Page 18 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 18
Pag. 2 DRUMftb SOCIALISMUL*
ok«hm«w»viu(WOiii
Dialog permanent si eficient i Ritmul de lucru poate
9 ) Ieri a început, la Petro- ifEI
i şani, in cadrul lunii ma- ţ şl trebuie Intensificat
Locuitorii satelor Boia „Dumneavoastră păşunaţi prii. La constituirea fon / nifestărilor politico-ideolo- x
Blrzii şi Muncelu Mare cu animalele acolo unde dului centralizat de produ ţ gice, cultural-educative şi i 8,40 Telcşc
s-au bucurat cînd în mij am stabilit cu toţii de co se agroalimentare contri l sportive „Laudă omului | (Urmare din pag. 1} altceva de făcut la un bloc ‘J,00 Teaîxx
locul lor au poposit oaspeţi mun acord. Cei care sînt buţia lor este concludentă. I muncii şl creaţiei sale" * aflat în stadiu de finali zar, «
fcespe;
de prin alte locuri, pentru de altă părere vor trebui Ceea ce s-a putut desprin simpozionul de amploare aşa cum este prevăzut în zare I ? O asemenea situa leîeviî
un dialog cu ei în cadrul să stea de vorbă cu noi, de însă la fel de valoros cu tema „Tehnologii noi ) plan, deşi avem unele în ţie, chiar mai acută, am BBC
adunării cetăţeneşti „Tri care cunoaştem mai bine de la ei este înţelegerea pentru extracţia şi valo- I târzieri“ — ne spune la- întâlnit la blocul C, aflat 12.00 Con ce
cliestr
buna democraţiei“. Atmos realitatea satelor comunei“. majoră a unor necesităţi. rificarea huilei". Organ!- J cob Arghir. „După ce-1 la structura de rezistenţă, C’onstî
fera de încredere deplină S-au mai dat, desigur, şi S-au ridicat în timpul a- zat de Institutul de cerce- ţ scoatem din pămînt, trea în prelungirea lui D, pe 13.00 Mozai
în partenerii de dialog — alte răspunsuri asemănă dunării o seamă de pro ţări şi proiectări miniere | ba' va merge mai uşor — B-dul Decebal. La orele 14, tistic
— Fin
-între care erau prezenţi toare, în cunoştinţă de bleme cum ar fi: cine se pentru cărbune din Pe- a adaugă Petru Onciulencu, doar două femei se aflau lui ei
atât primarul comunei Ve- cauză. L-am citat pe aces îngrijeşte de păşunea co troşani, simpozionul - de- » şeful echipei de dulgheri. în exerciţiul funcţiunii la chet
ţel, cit şi preşedintele ta pentru a întări cele a- munală; de ce, în cadrul venit tradiţional — se în- ţ Colegii mei Dorel Dobrică, umpluturi; macaraua turn Praga
— Da
j
consiliului comunal al firmate mai sus. muncilor patriotice, nu î scrie ca o manifestare Î Lorincz Bela, Gheorghe era... în pauză, trei munci transn
Frontului Democraţiei şi Multe probleme au ridi s-au amenajat adăpători > deschisă schimbului de / Onciulencu, ceilalţi sîntem tori stăteau sprijiniţi în <ie la
aimpk
Unităţii Socialiste — s-a cat la „Tribuna democra pentru animale şi altele ) idei între specialiştii din j hotărîţi să terminăm blocul lopeţi, iar maistrul Ioan meii iui
statornicit repede, ceea ce ţiei“ cetăiţenii din Boia, de acest fel. „Cred că nu la termen", „Deşi avem Avram „coordona lucrul“ la Ar«
ros
dovedeşte că, pentru cei Birzii. Una insă s-a dela- trebuie să aşteptăm să ne multe şi complexe lucruri din Fiatul 850, tras la um 18.15 Imagi:
facă alţii ceea ce putem social-culturale în Petro bra deasă a unui arbore report
si trebuie să facem noi" — ! Pentru noi şani — ne spune Avram rotat. „Ştiţi, ne-au expli 18,35 Săptfw
le răspundea Aurel Dinga Tomuş, şeful lotului 12 — cat cu toţii, nu ne-au so 18,50 1001 <!
consătenilor săi, foarte pu terminăm conform grafi sit betoanele...“. 1.9.00 Teleji’
19,20 C&lâtc
tehnologii la blocurile D şi G din De-"" probleme. S.U,T.-ul nu reu 19.45 Telcei
ţini la număr, care pu- celor de execuţie lucrările într-adevăr, mai sînt mea.
