Page 30 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISM

Recuperarea şi valorificarea materialelor refolositaile
9
deziderat al eficienţei economice, al dezvoltării 16.00 Fo
mi
Bu
ne
mi
Ce se realizează în prezent, In
pr<
17.50 Te
18.10 Im
ce se prevede in perspectivă 18,30 Sp
po
mi
- Problema recuperării şi (în centrele de comună). tivului nostru, corelate cu 18.50 100
Fîfolosirii materialelor, sub De asemenea, dispunem de eforturile unor colective din 10.00 Tel
10,25 Ac
orice formă, constituie un un număr de opt rulote unităţi economice şi ale 10,45 Pri
imperativ major pentru e- pentru preluarea- îndeosebi multor cetăţeni din oraşele tor
conomia naţională, pentru a reziduurilor de hîrtie, şi comunele judeţului. 20.10 noi Tei
asigurarea bazei de mate­ textile şi altor materiale de - Iar perspectiva, tova­ ‘ ..Ei
rii prime şi materiale nece­ ia populaţie şi din şcoli. răşe director ? re
sare desfăşurării normale a Toate aceste unităţi ale — ¡n lumina prevederilor m e
pe
producţiei. Cum acţionează noastre sînt încadrate cu celui de al Xll-lea Congres Stil
i.J.R.V.M.R. Deva în aceas­ personal pregătit corespun­ al partidului, ca în actua­ 21,55 Mi.
tă direcţie, tovarăşe direc­ zător şi dotate cu utilaje şi lul cincinal 40—50 la sută 22, ‘ft Tel
tor ? instalaţii care asigură des­ din necesarul de materii
— După cum se ştie, în­ făşurarea în bune condiţii prime şi materiale al eco­
treprinderile judeţene pen­ a activităţii. Privitor la mo­ nomiei naţionale să se a-
tru recuperarea şi valorifi­ dul de desfăşurare concre- sigure pe seama recuperă­
carea materialelor refolo- rii şi refolosirii materiilor în depozitele I.J.R.V.M.R. Deva, materialele refolosibile sînt sortate pe categorii şi ca­
BUC U1
sibile au luat fiinţă în ar­ prime şi materialelor rezul­ lităţi, de unde iau drumul unităţilor prelucrătoare. dioprogr
ma Decretului 465/1979, re- Interviu cu tate din procesele de pro­ Radio,jm
venindu-le sarcini de mare IANCU AVRAM, ducţie şi din consum, noi presei;
importanţă în a asigura un directorul I.J.R.V.M.R. Deva avem sarcini deosebit de Preţuri avantajoase cliilor; 0
0,05 Răs
volum însemnat de materii mobilizatoare. Dealtfel, uni­ Fiecare in gospodăria lor; 10,(
prime şi materiale econo­ tă a activităţii, aş vrea să tatea noastră este profila­ To.i cei care colectează materiale sunt destul de bi­ noastră utilizăm zilnic 10,05 In
miei naţionaJe, diminuînd spun că există o perma­ tă exclusiv pe reciclarea re­ şi predau materiale refolo­ ne plătite, ceea ce poate tot felul de materiale : populari
socialist
sensibiJ efortul valutar al nentă preocupare din par­ surselor refolosibile, ştiut sibile prin centrele şi sub­ stimula interesul cetăţeni­ hîrtie, mase plastice, cu­ Irurile (
statului pentru procurarea tea lucrătorilor noştri de a fiind că în acest domeniu unităţile I.J.R.V.M.R., pe lor de a le colecta, soi-ta tii de conserve, resturi Buoureş
lor. In acest context, unită­ impulsiona acţiunile de co­ avem încă rezerve mari lingă faptul că îşi îndepli­ cu grijă .şi preda la centre­ textile, diverse ambala­ ştiri; 11
