Page 14 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!)

Produse de calitate superioară De ia Ministerul
fii ORGANiZAŢU OS BAIA A PÂEîtoyiyi V W m
(Urmare din pag. 1) de producţie, pe fiecare Educaţiei iSiWcSiESS.
maşină chiar I
r^|»Uinidljftfi^fuii<iţionqlitfiite9şpri|în^eficienţâ cipal, asupra eficienţei e- — Deşi tînăr, întregul şi învăţământului In JURUL
co-nomice, sporind benefi­ colectiv este receptiv la fransmi
In conformitate cu
ciul unităţii. Ce eficienţă acest deziderat. Aşa cum a \ programul anual de per -\ munîciţ
Atribuţiile şi răspunderile biroului putem consemna la dum­ ştiut să se mobilizeze la ţ fecţionare a cadrelor di- ţ ia At
începutul anului, cind rea­
neavoastră ?
Iară c<
— Prin introducerea ce­ lizam pentru prima dată < dactice, instituţiile de l cu pri!
' învăţămînt care au sar- /
organizaţiei de bază lor 20 de modele noi, uni­ producţie de export, tot ţ cini de perfecţionare \ lucru i
tatea va obţine un benefi­ aşa va proceda şi de a- i organizează între 16 iu- l a tava»
ciu suplimentar de două ceastă dată. Desigur, în e- Ceauşe
(Urmare din pag. 1) propunere îti olt fel, şi cu muniştii nu sînt doar o a- milioane lei. Firesc, nu ne fortul nostru mai putem fi ? nie şi 31 iulie, etapa a , genera!
tptul altul este conţinutul tribuţie a funcţiei de secre­ vom opri aici. Sarcina ce ajutaţi şi de întreprinde­ 1 Ii-a a sesiunii de acti- 1 Comuni
zentanţii organizaţiilor sindi­ discuţiilor cu tovarăşii care tar. Altceva este însă dacă revine atelierului nostru rile ce ne furnizează ma­ i vitatc colectivă pentru ^ şedinţei
cale, ale U.T.C. şi de femei. nu au încă o experienţă in un membru de partid vrea este de . a realiza o bogată teria primă. Gîndindu-mă ! cursurile de reciclare, t Socialis
Mai complet, colectivul în­ problemele muncii de partid. să discute unele probleme colecţie de modele care să la gama de articole ce 1 pregătire în vederea de- ’ 15,55 Telex
sărcinat cu pregătirea adu­ Sînt însă şi situaţii în care numai cu secretarul ; aceasta fie cuprinse în clase supe­ vrem să le confecţionăm, ^ finitivării în învăţămînt ţ 16.00 Politeln
nării trebuie să realizeze o biroul organizaţiei de bază insă nu trebuie confundată rioare de calitate şi care, am avea nevoie de unele t şi obţinerii gradului di- t 16.25 Emisitu
german
bună documentare, iar pe trebuie să poarte discuţii şi cu ceea ce trebuie să fie sperăm noi, să fie con­ fire speciale (de exemplu: > dactic II. Desfăşurarea ? 18,20 Trageri
de altă parte, o largă con­ cu tovarăşi care nu fac par­ discuţiile individuale perio­ tractate de către piaţa in­ bucleuri, fire în amestec ţ acestei etape este stabi- * 18,35 Ba voi
i lită, pe categorii de ca- ţ
pentru
sultare a efectivului organi­ te din acea organizaţie, cu dice. ternă. Aşa putem realiza o eu lină, fire de efect cu ! dre didactice şi diseipli- ţ auto
zaţiei de bază, pentru că, o scopul lărgirii informaţiei ne­ Tovarăşa Aurelia Baciu, cerinţă expresă pusă în fa­ nopeuri de vlscoză). Cen­ ' ne de unităţile de invă- J 18,50 1001 dc
premisă esenţială a eficien­ cesare adunării. secretarul organizaţiei de ţa lucrătorilor din indus­ trala ar putea interveni ţ ţăinînt care Ie organi- \ 19.00 T. ‘lejlir
ţei adunării constă in cali­ Legătura biroului organi­ bază de la liceul de meca­ tria uşoară: orientarea pro­ pentru a dirija spre între­ i zează. 1 19.25 Actuali'
19.45 Reporta
tatea materialului, calitate zaţiei de bază cu comuniştii nică, pledînd pentru corec­ ducţiei spre serii scurte, prinderea noastră unele < Cursurile de perfec- / 20,10 Film a
care are în vedere reflecta­ însă îmbracă o bogată gamă titudine în cadrul discuţiilor diversificate, cu articole de cantităţi din firele solici­ \ ţionare de un an, orga- ţ cil“. Pi
