Page 97 - Drumul_socialismului_1981_05

Pag. 1 DRUMUL SOCIALISMULUI

Î CONFRUNTĂRI ETICE mCONFRUNTĂRI: ETICE I’EU»

10,00 Telex
IU,05 Politcluiil
Un colectiv unit ca o familie gândesc şi cum trăiesc am Valoarea în carate de prcgi
desprins un lucru de o a-
admiterea
dîncă semnificaţie. Au în­ tuiului st
ţeles că numai aşezând la 1C,30 Emisiune
...Autocamionul u r c a lemnului. Iar dintre brigă­ muncit la Molivei, Bărişo- baza relaţiilor dintre ei a faptului obişnuit mană
de-a lungul apei repezi, pe zile, dealtfel bune, care ac­ ru, Corbu şi în alte par­ respectul, încrederea, cin­ 18.25 Tragerea
18,35 Ea volan
drumul forestier ce ducea ţionează pe raza sectorului chete exploatate de secto­ stea şi demnitatea, spiritul 18,50 1001 de s
spre parchetul situat sus, Baru, cea condusă de rul nostru. Tot în aceeaşi de întrajutorare, omenia Totul părea că sg va des­ pe rînd, oamenii coborau, 19,01) Telejurna
chiar pe creastă. în cabi­ Gheorghe Zaharia, din par­ formaţie... Din iarnă sîn- şi, mai presus de toate făşura normal, în limita liundu-.şi In primire porţiu­ 19.25 Actualtta
na încinsă de căldură, Mir- chetul „Scoaba verde", se tem aici. începutul a fost munca făcută temeinic, în­ programului dinainte stabilit nea de reţea ce trebuie ve­ 19,45 Film arii
sima". Pr
eea ’’işmaş, profesionist cu detaşează de mai multă greu. Zăpada, peste trei ving toate greutăţile profe­ pentru acea duminică ce sc rificată pentru depislarea (linurilor
peste 17 ani vechime la vo­ vreme prin omogenitate, metri. Ne-am croit drumul siei lor, îşi realizează şi anunţa frumoasă. locului în care s-a produs 21,40 Creaţia
lan, manevra deseori ma­ vrednicie şi, bineînţeles, cu lopeţile... Sîntern bine depăşesc sarcinile în pro­ ...Petrfcă Bărăftaru se alia defecţiunea. A urmai o măneascil
plicată Si
neta de viteză, ocolind gro­ prin rezultate în muncă. văzuţi ?,.. Păi muncim vâr­ ducţie, cîstigă mai bine. In grădină, unde se pregă­ cursă contra cronometru, socialista
pile şi bolovanii „răsăriţi" ...După o curbă strînsă, tos, nu prea ştim ce-i o- Deci, şi-au orînduit viaţa tea să-şi ude straturile cu de-a lungul iirelor, suind 22,10 Tclejurn!
în mijlocul drumului. Ală­ firul apei rămîne undeva dihna. Productivitatea ? şi munca după reguli fer­ legume, înainte ca soarele povlrnişui muntelui, cobo-
turi, tehnicianul Benone In urmă, iar maşina atacă 3,5—4 metri cubi zilnic de me, nescrise, ale cinstei, să ie învăduiască in căldu­ rînd în ripe, îninmtind hă­
Coposescu dădea lămuriri pieptiş drumul, tăiat acum om. Expediem cam 1000 bărbăţiei şi întrajutorării, ră... ' Vasile Burza se uita, ţişul pădurii. în cele din ur­ KADI
despre locurile pe care le direct în munte. în stînga, metri cubi pe lună... Da, Fie că se numesc Ion A- Împreună cu fetiţele, la e- mă electricienii au locali­
străbateam, despre viaţa stîneă ; Sn dreapta, pră­ cîştigu-i bun. N-am luat dam, Virgil Andrei, Matei misiunea tv. pentru copii... zat avaria. A urmat, apoi, BUCUREŞTI