— rep
va, precum şi la blocul
46 A, eu 48 apartamente, şeşte eă asigure ritmic 20.15 Film
punctele de lucru cu canti
Epism
t liniere djn Petroşani. De aseme tăţile necesare de betoane, ¿1,10 Fotba
e i nea, vrem să intensificăm LM.C. Bîrcea nu livrează Angli;
ritmurile de lucru la ho
direct
r telul şi spitalul din Deva“. la timp şi în condiţii de pesta.
\---------------------------------------- -- eea mai bună calitate pa 21.45 Telejt
La blocul D, maistrul 22.00 Fotba
i \ instituţiile de cercetare, î Szegedi Horst, coordonează nourile mari şi de b.e.a., — Ai
ij proiectare, învăţămînt, Ţ atent lucrările, iar tînărul transportul mai este gx-evat n-a
i precum şl din întreprinde- | şef de echipă Tiberiu Va- de lipsa anvelopelor şi a 22.45 Studii
J riie subordonate C.M.V.J., | sile Negru, împreună cu carburanţilor, mai lipsesc
\ în vederea aducerii unei / oamenii din subordine — şi unele materiale la şan-
1 însemnate contribuţii la ) între care îi aminteşte pe tierul 6 instalaţii, La toate
/ dezvoltarea capacităţilor { Petru Giurgiu, Aurel Vo- acestea trebuie meditat şi
\ de producţie şi moderni- ţ roneanu, Vasiie Soire nea, luate măsurile ce se im BUCUItF
2 { zorea tehnologiilor din 1 Gheoi’ghe Singurel — dau pun. Dar aceste neajunsuri dioprogran
i subteran. ) zor la finisajele exterioare, nu trebuie să genereze de Radio jurn;
presei; 8,1
} In prima parte a slm- i tâmplarii lui Ion Tlea, par- zordine — în gospodărirea diilor; 9,00
j pozionului a avut loc ) ■chetarii lui Ion Mertoiu, şi folosirea unor materiale, 9,03 Audic
liulcti» ch
i ţ expunerea lucrărilor, în i mozaicarii lui Alexandru indisciplină — în prezenţa vista liter.
< sistemul Poster, constînd ^ Ghiţescu şi zugravii lui la program şi utilizarea De la do
’ dintr-un rezumat şl foto- ţ Victor Rusu acţionează in integrală, eficientă a tim cintccul
| grafii — pentru a permite 1 tens la interioare, hotă pului efectiv de lucru, sla 11.00 Bulei
Atlas culţi
4 o analiză aprofundată a / rîţi să predea blocul cu bă organizare din partea premieră
/ soluţiilor propuse sau a- J cîteva zile mai devreme unor maiştri şi şefi de for Buletin d«
f doptate - urmind ca în \ de 30 iunie. In data de 3 maţii. Totdeauna sînt mul comoara î
12,45 Fartf
iunie se lucra cam lent la te lucrări de executat pe un Bucureşti;
\ partea a doua să se con- )
blocul G. După ce i-a a- şantier, la un obiectiv. în. 3; 15,00 M»
) tinue cu dezbateri în sec- ( Deva, punctele de lucru, Radio jurn i
t tenţionat cu un „şase" pioniereşti
) ţiunife : Metode şi tehno- ^ p r e l u n g pe colegii a- deşi- foarte dispersate, nu terpretl d.
organele locaie şi mai - i ^ logil de explootare, Me- î dunaţi ciopor la margi se află la distanţe prea lard ; 17,(K
17,05 Şlag
problema că de păşunea l'lorirea acesteia. O fac pe seamă pentru că reprezen ^ canizare şl automatizare, ? nea străzii, d u l g h e r ui mari unul de altul, aşa in deni; 17,3(1
oare a fost a satului din multe căi. Mai întîi dove- ta continuarea pe o treap Nicolae Puşcaşu ne-a mo cit o mai bună conlucra minut; 20
moşi-strămoşi au început dindu-se harnici gospodari, tă superioară a unui dia i Prepararea şi valorifica- J tivat inactivitatea lor prin re şi întrajutorare în ca cîntece; ‘¿t
rea cărbunilor.