rea în întreaga sa comple­ de forme şi modalităţi, par­ sublinia că prezenţa între­ calitate ridicată. tate. Este în interesul eco­ i nizate pe baza studiului l diourile
xitate a problemei aflate pe ticipanţii oprindu-se intr-o gului birou la această acţiu­ — Colectivul de muncă nomiei naţionale, pentru / individual şi a sesiunii , 21.45 Creaţia
ordinea de zi, sublinierea e- măsură consistentă la discu­ ne realizează dezideratul în­ este pregătit pentru un a- că avînd asemenea pro-du- 1 de activitate colectivă, 1 profane
actualii
lementelor pozitive, a expe­ ţiile individuale. Această Im­ ţelepciunii gîndirii colective, samenea... salt ? Seriile s de calitate, putem par­ l se încheie pe bază de ţ a ţării
rienţei cîştigate în domeniul ticipa şi la schimburile de | examene şi colocvii. ^ 22,15 Tel e.jur
portantă latură a activităţii echităţii, dezvoltării încrede­ mici obligă totuşi la o ma­ mărfuri de pe pieţele ex­
respectiv, aportul comunişti­ biroului a suscitat un larg rii în capacitatea fiecărui co­ re mobilitate pe fluxurile terne.
lor la soluţionarea probleme­ interes în rîndul participan­ munist.
lor, dar şi caracterul con­ ţilor. Cu aceeaşi intensitate par­ lRAB
cret, atunci cind se vorbeşte Tovarăşul Troian Dănciu- ticipanţii la dezbatere au a-
de lipsuri şi neajunsuri. In­ lescu, secretarul organizaţiei bordat şi problematica an­
WCUREŞ'
tr-un spirit de principialitate, de bază de la sectorul de trenării tuturor comuniştilor dioprograou
analitic şi combativ trebuie preindustrializare a lemnului la viaţa de partid ca premi­ Radiojurnal
să se pună în evidenţă răs­ al U.F.E.T., susţine, pe bună să a creşterii contribuţiei fie­ presei; 8,10
diilor; 9,08
punderea comuniştilor, a ce­ dreptate, că biroul organi­ căruia la îndeplinirea sarci­ 9.05 Răspuu
lorlalţi oameni al muncii, in­ zaţiei de bază are datoria nilor ce revin colectivelor din ... jAp rilor; 10,00 1
diferent de funcţie, pentru documentele Congresului al 10.05 Atlas
să creeze un astfel de cli­ Y;. • •" ••H#®«
ştiinţa şi v
stările negative de lucruri, să mat incit comuniştii să spu­ Xll-lea al partidului. .In cen­ ţ V : ■ lctin de ştii
stabilească cu exactitate trul atenţiei s-a situat gra­ patriotice;
nă deschis ce gîndesc despre mieră radio
ceea ce trebuie făcut pentru munca lor, despre cea a bi­ dul de participare a condu­ î.Mmvm letin dc ştii
înlăturarea grabnică a lip­ roului, să facă propuneri cătorilor de unităţi, secţii şi * . . - • <5 muzicală a
tor:
13,00 1
surilor. S-au subliniat ase­ pentru îmbunătăţirea activi­ sectoare la rezolvarea pro­ 15.00 Studci
menea cerinţe întrucît unele tăţii întregii organizaţii. blemelor. Tovarăşii Ileana tfi Radiojurnal
birouri de organizaţii de Din acest climat - spunea Coman, secretarul organiza­ nate econoi
tă Ana Ciot:
bază tratează cu superficia­ tovarăşul I. Susan, reluînd ţiei de bază de la Autoba­ vis; 16,55 St
litate pregătirea materiale­ ideea — face parte şi răs­ ză, Zamfira Huţa şi-alţii re­ 17.00 liulctii
Jocuri popi
lor, scontindu-se pe aportul marcau pe bună dreptate că W „•?: * zont ’81 ; li
punderea cu care biroul or­
dezbaterilor în orientarea e- ganizaţiei de bază transpu­ inginerii, subinginerii, econo­ 18,30 Pentru
forturilor viitoare ale comu­ ne in viaţă propunerile făcu­ miştii, conducătorii unităţilor, Moment foii
ccoi
cheta
niştilor, poziţie cu totul gre­ te de comunişti cu acest pri­ reprezintă realmente un se­ -•/..¡¡ââV* Cadenţe sc
şită. rios potenţial de muncă in­ zi într-o o
lej. Noi am ajutat unele bi­ Non stop o
Este bine să se discute rouri de organizaţii de bază suficient folosit. Unii nu par­
cu unii comunişti in preajma să eşaloneze discuţiile în ra­ ticipă cu regularitate la adu­ Mecanizatorul Ionel Ungur recoltează loliumul la C.A.P. Brănişica.