nierilor;
ţii noastre îi revine sarci­ lectare şi predare a ma­ nevalorificate. La nivelul u- nesc o îndatorire patrioti­ le specializate. je etc. Cu gesturi intra­ ră Radii
na de a colecta, sorta, pre­ terialelor refolosibile atît în nităţii noastre ne vom ex­ că, beneficiază şi de în­ Şi pentru că hîrtia este te în reflex, după în­ de ştiri
găti şî livra toate materia­ unităţi economice şi orga­ tinde în continuare reţeaua semnate cîştiguri materia­ unul dintre principalele trebuinţare, Ie aruncăm ra fălcii
Orizont
lele refolosibile din peri­ nizaţii obşteşti, cît şi în de colectare, prin alte sub­ le. Pentru că Decretul materiale refolosibile, pre- unele peste altele în Ia­ tece de
metrul judeţului, provenite rîndu! populaţiei. unităţi în mediul urban şi 465/1979 stipulează preţuri zent în cantităţi mari pre­ da de gunoi, de unde-şi Gheorgh
atît din unităţile economi­ - Care este dovada con­ rural, prin dotarea cu noi clare pentru toate catego­ tutindeni acolo unde ne urmează mersul impla­ 1 la 3;
ţilor; 16,
ce, de la organizaţiile de cretă a acestor preocu­ instalaţii şi utilaje de mare riile de materiale refolosi­ desfăşui-ăm activitatea eco­ cabil pe calea degradă­ Ansambl
masă şi obşteşti, cit şi de pări ? productivitate, prin concen­ bile, care se plătesc ime­ nomică şi viaţa socială, am rii totale, a inutilităţii. 16,25 Co
la populaţie. - De la începutul anului trarea unor activităţi care diat, în numerar, la sub­ dori să reţineţi aceste cal­ De multă vreme se ce ; 16,1
— Cum este organizată şi şi pînă la zi, I.J.R.V.M.R. să asigure eficienţă spori­ unităţile I.J.R.V.M.R., cule : vorbeşte despre sarcini­ muzicii S
16,55
cum se desfăşoară activita­ Deva şi-a depăşit planul tă muncii noastre. In acest Ne fapem datoria de a ® pentru fabricarea unei le concrete pe care le 17,00 Bu
tea întreprinderii ? valoric cu peste 16 milioa-- efort comun solicităm mai reaminti preţurile pe kilo­ tone de hîrtie se taie 5 ar­ au consiliile populare, Opinia
- Sîntem organizaţi pe ne lei, înregistrează bene­ mult sprijinul unităţilor in­ gram la cîteva din princi­ bori maturi, care produc asociaţiile de locatari în bal min
Litera
şase centre in oraşele Brad, ficii suplimentare de aproa­ dustriale, în special al tu­ palele materiale refolosi-"" în fiecare oră oxigen pen­ privinţa asigurării con­ 20,20 Co
Deva, Haţeg, Hunedoara, pe 1,5 milioane lei şi eco­ turor celor care sînt im­ bile, pe care cetăţenii le tru 320 de oameni şi puri­ diţiilor de colectare şi 20,50 Cai
Orăştie şi Petroşani, sub- nomii la cheltuielile mate­ plicaţi în acest proces am­ pot preda centrelor : fică 24 000 mc de aer ; predare de către popu­ O zi în
ju terii r
divizate în 41 de subcentre, riale de circa 700 000 lei. plu, complex şi de mare fier şi fontă — 0,30 lei ; laţie a materialelor re- Non sto;
cu puncte fixe de colecta­ Este dovada elocventă a e- importanţă al dezvoltării e- cupru — 4,50 lei; alamă — e> anual, la nivelul în­
re în mediul rural şi urban forturilor proprii ale colec­ conomiei naţionale. 0,90 lei ; bronz — 1,40 lei ; tregii ţări, se aruncă la
