Page 23 - Drumul_socialismului_1981_06

NR. 7 334 # DUMINICA, 7 IUNIE 1981 Pag. §

IZWNE Consemnări I 0 R G Â i

ÏCÂ, La 110 ani tio Ia naşte­ marmură săpată pecetlui« mul inflexibil şi auster, în
rea sa, încerc să-mi a- micul mormînl în care în­ dragostea de Ţară? Sau
IE mintesc momentul In care căpuse totuşi rămăşiţele în acele adevăruri care
am debarcat Inlîia dată Celui Mare...“. Descope­ scapără în zarea IJecărei
noi pc Continentul Iorga. S-a ream demnitatea cuvînlu- pagini, precum marile ful­
pentru co- înlîmplal înlr-o vară, cînd iui şi formidabila sa pu­ gere tăcute în zarea nop­
ejii île va- am. dat în biblioteca bu­ tere de a-şî păstra incan­ ţilor de vară ?
inii lut ea nicului peste o nemaipo­ descenta prin curgerea vi­ „Om liber e acela oare
ui menită carte în trei volu­ foroasă a anilor. Chiar şi în n-are nevoie să spună nici
rtrzicii* V/» me. îi zicea Războiul nos­ deceniul cînd despre Con­ o minciună“.
iii ?
patriei tru In noile zilnice, 1914— tinentul Iorga nu se mai „Temniţa cea mai de te­
1918 şi apăruse Ia editura vorbea, ca şl cînd ar ti mut e aceea în care te
ninieal
„Ramuri“ din Craiova (i.a.). fost o Allantidă scufun­ simţi bine“. PREMIERA DE GAS1
Era imprimată pe hirtie dată, am continuat să-l ex­ „Cînd chemi la muncă, Mumdaaia
Tenis dc de ziar, cu multe greşeli plorez cu o luciditate spo­ să-ţi văd sapa în mină!“.
ila de sim- „Acela ce-şi părăseşte La cinematograful din
. a turneu- de tipar, dar a însemnai rită odată cu vîrsla, la ca­
ţion al de la pentru mine o colosală re­ re se adăuga voluptatea ţara pentru alta mai îna­ Iubesc acest oraş viscolit de lumini. Brazi a avut loc pre­
rros velaţie, aşa cum n-au do­ de a mă şti pe un tărim intată samănă cu omul Grădinile răsfrîntc in ochii îndrăgostiţilor miera de gală a filmu­
Fotbal : care şi-ar alege altă ma­ lui artistic românesc
llacău — cil exploratorii cînd des­ devenit iabulos. Azi, Con­ şi culoarea aspră a neliniştii noastre...
Iaşi în coperă un nou continent. tinentul Iorga e demult mă printre femeile mai „Probleme personale“*
1
ii naţional. Aveam pe atunci vreo 15 liber oricui vrea să-l stră­ chipoase“. Ii iubesc muncile şi arta /poetică liberi», după romanul „Cădej ®
ani şi, de cum am devorat bată, mă aflu tot pe dru­ Continentul Iorga, ca şi Geniul locului, ureînd în arborii ţineri liberă“ de Grigore Za na,
)is de. eîmp
Fotbal: Re- aceste „note zilnice“, am murile lui, dar încă de­ Continentul Eminescu, e Să dezvăluie sâmburii orbitori ai Imnului Au participat Davîâ
a. Transmi­ dat luga să caut altceva, parte de a-i da de capăt: una dintre imensele avuţii Reu, regizoral film®-
se altérna­ mă consolez cu girului că ale neamului românesc. odată cu mersul pe jos al cuvintelor. lui, Traîan Stănose»,
la Paris şi să-mi continui aşadar ias-
cinanta explorare. Am dat sînt foarte putini aceia Tărîm pe care nu poţi pă­ Iubesc simplitatea umbîînd in salopete albastre interpretul principal, ţii
după opere peste Istoria lui Ştefan cel care au ajuns să-l cunoas­ trunde decît cu veneraţie Pe claviatura scăldată-n culorile vieţii Grigore Zâne, semnata­
nuneşti : că cu adevărat. Şi mă în­ şi cu mîndrie. Loc de re­ rul scenariului.