adunării generale in legătu­ port cu cerinţele, nu după nările generale ale organi­
ră cu ordinea de zi a aces­ alfabet - ca să zic aşa. Cu zaţiei din care fac parte, şi CiN
teia ? Dacă e bine, cum tre­ unii membri de partid tre­ cu atit mai puţin la celelal­
buie să se procedeze ? lată buie discutat de două-trei te, în care se ridică proble­ Toate forţele mecanice şi manuale concentrate in cimp DF.VA:
întrebări cărora dezbaterea ori, pînă se ajunge la o so­ me, se fac propuneri vizînd (Patria); Ş
încearcă să le dea răspun­ luţie. nemijlocit răspunderile lor in (Urmare din pag. 1) oglindirea în munca prac­ sole pentru păstăi (5 ha). II (Arta);
(Grădina di
suri. Tovarăşii loan Susan, La discuţiile individuale întreprinderi. In aceste con­ tică. Atit la Bîrsău — uni­ La toate aceste realizări O OARA : I,
secretarul comitetului de trebuie să participe întregul diţii, dezideratul conducăto­ secretarul comitetului co­ tate care ape cea mai fru­ îşi aduc contribuţia meca­ mu,:.. (FI
Jack (Sidei
partid de la I.C.O., şi tova­ birou, sau numai secretarul ? rului ca specialist şi om po­ munal de partid, primarul moasă cultură de porumb nizatorii Gavrilă Caşvan, da 1-Ianovri
răşa Elena Brinduşa, secre­ întrebarea s-a născut dintr-o litic rămine doar o lozincă. comunei. „Anul acesta — —, la Hărău, ca şi la Ban- losif Ţir, Sebastian Pădu- lacolul spe
potoc,
agricole
culturile
tarul comitetului de partid controversă, în care se ex­ De aici s-au desprins şi mo­ ne spunea el — munca a .sînt bine întreţinute. Ast­ rean, Nicolae Ilogman şi stcuctorul);
mîn cu tii
fost mai bine organizată,
de la „Vidra" au arătat că prima părerea unor membri dalităţi concrete pentru an­ iar forţele mecanice şi fel, întreaga suprafaţă de loan Acliim, şef de secţie, vară); PET
cele două organe au reco­ de partid ca numai secreta­ trenarea tuturor cadrelor de manuale le folosim în mod 222 ha porumb a fost pră­ cooperatorii Eugenia Şer- şi fiara — t
rea); Spa
mandat birourilor organizaţii­ rul organizaţiei să discute cu conducere la o intensă, rea­ judicios. Participarea la şită mecanic şi manual şi ban, Zenovia Popa, Da- nouă <7 Ni
lor de bază să întreţină un ei. lă şi eficientă activitate poli­ s-a erbicidat, iar la car­ maschin Păseuleţ, Viorica planat (R<
.Jiiizian, Aurelia Albu, Ana
dialog viu, permanent cu Răspunzind, tovarăşul Iu­ tico-organiza lori că. muncă este bună. Toţi me­ tofi (80 ha) s-au aplicat PENI: Oinu
cooperatorii,
canizatorii,
riile I-II ('
toţi comuniştii, şi cu atit mai lian Mic, secretarul comitetu­ încheind dezbaterea, tova­ cetăţenii din satele noastre două praşile mecanice, iar Preda, Koroşi Agneta, Re- Gorgonova
secretarul
ghina
Lăcătuş,
mult în preajma adunărilor lui de partid de la sculăria răşul Teofil Bogdan, secretar îşi cunosc bine sarcinile, cea manuală este pe sfîrşi- organizaţiei de partid, Ma­ (Muncitores
Zbor plan;
generale. Acest dialog însă I.M.O., susţinea că întregul al comitetului orăşenesc de ştiu ce lucrări au de exe­ te. Sfecla de zahăr (45 ha) ria Loghin, brigadier de LONEA: )