şi munca forestierilor, schi- pastie, Ecoul fierăstraielor sub 5 000 de lei pe lună Ciudin, Vasile Diaconu, Constantin Bălăceanu, abia bătălia pentru remedierea diopiogramiil
ţîndu-ne sumar primele mecanice şi grămezile de în anul acesta. Şi cîştigul, Constantin Zaharia, Vasile ieşit din baie, se pregătea defectului, o bătălie aspră, Radiojurnal;
date despre brigada de la lemne orinduite la margi­ ca şi munca, îl împărţim Timofte, Gheorghe Zaharia să urce la cabana „Căprioa­ dusă cu timpul, cu înălţi­ presei; 8,10 <
9,00
diilor ;
„Scoaba verde“. De la el nea drumului ne vestesc frăţeşte... ori Vasile Năstase, avînd ra“... mea, cu condiţiile grele ştiri; 9,05 Râs
reţinem că sectorul fores­ că ne apropiem de parche­ —... ? ? ? fiecare nume şi personali­ A fost suficient un apel datorate reliefului acciden­ tutorilor; 10><
tier Baru s-a situat în anul tul căutat. Ajungem. — Bine, aşa. Sîntern 10 tate distincte, familia lui, — „Avarie pe linia de 0 tat... Şi după cit ev a ore de ştiri; 10,05 A
10,30 Ştiinţa •
trecut, se situează şi acum Vorba se leagă repede, oameni în brigadă, opt fo­ în sat la Bălţăteşti, fie că-i KV Certe] — Săcărîmb“ — muncă îndîrjită, în casele Grupul voci
în fruntea întrecerii pe în­ dar oamenii nu încetinesc restieri şi doi „taf-isti“. cheamă Gheorghe Toma şi pentru ca aceşti trei oa­ Săcărîmbuiui radiourile au 11.00 Buletin
treprindere, fapt ce se da- munca. Nu-i lasă indife­ Trăim aici sus la cabană, Ioan Hoinoiuşi lucrează în meni, membrii unei echipe început să claie. începuse Noi inregistri
de carceră „I
toreşte, în primul rinei e- renţi venirea unui străin împreună muncim, împreu­ brigadă ca „taf-dşti“, aici, de Ia Secţia de distribuţie să se Insereze, cînd isto­ Avanpremieră
chipelor de muncitori fo­ printre ei, dar nici nu-i nă de gospodărim, nimeni la „Scoaba verde", ei slnt a energiei electrice a I.R.E. viţi de eiort, dar avînd în­ 12.00 Buletin
restieri — echipe stabile, impresionează. Ascultă a- nu se dă înapoi de la o familie muncitorească. O Deva, să renunţe ia toate tipărită pe chipuri satisfac­ Revista muzi<
formate din oameni price­ tenţi, răspund la întrebări, muncă, toţi punem umărul planurile pe care şi le-au ţia datoriei împlinite, elec­ lui amator;
la 3 ; 15,00
puţi, dîrji şi, mai ales, har­ iar mîinile le merg în­ egal. Atunci de ce să nu brigadă de bărbaţi care făcut pentru acea zi. tricienii se întorceau spre IC,00 Hadioju:
modifică natura, modelează
nici. Oameni care înfrun- truna. împărţim şi cîştigul tot muntele, dar asupra căro­ In mai puţin de o oră, casă. Mai trecuse o zi, o zi ordonate e.c
Sfatul medic
tînd izolarea, capriciile na­ — Sîntern toţi din aceeaşi egal ?.., Aşa-i cinstit! ra muntele, pădurea şi-au maşina de intervenţii cu cei ca multe altele, ca oricare letin de ştir
turii, muncesc din zi în comună, din Bălţăteşti — Stînd printre aceşti câţi­ lăsat amprenta, modelîn- trei oameni, echipamentul şi alta din viaţa lor... tismen t folcli
noapte şi deseori şi noap­ Neamţ, ne spune unul din­ va oameni ai pădurilor, du-le caracterele şi con­ materialele necesare, stră­ DAN CÂMPEAN zont ’81 ; 17.
