărilor Ia mai multe
capacităţi a permis con
structorilor şi montori-
lor, cu sprijinul perma C.S. Hunedoara, secţia ter motelinică, atelierul de meca
al procesului de producţie nent al beneficiarului, nică fină. Lăcătuşul specialist Aurel Radu execută piese
să se încadreze în sta pentru aparatele de măsură şi control.
diile de execuţie la o
Lucrez ca maistru mi a minei, în funcţie de pro ar trebui să acordăm — mare parte din lucrări.
nier la cea mai mare uni blemele ce sînt de rezol disciplinei de producţie şi Pînă acum au fost mon
tate producătoare de căr vat în ziua respectivă, pen tehnologice şi respectării tate utilaje în valoare Autodotare, tehnică, eficienţă
bune cocsificabil din ţară tru a nu ne trezi în mină cu cea mai mare rigurozi de 29 milioane lei. Une
— întreprinderea minieră că ne lipseşte cutare sau tate a normelor departa le dintre acestea, cum Aceasta este deviza colectivului de muncă de
Lupeni. Avînd în vedere cutare lucru. în tot timpul mentale de protecţie a ar fi podurile rulante la unitatea de bunuri metalice din Brad. Preocuparea
rolul şi atribuţiile majore programului, eu nu uit muncii. Dealtfel, cunoaşte din hala de construcţii- constantă a harnicului colectiv dc aici pentru auto-
ale maistrului în activita măcar o clipă de obliga rea şi respectarea N.T.S., montaj — cel mai avan dotare s-a materializat în amenajarea unui atelier de
tea productivă, statuate ţiile mele majore de con- a noilor tehnologii de lucru sat obiectiv în con prelucrare a reperelor de umbrele pentru copii. Nu
se află în atenţia perma strucţie — se află deja meroasele dispozitive şi maşini pentru dotarea atelie
nentă a organului nostru în probele tehnologice, rului sînt rezultatul gîndirii tehnice a unui larg co- ţ
de partid şi a consiliului în vederea autorizării. Iectiv de inovatori în frunte cu muncitorul specialist
oamenilor muncii, a comi De asemenea, ritmuri I. Florea, lăcătuşii loan Toderas şi Pompiliu Plic şi
tetului de sindicat, făcînd intense se înregistrează electricianul Stelian Mcdrea. Eficienţa economică este
adesea obiectul unor con şi la finalizarea lucrări de peste 500 000 lei (sumă ce ar fi trebuit investită în
prin lege, am să mă refer ducător nemijlocit al pro sfătuiri şl schimburi de lor de Ia staţia de com- utilaje aduse din import). O altă noutate: începînd
în continuare la modul în ducţiei. Inspectez cu aten experienţă, în cadrul căro presoare şi la punctele cu luna iunie, unitatea de umbrele din Brad îşi va
care îşi îndeplinesc meni ţie punctele de lucru — să ra muncitori specialişti, de alimentare cu ener mări livrarea Ia export a umbrelelor pentru copii.