este felurit, de la situaţie la birou are obligaţia să fie partid, a subliniat cîteva di­ cutat si pînă cind trebuie şi furajeră (36 ha), precum cîmp, Andrei Dima, ingi­ (Minerul);
situaţie. Cu cei care au răs­ prezent la discuţii, pentru că recţii de acţiune care să a- să le termine, care sînt şi guliile furajere (10 ha) ner şef, Traían Urs an, pre­ cea de ar)
punderi directe în rezolvarea răspunderea pentru soluţio­ sigure perfecţionarea în con­ tehnologiile şi ce densita­ s-au prăşit atit mecanic, şedinte, toţi de la C.A.P. resc); ANI
(Muncitores
problemei de pe ordinea de narea tuturor problemelor tinuare a stilului şi metode­ te -trebuie asigurată la fie­ cit şi manual. Legumele — Hărău. Libera, dr:
zi se discută într-un fel, cu este a întregului birou, iar lor de muncă ale birourilor care cultură". 100 ha — cultivate la O situaţie bună intîlnim Noiembrie);
furată (S
cei care pot oferi o idee, o discuţiile individuale cu co­ organizaţiilor de bază. Toate acestea îşi găsesc C.AP. Hărău, sînt bine în­ în această comună şi în ORĂŞTIE :
grijite şi întreţinutei Pra- Artista, doi
silele mecanice şi manua­ ceea ce priveşte recoltarea, (Flacăra);
le, erbicidarea şi trata­ strîngerea şi depozitarea Vînătoarea
A lucra pămînful nu e uşor mentele împotriva bolilor furajelor. Au fost recolta­ de cultură)
şi dăunătorilor se fac la te 100 ha şi s-au insilozat ternul din ;
1 000 tone la C.A.P. Hărău
dar de roade ne bucurăm cu foţii cheiate lucrările de plan­ şi ' 000 tone la complexul riile I-II (P
timp şi bine. Au fost în­
Ancheta ;
tare la ardei — (o ha), var­ zootehnie de la Chimindia. nul din zg
Am purtat, zilele tre­ Da, aceasta e realitatea. ria Negoescu, Adam şi — Toţi cei despre care ză (6 ha), şi însămînţările Tot aici s-au depozitat în riile I-II <C
cute, cu cîţiva coopera­ Oamenii harnici se reali­ Maria Ilerpenci, Tuilius vorbim aici au gospodă­ la castraveţi (10 ha) şi fa- clăi 40 tone fin. Sacrificiul
tori din Băcia o discuţie zează prin muncă, îşi Bodea şi pensionarii Pe­ rii frumoase, bine aran­ (ii iunie
despre munca lor, despre făuresc bunăstarea cu tru Pîrva şi Adam La- jate ; au tot ce le trebuie, politic“, la cave au luat par­ Cuscrii (M
muncă şi idealuri, despre braţele lor. Iar în C.AJP. zăr, prezenţi la toate ac­ trăiesc ca la oraş — com­ te cadre didactice şi stu­ Porţile dlm
muncă — izvor de satis­ Băcia sînt mulţi oameni ţiunile organizate — toţi pletează inginera Lucia denţi. a La rîndul său, co­ GI-IELARI:
facţii şi împliniri, de bu­ harnici, pentru care mun­ din Petreni, Nu putem Olaru, şefa fermei hor­ lectivul bibliotecii municipa­ tă (Munciţi
astăzi
le
organizează
după-
năstare. Eram în plin ca este totul. îi amintim să nu amintim aici pe ticole, un alt exemplu de atniază, la sediu, dezbaterea
cimp. Oamenii lucrau la pe cîţiva: Agneta Toma, neobosita Hortensia Hă- hărnicie şi de statornicie s Comisia de învăţămînt „Patriotismul socialist — iz­
recoltarea cepei, care în losif Bucura, Rozalia lălai, fosta preşedintă a în muncă. îşi numără cu politico-ideologic de pe lin­ vor de înalte valori sociale
şi morale“, la care au fost
aceeaşi zi a şi luat dru­ mîndrie anii de cind s-a gi comitetul de partid din invitaţi ntuneroşi cititori, a ;V RE