tea, doborînd, pregătind şi tre ei, Virgil Andrei. Ne toţi „crescuţi la cioată“, ştiinţele. batea în viteză drumul în­ electrician voluţionarc;
rii; 18,30 I
expediind jos materia pri­ preumblăm de peste cinci cum le place să spună, vă- tortocheat de munte. Rînd I.R.E. Deva 20.00 Moment
mă necesară industriei ani prin aceste locuri... Am zîndu-i cum muncesc, cum M. CRIVĂŢ Semnale cu
Cadenţe son«
Exemplul şoferului într-o oră;
stop muzical
TIMIŞOAIU
Apele Crişului Alb rup- pe oameni la lucru pc la maţiile zilei;
seseră drumuri, izolaseră Leauţ—Tomeşti, deşi şi pc tatea în indu
oameni de locurile lor de acolo drumul era rău, a- oamenilor m
ne: I.M. Tb
Respectul pentru mun­ muncă, de punctele de a- fectat de revărsarea apelor. Virtuozi ai c
provizionare. Dar semenii El s-a încumetat, i-a dus Iar; 18,15 \
că, pentru frumos, ordine nesc: in dez
lor au intervenit la timp, şi adus de la lucru pe mi­
şi curăţenie se cultivă cu omeneşte, le-au dat curaj nerii de la Gurabarza, ca­ tui legii gos
nale; Dezv<
folos, încă din copilărie. şi ajutor. Aşa a făcut si re locuiesc în Obîrşa, le-a comerciale 1
şoferul Avram Oncu, de la înlesnit aprovizionarea cu Ritmuri
Aceşti copii, cărora sta­ dv. ; 19,30-
Autobaza de transporturi cele necesare vieţii de fie­ artele: prim.
tul le-a pus la dispoziţie care zi, îneît greul a tre­
Brad, care efectua curse 1 armonica
o şcoală nouă - este vor­ pe ruta Barza — Obîrşa, cut repede, oamenii nu au tier de lucn
rescu ; Car
ba de Şcoala generală Drumul devenise imprac­ dus lipsă de nimic. Munci­ vancronicâ t
nr. 5 din Hunedoara - îşi ticabil, oamenii din Obîr­ torii care fac naveta pe
rutele Barza — Obîrşa şi
afirmă simţul gospodăresc şa nu se mai puteau pre­ Barza — Rişca şi fami­ [«INI
zenta la I.M. Barza la lu­
pornind chiar de Ia şcoa­ liile lor au adus mul­
cru. Şoferul Avram Oncu ţumiri comunistului Avram
la lor. DEVA : P!
a stat de vorbă cu munci­ Oncu pentru omenia de ca­ le (Patria);
torii, le-a spus să se pre­ re a dat dovadă, ajutîn- todă — seri
m zinte’la timp în staţie „că du-şi semenii la ceas de HUNEDOAH
(Flacăra); C
găsesc eu o soluţie să vă nevoie. (Mîhai Florea, co­ gistul); Bi
duc la lucru“. Şi i-a dus respondent). seriile l-XI
dorul Hoop
In cadrul atribuţiilor de tan, deoarece nu avem loc exigentul controlor să fie de fructuoase, la unităţile rul) ; PETFÎ
Morgana (I
din satele Lunca, Fizeş şi
Sa numesc Marla, Elena, Aurelia serviciu, inginerul Ioan de depozitare. mai „bun“. Crăciuneşti, iar la întoar­ Hanovra
Sub patru
— „Păi să mă mai gân­
Barb de la B.J.A.T.M. De­
— Daa ? Bine. După ce
va a fost învestit şi cu şi-a „desconspirat“ calita­ desc... în magazie ce ai 7 cere a „executat-o“ şi pe blica); LUP
rulul (Cultu
şl sînf mîndrla noastră dreptul de a urmări, con­ tea de „inspector venit de Ia să vedem. Oho, la dum­ gestionara de la bufetul nide — seri
trola şi chiar sancţiona u- la Bucureşti" şi l-a băgat neata este dezordine. Pof­ din Chişeădaga. eltorosc) ;
— Cum să vă spun să în­ aici au înregistrat în „bio­ tim, ai şi alcool rafinat. Bilanţul zilei de 25 fe­ Vizită la dc
ţelegeţi mai bine ? Este e- grafia muncii" aceleaşi nele abateri cu privire la în spaimă pe gestionar cu De ce nu e la vînzare ? bruarie 1981 — destul de făt ul) ; L O
chipa etalon din colectivul fapte ca şl tovarăşa lor. Şi, modul de recuperare şi de­ o amendă „lejeră“ de nu­ Asta e altă contravenţie. fructuos. Bunuri în valoa­ de la mans
PETRII.A :
nostru numărul unu. Da, în sfîrşit, Maria Vasiliu, ca­ pozitare a materialelor re- mai 2 000 lei, au început Grav, foarte grav, tovară­ re de peste 3 000 lei însu­ lui (Mun