• să se folosească alţii, pri care-şi rezolvă cea mai log permanent. ' ron r~ri rKt t.n 11 r*r j nesosirea (pînă la orele drul şantierului, al loturi nia; 20,40
22.00 Radii
marul comunei le-a răs mare parte a problemelor I s 14,30) a betoanelor nece lor ni se pare oportună şi de dans ;
puns prompt oamenilor : gospodăreşti prin forţe pro- ION CIOCLE1 sare. Să nu ii existat oare necesară. ştiri ; 0,(
muzical n
— o — a — a — « — « — « — * — « — * — o — e> — « — ® — — a — a — a — « «---------- a — e — o — • — * — • — • — » o
n sprijinul candidaţilor la concursul de admitere in institutul de mine Petroşani
DEVA:C
(Patria);
1 (Arta):
important centru de în- lizarea la care concurează, data începerii anului uni ordinea de preferinţă şi — Bineînţeles, concursul lesiónale. Cele 6 cămine {Grădina
vâţămint superior minier inclusiv cei care lucrează versitar curent; trei foto disciplina de concurs la a- este deschis tuturor celor studenţeşti, 3 cantine, clu DOAUA :
din România, Institutul de in unităţi direct producti grafii tip buletin de iden iegere, pentru care optea care îndeplinesc condiţiile bul cultural şi baza spor ducul (î
Jack <Sid
mine din Petroşani, care ve subordonate unor insti titate (3/4 cm) ; candidaţii ză ; situaţia militax-ă; can necesare. Pentru candidaţii tivă, precum şi viaţa cul- da Hanov
in 1981 împlineşte 33 de tute de cercetare sau unor care optează pentru cursu didaţii din i'îndul naţiona reuşiţi se va pune pi'oble- tural-artistică-sportivă din tacolui sp
ani de existenţă în Valea instituţii de învăţămînt su rile serale vor prezenta o lităţilor conlocuitoare vor rna transferării în unităţi municipiul Petroşani, la structorul)
mîn cu i
Jiului, formează cadre cu perior. precum şi cei înca adeverinţă eliberată de în preciza disciplinele pe ca le miniere sau eonstructoa- care se adaugă ambianţa vara); PE
o pregătire superioară pen draţi în unităţi direct pro treprindere, sub semnătura re le-au studiat în liceu ve de utilaj minier din naturală a Văii Jiului, sînt şi fiara —
tru .întreaga industrie mi ductive din sectoarele coo conducătorului întreprinde în această limbă. Valea Jiului. tot atîtea argumente in fa rea); Si
nouă (7
nieră din ţara noastră şi peratiste. rii, din care să rezulte că — Cînd începe con — Ce posibilităţi de spe voarea afirmaţiei că ritmul planat (1
pentru industriile miniere — De particularităţi are lucrează nemijlocit în pro cursul de admitere şi ce cializare există pentru un vieţii studenţeşti la Petro PENI: On
din alte ţări. Cum si în a- concursul de admitere la ducţie în meserii legate de amănunte puteţi oferi can candidat devenit student ? şani este -ritmul întregii riile I-II
Gorgonovi
cest institut se va desfăşu institutul nostru ? profilul sau specializarea didaţilor ? — în confoivnitate cu ce ţări. (¿Muncitor
ra in perioada imediat ur — Aşa cum s-a precizat la care candidează. Absol — La 15 iulie 1981. Tim rinţele industriei miniere, — Care sînt perspective Zbor plai
mătoare concursul pentru şi in broşura „Admiterea venţii de liceu, promoţia pul destinat pentru elabo studenţii secţiilor de ingi- le unui absolvent <al insti LONEA:
(Minerul)
admitere în învăţămîntul în învăţămîntul .superior 1981, pot fi înscrişi la se rarea unei lucrări scrise neri pot opta, începînd din tutului ? birintul (
superior, am solicitat tova ¿mul IV, pentru unele gru — Cadrele formate în R IC ANI:
mea (7 N«
răşului prof. dr. ing. Du — 1981", candidaţii vor fi pe opţionale urmind Institutul de mine Peh-o- Marfă fur
mitru Fodor, rectorul in supuşi la o examinare me cursuri diferenţiate. Ast şani îşi vor desfăşura acti ORAŞT1E
stitutului, detalii privind dicală specială şi Ia probe fel, studenţii facultăţii de vitatea la întreprinderi mi Artista, d
organizarea şi desfăşura de rezistenţă fizică. Pro mine au posibilitatea de a niere din întreaga ţară, la (Flacăra);
rea acestuia. bele fizice, obligatorii pen alege între grupele opţio înti-eprinderile constructoa- Vînăfcoare
cultui
do
— Care sînt informaţiile tru toţi candidaţii, se dau nale : mine, topografie şi i-e de utilaj minier, în in fernul din
de bază privind Institutul înaintea examenului scris, prepararea cărbunilor si stitutele de proiectări şi riile I-II ţ
de mine din Petroşani pe avînd caracter eliminato minereurilor, iar studenţii cercetări miniex-e şi în re Ancheta ;
nul din :
care trebuie să le cunoas riu. de la facultatea de maşini ţeaua învăţămîntuiui mi riile I-II
că un candidat ? — Care este perioada de şi instalaţii miniere pot nier. De asemenea, absol SIMERIA
IEI;
şui);
— Institutul nostru are înscriere a candidaţilor şi opta pentru grupele: teh venţii Institutului de mine ţii (I,umi
din Petroşani sînt reparti
in componenţă două facul ce acte sînt necesare ? nologia construcţiilor de zaţi în cadrul Ministei-ului
tăţi: de mine şi de maşini — înscrierile au loc in maşini miniere, automati Transporturilor şi Teleco
şi instalaţii miniere. In ca tre 5 si 11 iulie (de la o- zări în industria miniei'ă municaţiilor, la cariere, hC
drul celor două facultăţi rele 7,30—14,30). Actele ne şi exploatarea şi întreţine construcţii de tunele, con
există secţii de ingineri şi cesare înscrierii vor fi pre rea utilajului minier. strucţia metroului, în cadrul
RezuK a
subingineri — învăţămînt zentate într-un dosar plic: — Cîteva cuvinte despre Ministerului Economiei Fo iunie 198
de zi si seral. Precizez că copie legalizată după cer condiţiile de studiu şi de restiere şi Materialelor de Exlr. 1
şi in anul acesta se dă tificatul de naştere; diplo viaţă ale studenţilor ? Construcţii, la cariere de 62, 58, 1 1
T.