zinc — 1,90 lei ; plumb — gunoi o cantitate de hîrtie
3 lei ; acumulatori auto — care, recuperată, ar salva 1C«
de la tăiere o pădure de
Sarcini expres©, nu facultative 2,50 lei ; hîrtie — 0,60 lei ; peste 1000 ha ; 0 importantă DEVA
aluminiu şi textile — 1
leu. o azi, hîrtia se vinde pe © De m
în Decretul Consiliului drept penalizări pentru ză“ i n i t ă t i cum sînt Din structura preţurilor piaţa mondială Ia preţuri cuzaţi p
de Stat privind recupera- ' neîndeplinirea planului de I.P.C.V.J., I.M, Petrila, se poate obsex-va că unele de 400—500 dolari tona. ! îndatorire civică tria); V:
rea şi valorificarea resur­ colectare şi predare a ma­ I.P.L. Deva, I.M. Barza, Familia
Broadwa
selor materiale refolosibile, terialelor refolosibile, ig- I.L. ChLşcădaga, I.M.M.R. ră); H U
utilizarea şi circulaţia am­ norîndu-se că economia na­ Simeria, I/M. Paroşeni şi mul şi
balajelor se statuează, în­ ţională are nevoie în pri­ altele. Oameni as muncii ! folosibile. S-a pus pro­ I-ll 'FI;
(Sh n/;c
tre altele, că unităţile so­ mul rînd de materiale con­ Nici organizaţiile de blema ca in fiecare car­ bu..«oa e
tier să se confecţioneze
cialiste, ministerele, cele­ crete şi nu de a trece nişte pionieri şi ale U.T.C. nu TREBUIE SA ÎNŢELEGEM FIECARE CA A TER­ recipienţi, lăzi, cutii res (A
(Constru-
lalte organe centrale şi lo­ bani dintr-un buzunar în- manifestă suficient interes GIVERSA ACŢIUNEA DE RECICLARE A RESUR­ speciale pentru depune­ ŞAFJ1 : (
cale sînt obligate să asigu­ tr-altul. Numai în prima pentru onorarea sarcinilor rea sortată a diferitelor rea); Dh
re utilizarea raţională şi jumătate a anului trecut patriotice de colectare şi SELOR MATERIALE REFOLOSIBILE ÎNSEAMNĂ, iembrie);
eficientă a tuturor mate­ au fost plătite către predare a materialelor re­ ÎN ULTIMA INSTANŢA, A RECURGE LA IMPOR­ materiale : hîrtii, car­ dra (1
PENI :
riilor prime şi materiale­ I.J.R.V.M.R. Deva penali­ folosibile. Cîteva cilre sînt TURI NEJUSTIFICATE, A CHELTUI IRAŢIONAL toane, pungi din mate­ toţi (Cu)
lor alocate prin plan, per­ zări ce depăşesc valoarea edificatoare: organizaţiile rial plastic, tuburi de de mod;
spray. Nu s-a găsit încă
fecţionarea tehnologiilor de 2,2 milioane lei. Şi în de pionieri din judeţ au RESURSELE VALUTARE ALE ŢARII ! resc); V
rupt (Lui
de fabricaţie, astfel îneît acest an, unităţi cum sînt predat de la începutul a- în anul 1981, prin intensificarea recuperării şi va­ modalitatea practică, dimineaţ;
concretă, pentru confec­
să se obţină un înalt grad I.M. Aninoasa, I.C, Orăş­ nului doar jumătate din lorificării materialelor refolosibile, trebuie să obţi­ ţionarea acestora. S-au LONEA:
de utilizare şi valorifica­ tie, I.M. Uricani, I.M. Lo- cantitatea de hîrtie plani­ nem minimum : găsit in schimb fel şi mea (Mi
Fiica ad
re a acestora, creşterea ca­ nea au mari restanţe la ficată şi numai 10 tone fel de motive, unele resc) ;
lităţii produselor, reduce­ colectarea şi predarea fie­ din cele 15 tone de resturi © 7 MILIOANE TONE OŢEL © 40U 000 TONE O- justificate, altele ţinind Sunny (?