aşa este. Colectivul secţiei re, deşi are doar şapte ani' folosibile — inclusiv a am­ tratativele. Dar, în maga­ şă ! Ştii ce 7 Ai noroc că şite de „inspector" ca şi NOASA : Hi
(Muncitores
„Confecţii din blană" s-a de cînd a păşit pentru pri­ balajelor —, de către în­ zie, şi fără martori oculari. eu sînt un băiat bun. Te cînd ar fi luat din averea Capcana me
detaşat de-a lungul anilor ma oară, ca ucenică, pe treprinderi economice, or­ în sfîrşit gestionarul a lui taică-său. Şi cînd te Iembrle); î
prin realizările sale în pro­ poarta întreprinderii, prin ganizaţii socialiste si coo­ gîndeşti cu ce i-a speriat din zgirle
I-II (Steau:
ducţie, prin disciplina, con­ dragostea faţă de profe­ peratiste — în conformita­ pe gestionarii în cauză ; TIE : Prunci
ştiinciozitatea, priceperea şi sie, prin munca neostoită, te cu prevederile actelor Cînd „a încurca cu o biată geantă plină cu delenii (P;:
dăruirea lucrătorilor, prin conştiinciozitate şl sîrguin- normative în vigoare. Pină sticle şi borcane... goale. pentru ri
ataşamentul lor faţă de în­ ţă a reuşit să se impună, aici iotul este normal şi Cam acestea sînt pe GEOAGIU-i
ştie mai rai
treprinderea noastră, ca fi­ să fie recomandată pentru corect. borcanele“ nu e numai scurt, faptele. „A încurcat tură); 1IA1
ind colectivul de bază. in şcoala de maiştri, iar după Numai că, dorinţa de borcanele“ nu e în cazul mereenarllc
ultimii ani, echipa condusă absolvirea acesteia să preia înavuţire fără muncă, ne­ acesta doar o figură de stil. BRAZI : E
de maistrul Maria Vasiliu conducerea formaţiei. cinstea şi lăcomia împing figură de stil... Inginerul căruia i se în­ CAL.AN :
vulpi
(Ca
se menţine constant în - Fie că se numesc Ma­ uşor firile „slabe“ la fără­ credinţase răspunderea de Prietenii
fruntea acestuia. ria, Elena, Aurelia ori alt­ delegi. „Eroul“ acestor rln- a controla îndeplinirea u- Iunie) ; SE
Pornind de la aprecierea cumva, tovarăşele noastre duri a încurcat, cum se răsuflat uşurat ; „uşurat“ iert. Ai cumva şi cafea 7 nei prevederi legale de re­ rul căpitan
şui); ILIA
tovarăşei Elena Brînduşa, fac cinste colectivului de spune, borcanele. Con- de mărfuri în valoare de Pune-mi şi mie... Cum cit ? introducere în circuit a a durerii
secretarul comitetului de la „Vidra“ — ne spunea fundînd îndatoririle lui de 450 lei şi l-a mulţumit păi vreo 2 kg... da, da poa­ ambalajeloi a confundat LARI : Cin
partid de la „Vidra" Orâş- simplu Paraschiva Golea, serviciu cu posibilităţi de „bunului“ şi „înţelegătoru­ te fi şi 2,5 kg. Bine. avutul obştesc cu al său, întoarce (î
tie, am căutat să vedem secretara organizaţiei de a realiza cîştig nomuncit, lui" inspector că (nu) l-a Oare ce gust are şampa­ prin mijloacele şantajului
cine sînt membrele „echipei bază din secţia „Confecţii omul s-a dedat la... iertat. nia Mărgăritar 7 Pune-mi şi excrocheriei.
etalon", ce fac, cum reu­ blană", ea însăşi un exem­ Dar să derulăm cîteva Inspectorul şi-a adunat şi mie vreo 2—3 sticle. i v w
şesc să se situSze în frun­ plu de devotament, hărni­ secvenţe din „serialul bor­ borcanele (pline şi goale...) Mi-ai pus ceva ouă 7 Păi ION PLOEŞTEANU
tea unui colectiv închegat, cie şi dăruire în muncă, ca­ canelor încurcate“... şi a purces ; nu prea de­ de ce tovarăşa 7 Cîte 7 căpitan de miliţie Timpul
La volanul Daciei 1300
cotat drept foarte bun. lităţi probate nu doar de l-HD-6446, într-o zi de pri­ parte - la magazinul din Vreo 20—30. Aşa... Era să 29 mai 198
lată, redăm sumar cîteva „Ordinul Muncii“ clasa I măvară timpurie el se ho­ Păuliş. Aici a schimbat uit... Nu cufnva ai un ro­ N.R. Poate că citind de­ instabilă, i
rar noros.