i După ro- Mare şi, înfiorat de emo­ lini iubesc destinul
Li viu Re- ţie, am plîns fără sfială treb necontenit, încă mă fugiu, de rezistenţă îm­ Cu acest prilej, csa-
rtea a Xl-a încă asupra cuvintelor de întreb, In ce zace puterea potriva tuturor vrăjmăşii­ nehotărît în oracole, noscutul actor Trai»»
riei — re- lor sau, dimpotrivă, teri­ Destinul pe care zilnic,
pc intria pagină, pe care sa de fascinaţie, in voca­ Stămescu a oferit un au­
?i, copilărie le ştiu şi azi pc de rost : ţia sintezei ? în amestecul toriu al unor nesecate re­ laolaltă cu semenii mei, tograf cititorilor ziaru­
surse spirituale pentru pă­
unânieu Ju- „Şi pe cînd lacrimile brăz­ inconlundabil de rigoare şit noştri în viitor. î| zidesc şi-l grăbesc spre muntele lui nostru.
mureş şliintiiică şi cuceritoare Limbii Române...
it : „Pri- da« cele mai aspre obra-
şăsirilor“ zuri, minunata lespede de subiectivitate ? In eticis- RADU CIOSANU Iubesc soarele cînd iese din schimbul de noapte.
pe ţară. Iubesc acest oraş decan tind din zgura
i; studiouri-
J3C aliajelor nobile
' Sport»
Curcubeul prin care intrăm, vindecaţi,
UNIE tonei pSasfls în suverana iubire a patriei...
%ăs cumpătate în el locuiesc
in llniba Rezultatele fazei
ca un cîntec în pasăre.
•J interjudeţene â In el mă simt ca o fîntină zidită în casă.
Tot mai puţini răinin anii de veghe,
. economică întrecerii artiştilor Voi, cei însetaţi :
linieo-ştiin- Dimineţile se-aprind — nişte păreri. plastici hunedoreni
Urc muntele veacului şi ini-e sete Fi-ţi oaspeţii mei !...
Ipton. Karl
ii tinereţii. De încă o viaţă s-o .sorb în dureri, • PICTURA: Adrian
terea“,
ndial Să scapere în cîmpiile ţării, Samson (,,Unirea lace pu­ EUGEN EVU
„Examoriism“),
cicne
Ce mi-au fost leagăn şi nume şi dor, Gheorghe Pogan („Blida-
Putea-voi oare să-mi răscumpăr zorii, ru“), Mircea Băl că (,,Va­
tră pentru cavalerul V
Amintirea gliei, bunului popor ? trac“, „Idol ieminin“),
Valentin l.ădar („Por­
GEORGE PAVEL
tret“), Eugen liencău Viafa literară hunedoreană
(,,Structură industrială“),
: 7,Oi) Ac-
fle minute; losif Mulyâs („Poarta * Săptămina trecută s-au Ernest Uskar, precum şi ele-"
finul sate- soarelui“), Ion Cărjoi încheiat zilele revistei „Astra“ vii cercului literar de la Li­
in dumini- („Stelă“, Natură stati­ — Braşov in Valea Jiului. Jntîl- ceul industrial Călău. Invitata
13 aetuali- că“), Elena Bianu („Com­ nirile cu minerii la sălile de revistei a fost poeta Nastasia
12,00 De O r©*sşito expoziţie personal® apel de la minele l.upeni şi Mantu, care a citit din recen­
; 13,0() Ra- poziţie), Silvia Chim Livezeni, eu oamenii muncii tul ci volum „Lcgămîntul de êhi-Â .sOK'íé
Diverlls- „Portret“). de la S.S.H. Vulcan şi din fidelitate“. © Din numărul 51
13,45 Por- aite întreprinderi şi instituţii al revistei vorbite cu public ^Lí’(¿im*
': Cornel In aceste zile, Ia Galerii­ respect şi înţelegere pen­ ® SCULPTURĂ : Ernest din municipiul Petroşani s-au „Agora“ din Brad, spicuim: Sa­