Exlr.
concurs la secţia de ingi- ma de bacalaureat sau cli- — în Institutul de mine calcar pentru combinatele 43, 88, 72
neri-invăţămînt serai clin plom.. echivalentă cu a- din Peti-oşani se pregătesc de ciment şi cariere de ar Fond Ú
cadrul facultăţii de maşini ceasta, în original (pentru 3 600 de studenţi. Acesto gilă; în cadrul Ministeru lei.
.şi Instalaţii miniere, secţie absolvenţii de liceu pro ra le stau la dispoziţie 37 lui Energiei Electrice, la
neprezentată în broşura moţia 1981, adeverinţă tip laboratoare, un atelier eonstx-ucţii hidx-otehnice; în
„Admiterea în învăţămîn că au absolvit liceul şi au şcoală, o bibliotecă cu cadrul întreprinderilor de
tul superior“ — ediţia 1981. pi’cmovat examenul de ba ral pe baza actului de re este de 3 ore, socotit din 300 000 volume şi un per prospecţiuni şi explorări
— Cxistă noutăţi privind calaureat) ; adeverinţă me partizare în producţie sub momentul în care subiec sonal didactic cu o bogată geologice; Timpul
admiterea, faţă de anul dicală tip, eliberată de ca rezerva prezentării adeve tele au fost transcrise in experienţă profesională şi Din cele prezentate sper ziua de
trecut ? binetele medicale şcolax-e rinţei de încadrare la locui tegral pe tablă. Candidaţii competenţă ştiinţifică. Pro că tinerii absolvenţi de li mea va
afabilă ş
— Există o precizare sau de dispensarul terito de muncă repartizat pînă vor avea legitimaţia de gramele de învăţămînt ceu îsi vor ionna o ima Cerul vs
nouă privind candidaţii ca rial de care aparţin, viza la data începerii anului u- concurs (emisă de secreta îmbină armonios discipli gine asupra Institutului de ros. Ver
re optează pentru învăţă- tă de comisia medicală ca nivei'sitar ; candidaţii vor riatele facultăţilor odată nele fundamentale eu cele mine Petroşani, astfel îneît ploaie Si
mîntul seral. La concursul re se constituie în această completa o eerex-e tip de cu înscrierea) şi buletinul de cultură telmică genera să-i determine să aleagă eări el
vente în
de admitere pentru acest perioadă ; adeverinţă de înscriere, în care vor men de identitate. lă şi cu obiectele de spe această profesie cu largă znunte.
învăţămînt vor fi înscrişi recrutare, livretul militar, ţiona facultatea şi profilul — Pentru tipul de învă cialitate. Studenţilor le stă deschidere către multiple mederat
candidaţi care fac dovada adeverinţă de inapt pentru de învăţămînt la care do ţămînt seral se pot pre la dispoziţie marele labo domenii de activitate. temporar
Tei
clic.
că lucrează nemijlocit în serviciul militar sau de a- resc să concureze, specia zenta la concurs şi candi rator cax-e este. mina, unde, va fi ei
producţie, în meserii lega mînare de la încorporare lizările din cadrul facultă daţi din alte centre minie în cadrul practicii. îşi de inteiviu realizat de 17 grade
între 27
te de profilul sau specia pc ccl puţin un an de la ţii şi profilul respectiv in re ale ţării ? săvârşesc cunoştinţele pro- iOAN fUUAN IRiMtE