rea maiştrii de la mina fie bine pregătite, să nu maiştri cu experienţă, ca gie electrică. O contri
noastră. Pornesc la aceste existe pericole de metan, dre tehnice prezintă aspec buţie deosebită la im
consideraţii de la aprecie de infiltraţii, de surpări, te din activitatea lor, pro pulsionarea lucrărilor
rea tovarăşului Nicolae utilajele să fie bine între de montare a utilajelor
Ceauşescu, cînd spunea, că ţinute, căile de acces... ac bleme practice de condu au avut echipele condu
în producţie, maistrul tre cesibile —, consult pre cere şi organizare a mun se de Constantin Nicu-
buie să fie plutonierul ma zenţa la program, starea cii în abataje, de respecta lescu i Ioan Cătălinoiu
v
jor al companiei. Sîntem tehnică a instalaţiilor — re a disciplinei tehnologi — din cadrul Trustului
oare aşa ceva ? Ne facem electrice, de apă, de aer —, ce şi a normelor de teh de montaj-instalaţii Bra Întrecerea —
datoria conform legii, o- încît lucrul să se desfăşoa nica securităţii. în urma şov, precum şi forma
bligaţiilor ce ne revin ? re în condiţii de deplină unor asemenea acţiuni, a ţiile conduse de maiştrii dincolo de premii
Ioan Ionuţ, Nicolae Gu-
Cred că cei mai mulţi, da. securitate şi de maximă consultării largi a oameni giu, Victor Hauptman şi
Eu, de pildă, mă implic productivitate. între mine lor muncii din sectorul IV, Iacol» Şoldea - de la Avînd generoasa menire nului jubiliar 1981, crearea
cu toată experienţa şi per şi oamenii din subordine în care lucrez, am soluţio beneficiar. de a descoperi şi promova cadrului în care fiecare u-
sonalitatea mea — cîştiga- există totdeauna colabora nat o seamă de probleme Constructorii şi mon- noi talente, de a le întreţi nitate de pionieri, fiecare
tă în mulţi ani de muncă re şi înţelegere, iar cînd cum ar fi : îmbunătăţirea torii de aici şi-au pro ne într-un permanent dia purtător al cravatei roşii
în abatajele Lupeniului - apar probleme — şi în pus ca pînă la sfirşitul log, Festivalul naţional al cu tricolor să-şi poată va
în activitatea direct pro mină apar destul de frec PETRE CONSTANTIN acestei luni şi in luna muncii şi creaţiei „Cînta- lida aptitudinile şi satis
ductivă din subteran. îna vent — luăm împreună maistru minier, iunie să monteze utilaje rea României“ a propulsat face opţiunile. Semnifica
inte de intrarea în şut dis măsurile ce se impun. Erou al Muncii Socialiste în valoare de încă 10 în etapa judeţeană 232 for tive sînt în acest sens ge
cut cu brigadierii, apoi cu O atenţie deosebită acor milioane Iei. maţii artistice din rlndul nericele unor spectacole de
conducerea sectorului, sau dăm noi, maiştrii — sau (Continuare In pag. a 3-a) pionierilor şi şcolarilor, iar diferite genuri artistice:
in finală au fost cucerite „60 de roşii trandafiri",
43 de premii şi menţiuni. „Maica mea cea bună, pa
n loc de furaje, unii recoltează... carenţe seamnă o performanţă ca trie de veac“, „Slavă parti
43 de premii pe ţară în
prieteni
„Sîntem
dului“,
litativă şl numerică dem buni cu copiii î n t r e g i i
Cînd an fost scoase ani verit întrucîtva şi pentru o pe suprafaţa semănată cu nă de eforturile interpreţi lumi.“
malele C.A.P. Unirea la perioadă oarecare de timp lolium — ceea ce, în mod lor. ale instructorilor şi în Multe unităţi (şcolile
păşune în această primă animalele au început să se
1 a NOUL MERS AI. TRE- sigur, va micşora cantita drumătorilor lor, o imagi- generale nr. 4 Deva, 6 Pe-
I NURILOR. Duminică, 31 vară, după o stabulaţie ce mai întremeze, producţia tea de siloz ce se va pune ne-frescă a confruntărilor trila, Aninoasa, Liceul pe
•* mai, ora zero, intră in vi- s-a dovedit deosebit de di de lapte s-a dublat, ajun-
goare noul mers al trenu pentru iarna următoare. valorice ale celor mai mici dagogic Deva, grădiniţele
Î rilor de călători şi marfă, ficilă din pricina lipsei de gînd la 700 1 în prezent. — Avem păşune puţină artişti amatori, cuprinză I.C.S.H. nr. 2, I.M. Bar
* valabil pînă la 22 mai şi slab productivă — ne toare şi relevantă prin în za) au găsit modalităţi noi
li)82. în „Mersul trenurilor“,
|apărut de curînd, sînt cu- spunea Petru Bâra, ingine cărcătura de mesaj, can de interpretare şi îmbogă
* prinse atît informaţii despre rul şef al cooperativei. doare şi talent. ţire repertorială (estradă,
modificările survenite in Cea din apropierea graj Coordonatele definitorii jocuri muzicale, feerie etc.).