fapte semnificative, scrise pe care îl deţine, cî mai tărăşte să ia cu asalt uni­ procedura. Geanta ferme­ bot de cafea 7 Nu am cu spre fapte . pe care le-am se de ploa
sau nescrise, dintr-o „bio­ cu seamă de faptele ei zil­ tăţile comerciale ale coo­ cată o ducea un băieţel. ce o măcina. Buuun... Te relatat în acest colţ descărcări
grafie a muncii". . Elena nice. peraţiei de consum de pe „Sondajul“ era în felul a- mai rog ceva, am o obli­ de pagină, „Inspectori" va sufla m
sificări loc
Buciuman : 20 de ani ve­ intr-adevăr, există o izbi­ ruta Deva—Bălţa, Prima cesta mai convingător. în gaţie, pune-mi şi ceva al­ asemenea lui Ioan Barb rată, pînă
chime în unitate, timp în toare similitudine între gîn- „escală" — la magazinul „plasă" a picat gestionara cool rafinat. Cîte sticle 7 vor medita mai mult nord-vest.
■--re s-a remarcat prin con­ durile, conduita, faptele de din Şoimuş. Nici nu visa Viorica Siteanu, care a re­ Păi să fie 4, că şi aşa sînt la obligaţiile morale, juri­ scădere:
ştiinciozitate, disciplină e- muncă şi realizările aces­ gestionarul Aurel Călugă­ fuzat cumpărarea tuturor la jumătate. Foarte bine. dice şi chiar materiale pe cuprinse î
de, iar m
xemplară, lucrări de calita­ tor femei, acestor comunis­ rii că din geanta doldora ambalajelor. Acum e mo­ Cred că ajunge. Nu nu, care le implică încrederea si 21 grai
te, activitate laborioasă pe te, similitudine care îşi are de sticle şi borcane goale mentul să intru în scenă, mulţumesc, pot si singur. ce le-a fost acordată ele a Pentru 3
linie politică şl obştească, rădăcinile în conştiinţa lor a musafirului, care tocmai şi-a zis „inspectorul“. Ce crezi dumneata că Vremea st
neral inst
râspunzînd mereu prezent profund muncitorească, în trecuse pragul magazinului — Nu primiţi ambalaje­ e pentru prima dată 7... La controla pe alţii. Şi tot la variabil. 1
la toate solicitările unităţii, înţelegerea actului muncii avea să iasă o mare dan­ le 7 Foarte grav, tovarăşă revedere tovarăşa, mai trec meditaţii asemănătoare ar ploaie şi t
prin responsabilitate în tot ca o necesitate vitală, sin­ dana. gestionară. Dumneata nu eu pe aici“. trebui să-i îndemne şi pe ce, iar i:
mai ales
ceea ce face, dragoste pen­ gura sursă de progres şi respecţi legile statului. Şi, eroul nostru, a „trans­ gestionarii care s-au lăsat La munl
tru colectiv etc. Maria Ro­ prosperitate, pentru socie­ — Bună ziua ! Poftim, citeşte. Eşti sau n ■ ferat" în portbagajul Da­ astfel şantajaţi. La urma 3ă, cu cer
şu, Aurelia Meteşan, Ma­ tate şi pentru fiecare om — Bună ziua. vinovată ? Amendă 4 Ou ciei toate cele de mai sus, urmelor, se lăsau tot la fel Vor cădea
însoţite şi
ria Raboca : în cel peste în parte. — Primiţi borcane şi sti­ lei. continuîndu-şi apoi turneul traşi pe sfoară dacă era lectrice. (I
15 ani de cînd lucrează MIRCEA LEPĂDATU cle goale ? Gestionara, tremurînd, necinstei pînă în comuna vorba să cedeze ceva din viciu: Oai
— Nu putem momen­ recunoaşte şi-l imploră pe Băiţa, cu descinderi la fel averea personală 7