«la veselă; le de artă ale fondului tru monumental — atribut Kovăcs („Cap de dac“), bucurat de un frumos succes. bin Sclagea — editorialul „Co­ *«. SSdttb
>i de mu- Gheorghe Mureşan („Fa­ © Şedinţa cenaclului „Llx-ju piii“, loan Vasiu a citit ci-
45 Din in- plastic Deva este prezen­ cunoscut din opera sa gra­ la cu perucă“], fon Şcu Kebreanu“ din Orăştie a con­ teva poeme, Ionel Golcca a J<í*rÍiL
aistului Ion tată publicului expoziţia fică, cît şi din lucrările stituit un nou prilej de dez­ fost prezent cu o recenzie a
; 15,00 Clu- ( „Mireasă“ ). batere pe marginea creaţiilor romanului „Dragostea şi revo­
,00 Buletin personală de acuarele a ar­ monumentale executate # GRAFICĂ : Adrian semnate de Marla Diaconii şi luţia“ de Dinu Săraru, Fclicia
Album so- Timar („Translaţie IA), Ion Popa Stănileşti. » Ulti­ Ncag, la rubrica „In memo- êïiJL ¡prid&Âï <cè» ¿¿»a,
tru £"'«'t : tistului plastic hunedorean pînă acum. mul număr al revistei vorbite riam“, a prezentat citeva consi­
17 A ' a ~ losif Tel Iman n. Expoziţia în ansamblul Tiberiu Faz.ekaş („Rit­ deraţii literare pc marginea êr&
1
17,30 -b ţ JEt muri hunedorene' ), Şutii cu public „Sub arcuri de lu­ romanului lui Marin Preda,
Radiojur- Cele 38 de acuarele re­ ei îşi îndeplineşte cu suc­ Eva („Compo7,itie cu mini“ din Călan a fost dedi­
înrcgistrări cat literaturii militante. Şi-au „Cel mai Iubit dintre pămîn- «
tiară; 20,30 prezintă, de fapt, invitaţii ces misiunea culturală, da­ peşti“), Iosil Tellmann tenl“. •A tptAt .
ilor; 22,00 la meditaţie asupra spaţiu­ torită în primul rind înal­ („Castelul Corvineştilor“). adus contribuţia profesorii Na-
10 Panora- talia Cimporescu, Silviu Gtiga, Prof. MARCEL LAPTES
0 Seară de lui şi peisajului hunedo- tei ţinute artistice a lu­
ta Radu si crărilor, puse în valoare şi cea dinţii. Fală de reporta­
:Uţă; 23,00 rean atît de îndrăgit de Voicu Bugariu jele, să le zicem tehniciste, rolul lui Patriciu mi sc pare dit dramatic, îndeajuns do
23,05 Ring artist. Bun cunoscător şi printr-o panotare ingenioa­ deosebit de bine realizată. neobişnuit In genul de anti­
Buletin de această carte are meritul de Mai remarcăm in spaţiul con­ cipaţie. fn acest fel, toate
jocul
lui
Non step al acestei tehnici, artistul să, prin expunerea în vi­ „CUVINTELE UNEI a privi peisajul văzut prin semnării noastre rolul Ta­ antreprizele lui Frîncu de~
«chiul omului şi nu asistăm
loan
Coman,
în
bîndesc o finalitate mai pro
ne surprinde cu lucrări ea trine sau şevalete. CALATORII" la o modelare a omului după tălui, Nicolae Buciuman, in oisă şi, în consecinţă, acţiu­
„Explozia naturii“, „Pros­ O acuarelă de losif spectacolul realului. rolul Reporterului, şi pe Vic­ nea este serios desprăfuită,
Cartea de reportaje a cri­ Maniera atractivă în care tor stana — decanul de primind un spor de atracti-
peţime“, „Cuib de lumină” Tel Iman n aduce o notă de ticului Voicu Bugariu cu­ e scrisă această carte dove­ vîrstă al actorilor amatori vitate.