mul unităţilor de desfa­ stabilit aici, „Şi ca mine C.S. Hunedoara a efectuat Ieri după-amiază au început
un control la secţiile furna­
cere. Munca-—izvor ai dezvoltării şi bunăstării sînt atîţia alţii“ — spu­ le I, aglomerator II, oţelării- întrecerile din cadrul fazei Timpul
— Este grea munca nea. le Martin, lamlnoarele de municipale a olimpiadei pe ziua de 5 j
meserii, intre concurenţi nu-
dumneavoastră, de dimi­ Kiss, Silvia Dobrică, Ma­ C.A.P., astăzi pensionară, De la toţi cei cu care benzi şi de 650 mm, precum mărîudu-se cei mai buni me căldt
şi Ia uzina cocsochimică, a-
neaţă pînă seara in cîmp? ria Nicoară (care a obţi­ care însă anul trecut şi-a am stat de vorbă pe tar­ supra modului in care este strungari, frezori şi sudori variabil. Ij
averse de i
— ne-am adresat briga­ nut anul trecut cea mai luat jumătate de porţie laua C.A.P. Băcia în acea respectat regulamentul — — care n-au împlinit vîrsta descărcări -
jude­
al
dierei Veronica Pîrva, ve­ mare producţie de sfeclă de lucru, constituind ast­ frumoasă zi, am reţinut cadru din concursului propa­ de 30 de ani — din C.S.H., dină. Vinti
I.C.S.H., l.M.H. şl din coope­
ţean
domeniul
nită la lucru pe tarlaua de zahăr), Maria Moloţ, fel un exemplu pentru că din muncă şi-au făcut gandei audio-vizuale. Con­ rativa meşteşugărească „Drum la moderat
temporare
din Băcia cu mai mulţi Sigismund Naia, Maria unii tineri care se mai un crez, o datorie de o- cluziile desprinse au fost nou“, clasaţi pe primele dic. Temp
cooperatori din brigada Gorea şi Silvia Blaj — feresc de muncă. Exem­ noare pe oare şi-o înde­ dezbătute In cadrul unei şe­ locuri la f a z a pe între­ va fi clipi
a
iniţiativa
Din
dinţe a biroului comitetului
prinderi.
10 grade,
Petreni. din satul Băcia, Constan­ ple de hărnicie sînt şi plinesc cu cinste şi dem­ de partid, în care a fost siderurgiştilor lninedorcni, între 27 şi
— Este, cum să nu. tin Gruiescu, Nicolae Ana şi Dumitru Lazăr, nitate, conştienţi că o fac stabilit un program concret rniine are loc, la Hunedoa­
Dar, care muncă nu cere Ciornei, Gheorghe Iva- Zamfira Morcozan, David pentru ei însuşi, pentru de măsuri pcnlru impulsio­ « ra, întilnirea de 30 de ani a La munt
narea
acestei
de
Facultăţii
absolvenţilor
activităţi.
eforturi; dacă vrei s-o nici II, Doinei şi Elena Balaj şi Ana Albrekt, lu­ bunăstarea lor şi a tutu­ Ieri dimineaţă, Ia Institutul metalurgie din cadrul insli- cu cerul \
dea averse
faci cum trebuie? Şi-apoi, crători în sectorul zooteh­ ror, pentru viitor şi pros­ dc subingincri, a avut loc o tutulul politehnic Bucureşti ţite de de;
mai e ceva: fără muncă Coroi, Pompilia Moraru nic din Băcia, cu... vechi peritate continuă. dezbatere iniţiată de orga­ — promoţia 1951 — întîlnire mai ales di
încărcată de... ani, dar şi de
nizaţia de partid şi consiliul
nu realizezi nimic în (de 20 de ani în zooteh­ state de servicii în ace­ A.S.C. pe tema „Formarea strălucite împliniri. tcorolog d.
na Tutori)
viată. nie fără întrerupere), Ma- eaşi muncă. DOINA COJOCARU omului nou al societăţii so­
cialiste ca specialist şi om SABIN IONESCU