I mersul trenurilor cit şi al- ale preocupării consiliilor O bună prezenţă au avut
* tele de larg interes privind durilor are iarbă mai mul
călătoriile pe C. F. R. ej tă, însă ea s-a consumat şi comandamentelor de în festival casele pionieri
I „FORME ŞI MIJLOACE DE furaje, conducerea unităţii Păşunea, în mare parte se repede... pionieri din judeţ în ac- lor şi şoimilor patriei (De
' MOBILIZARE A OAMEM- a răsuflat uşurată. Nu era află în apropierea grajdu tu la ediţie a festivalului va, Brad), grădiniţele (la
LOU MUNCII LA ÎNFĂP motiv s-o facă întrueît fa C.A.P. Unirea dispune de
ÎTUIREA SARCINILOR DE rilor, ceea ce nu ridică pro 300 ha păşune la un efec au fost valorificarea tradi faza judeţeană rezervată
' PLAN“ a fost tema schim- ţă dc 1 ianuarie a.c. din e- bleme deosebite în ce pri tiv de 480 animale mari şi ţiilor cultural-artistice, şoimilor patriei au parti
I bului de experienţă, orga- fectivul de bovine şi ovi veşte îngrijirea şi mulsul amplificarea numărului de cipat peste o sută de for
" nizat de Consiliul orăşenesc ne lipseau circa 40 de ani 1 200 oi, ceea ce nu este
' de educaţie politică şi cul- vacilor, nici în privinţa a- formaţii, diversitatea, des maţii artistice şi interpreţi
| tură socialistă Brad cu a- male, pierdute prin morta dăpatului. Dar iată că, du deloc o suprafaţă mică. coperirea de noi talente, individuali!). Ţinuta sce-
* gitatorii din întreprinderile lităţi şi sacrificări de nece pă o scurtă perioadă, vi Este adevărat că păşunea perfecţionarea calităţii in
J şi instituţiile oraşului. 0 sitate. Oricum — sperau tele au început să se în terpretative, îmbogăţirea LUCIA LICIU
I FAZA ORĂŞENEASCA A
1 CONCURSURILOR PE ME- unii - păşunea oferea toarcă de la păşune flă- TRAIAN BONDOR repertori ¡lor, ancorarea a-
J SERII, desfăşurată la sec- condiţii de furajare mai minde şi a fost nevoie să cestora în problematica a- (Continuare in pag. a 3-a)
I torul II vagoane al I.M.M.R. bună Speranţele s-au ade fie lăsate seara să pască (Continuare in oag o 3-a)
* Simcria, a adus la start 30
J de strungari, frezori şi su-
| dori. Organizată de Comi-
•* tetul orăşenesc al U.T.C.
Simeria, în colaborare cu
IConsiliul orăşenesc al sin-
' dicalelor, întrecerea a ur-
cat pe podiumul primului
Iloc pe strungarii Tomuţa
* Anucuţa („M a r m i i r a“)
şi Constantin Moraru
I (I.M.M.R.), frezorii Adrian t
* Şuteu („Marmura“) şi Pe- !
tru Andrea (I.M.M.R.), su- |
Idorii Titus Sirbu (I.M.M.R.)
s şi Constantin Munteanu
(secţia C.S.II. Simcria). ta
( „ZILELE CĂRŢII PENTRU
s COPII“ — s-au deschis la
Biblioteca judeţeană (sec
Îţia copii) prin expoziţia de
H desene „Lumea copiilor“,
realizată de elevii clasei a
Î IV-a A de Ia Şcoala gene-
2 rală nr. 1 Deva. La Şcoa-
j la generală nr. G a avut loc
" întîlnirea copiilor cu scrii
torul Rochi Ciobanii.