prinde jurnalul călătoriei sa­ deşte că reportajul posedă hunedoreni — in rolul Pro­ Munca regizorală este re­
sau „Cer şi apă“ — lucra­ eleganţă şi o fărîmă din- le în U.R.S.S. De la început încă puterea de regenerare. cesorului. Mai puţin s-a sim­ marcabilă. Este fără îndo­
din Carpaţi re de sinteză asupra pei­ tr-un mare suflet de ar­ ni se impune un truc al au­ ţit prezenţa Aurorei Bfilu- ială ® performanţă demnă
■ curajului torului: acela dc a sfărima TIBERIU DÂIONI ţă — » tînără remarcată de de interes conjugarea îiniiles
<7 nelinişte sajului finlandez, notaţie tist, pe care-1 preţuim cu distanţa existentă între do­ noi cu alte prilejuri. de forţă ale unui filon d®
ă); I-IUNE- a unor impresii din recen­ toţii. cumentare şi redactare. Aşa­ realitate istorică eu acelea
Jianu hai- dar, o spontaneitate a reac­ ale ficţiunii debordante a ivii
); Cactus ta călătorie în Finlanda. ţiei care conjugă lucrul trăit, Jules Verne: utilizarea crea­
tul); Stra- văzut, eu cel scris. Subia­ toare a spectaculozităţii drept
•ta); Spec- Şi în acuarelă, losif Tel- ION CÂRJO! centă se insinuează absenţa vehicul al unor idei. Muta­
elor (Con- Imann dovedeşte acelaşi artist plastic premeditării. Dar a teoretiza rea accentelor de pe stratul
i, dar ră- absenţa premeditării nu în­ anticipativ pe activitatea de
irădina de seamnă ©are tot o premedi­ revoluţionar a lui Frîncu mu
lNI : Omul tare ? O REMARCABILA Activînd in această amplă clinteşte cu nimic echilibrul
I-II (Uni- în cea mai mare parte a manifestare a Festivalului naraţiunii, nu ştirbeşte de­
de modă cărţii, Voicu Bugariu reu­ PREMIERA naţional „Cintarea României“, loc misterul şi fantasticul îrW
rie?: Zbor şeşte aceasta. Notaţia ime­ teatrul siderurgiştilor hune­ tîmplării, ci ie acordă carac­
ca); LU- diată, nervoasă, purtînd în TEATRALĂ doreni işi dovedeşte cu pri­ teristicilor prozei verniena
lara — se- ea prima reacţie, adunînd in sosinţă viabilitatea, montînd şansa de a se impune pa
•il); Artis- volutele ei primul gînd, con­ iiunedoreana şi jueînd pe scena clubului fundalul luptei împotriva Im­
ardelenii stituie calitatea cărţii. Căci „Siderurgislul“ piese de tea­ periului habsburglc. Părăsind
VULCAN : Volctt Bugariu a intuit un Adrian Doholaru a scris ® tru scrise de autori contem­ un cadru neutru, păşind in­
uceafărul); adevăr fundamental: acela piesă deosebit de actuală : porani, trntînd o problema­ tr-altul cu posibile motiva­
ier (Mun- că o carte de reportaje e in­ Anchetă asupra unui tînăr tică atît dc necesară educă'-- ţii (avem in vedere atmos­
SA: Fata teresantă cînd o poţi citi pe care nu a făcut nimic“. A rii prin colectivitate. fera de agonie a unei lumi).,’
ul); PE- nerăsuflate, cînd lectorul are atins una dintre cele mai obsesiile lui Radu Gorj, stra­
1, petrolul impresia că reporterul pri­ arzătoare probleme ale tine­ VALERIU BARGĂU niul comportament al cîntă-
incitoresc); veşte faptele analizate cu retului, înţelegînd cu supe­ reţei Stilla devin credibile.
Labirintul prospeţimea copilului. Spon­ rioritate viaţa şi preocupări­ In ceea ce priveşte elanul
URICANI : taneitatea aparţine însă şi le unui tînăr care e luat din CASTELUL romantic al povestirii, ia şi
loierabrie); culturii: întîlnim astfel in pa­ realitate. Se vede că ştiinţa el nota definitorie a curen­
rată (Stea- ginile cărţii interesante di­ gazetăriei i-a slujit mult DIN CARPAŢI tului romantic: spiritul con­
ABARZA : gresiuni, teorii cuceritoare, proaspătului autor dramatic. testa tar.
lor (Mine- raportări la literatură, lucru Buna montare artistică şi A fost o-idee foarte inspi­ Operatorul Valentin Duea-
Roiul (Pa­ firesc însă cînd .ştim că col scenografică a lui Aurel Bu­ rată din partea regizorului ru este o prezenţă activă in
irii si arde- care scrie este un om al cu- suioc, animatorul Teatrului Stere Gulea şi a scenariştilor film, prin originalitatea so­
GEOAGIU- vintului. popular din Hunedoara, mi Nicolae Dragoş-Mihai Stoian luţiilor de fiinţare şi prin
Ue vulpi Cartea te cucereşte nu atît se pare de o viziune mo­ de a nu opta pentru o tran­ simţul dramaturgiei croma­
i; HAŢEG: prin prezentarea ' spaţiului dernă, îndrăzneaţă, capabilă scripţie reverenţioasă a ro­ tice. Distribuţia alcătuită din
rie nori — geografic pe care-1 străbate să slîrnească interesul. manului verneian. Dînd o di­ Cornel Ciupercescu, Marîa
(Popular) ; reporterul, cit, mai ales, prin Florin Busuioc, în rolul mensiune istorică materiei Bănică, Octavlan Cotescu,
; CALAN; continua raportare a călăto­ „irecuperabilului“ Patriciu, prime literare, prin reliefa­ Zoltân Vadăsz, Marcel Iureş,
ie nari — rului la peisaj, prin analiza intră în personaj ca e că­ rea unor sugestii privind Irina Petrescu, Ion Carami-
de cultu- impresionistă a reacţiilor eu- maşă croită perfect. Tînărul luptele politico-sociale din tru, Ovidlu Iuiiu Moldovanj
timent <11 lui. Accentul deci nu cade actor amator mi se pare deo­ Transilvania, dc după 1848, Dsrcl Vişan, Andrâs Csiky,
; Cuscrii pe descripţie, ci pe impre­ sebit de talentat, aş putea realizatorii au atins un du­ Adrian Mazarache şi Paul
A; Porţile sie. Iar impresie înseamnă, spune fără frică că mă ha­ blu ţel: pe de o parte con­ Lavric răspunde cu prompti­
a); GHE- în cazul lui Voicu Bugariu, zardez — © mare promisiune feră factologici o mai mare tudine la solicitările unei re­
. — seriile losif Tellmann — „Mecanie de puţ“ (din ciclul „In sub­ coroborarea dintre fiinţă şi a Teatrului popular din Hu­ consistenţă şi un dinamism gii inteligente.
). teran“) lir.ogravură. viaţa văzută, cu observaţia nedoara şi nu numai din mai accentuat, pe de altă
că preponderenţa o «cupă Hunedoara. Identificarea cu parte dau filmului un cre­ AL. COVACI