rea maximă a pierderilor, rului vechi, iar G.I.G.C.L., ŢELUIII ALIATE • 60 000 TONE CUPRU © 20 000 de comoditate, ile lipsă CÂNI: 2
rebuturilor şi cantităţilor IJECOOP, I.C.S.A. Petro­ textile prevăzute prin TONE ZINC © 25 000 TONE PLUMB * 90 000 TONE de iniţiativă. Conduce­ iembrie)
tarea lui
de materiale care nu se şani, I.C.S.M. Lupeni înre­ plan, în timp ce organiza­ TEXTILE o APROAPE 300 000 TONE HÎRTIE Şl rea I.J.R.V.M.R. dă li­ ua roşie)
mai pot utiliza în proce­ gistrează însemnate nerea- ţiile U.T.C. n-au predat nele soluţii : dacă aso­ Ultimul
ORAŞT1E
sele de producţie proprii. lizări la predarea hîrtiei. decît 3 tone de hîrtie din , CARTOANE. ciaţiile de locatari ar crede in
Ca urmare, unităţile in­ Cum se va rezolva oare cele 130 tone planificate şi realiza, cu mici eforturi I-II (Pat
dustriale au ca plan de problema ? Tot cu penali­ nici măcar un kilogram de Cetăţeni! băneşti, asemenea punc­ sfîrşitul
GEOAGll
stat atît îndeplinirea rit­ zări ?,.. resturi textile din canti­ te de predare, banii în­ tunoasă
mică şi la nivel calitativ Şi mai grav este că unii tatea de 9 tone ce le re­ NU ARUNCAŢI ŞI NU DISTRUGEŢI RESTURILE casaţi ar compensa su­ HAŢEG :
superior a producţiei pro­ conducători de unităţi nici venea ca plan în perioada DIN HÎRTIE, CARTOANE, METALE. STRÎNGEŢ1-LE mele investite, acope­ (Popular)
prii, cît şi colectarea şi nu-şi onorează contractele trecută din acest an. Co­ ŞI PREDAŢI-LE SUBUNITĂŢILOR I.J.R.V.M.R., CA­ rind chiar unele obliga­ zanii în
Ultimul
predarea către unităţile de predare şi nici nu plă­ mentariile sînt de prisos. ţii gospodăreşti ale car­ cultură) ;
specializate a materialelor tesc penalizările impuse, Iar factorii de răspundere RE VĂ ACHITA IMEDIAT CONTRAVALOAREA ÎN tierelor. căutarea
refolosibile. Această sarci­ acceptind situaţia de a a- trebuie să mediteze şi la NUMERAR! Colectarea pe sorturi, roşul); 1)
pînă la c
nă nu este nici pe depar­ junge în faţa arbitrajelor acest gen de acţiuni ce le în cartiere, a unor ma­
cad în competenţă.
te facultativă, aşa cum de stat, de a pierde timp teriale refolosibile a-
greşit o mai consideră unii pentru concilieri, de a mintite mai sus, este
conducători de întreprin­ veni cu fel şi fel de justi­ Sa nu neglijăm calitatea! înainte de toate o im­
deri. Susţinem afirmaţia ficări, care în nici un caz portantă îndatorire ci­
Timpul
prin aceea că, adeseori, se nu ajută economiei. La a- pozitive în acest sens se xemple de acest fel s-ar vică, pentru că in acest 10 iunie
plătesc mari sume de bani cest capitol se „evidenţia­ Sigur că şi în domeniul fel se contribuie ia spo­ neral ins
recuperării şi valorificării întilnesc la C.S. Hunedoa­ mai putea da. rirea volumului de ma­ după-ami
materialelor refolosibile ra, I.V. Călan, I.M. Orăş­ Unele unităţi comercia­ terii prime necesare vor sem
T
calitatea deţine un loc pri­ tie, .U.M. Petroşani, ca şi le depozitează în dezordi­ dezvoltării economico- ploaie, îi
cărcări e
mordial. Ne gîndim la ca­ în unele cartiere din Orăş­ ne mari cantităţi de amba­ sociale, la sporirea bu­ sufla în
litatea materialelor colec­ tie, Hunedoara, Brad. în laje, cartoane, sticle, hîr­ năstării fiecăruia dintre pă-amiaz;
tate si predate, la modul acelaşi timp, unii predau tie care, fie că se degra­ noi. Consiliile populare, tensificăr
în care sînt strînse, sorta­ materiale amestecate, pie­ dează, fie că după un timp asociaţiile de locatari, din sud-'
le maxirr
te. Revenind la concret, sînt arse, dijmuind astfel 24 şi 29 £
se şi utilaje nedezmembra­ cetăţenii trebuie să par­ nime înti
insistăm pe necesitatea ca te, pierzînd mult din va­ unele bunuri materiale al ticipe într-o indisolubi­ Izolat va
în toate întreprinderile in­ loarea lor materială. I.M. căror efect economic ar lă unitate la colectarea, Pentru
dustriale şi comerciale po­ Paroşeni, de exemplu, a putea fi important. sortarea, predarea şi va­ Vreme în
sesoare de materiale refo- Sînt multe resurse re­ lorificarea tuturor ma­ cer temp
cădea av
pi-edat nu de mult o can­
losibile să se instituie un titate de 30 tone rotoare folosibile în perimetrul ju­ terialelor refolosibile. ploaie şi
frecvente
control riguros asupra a- deţului nostru : în între­ trice du
cestora, asupra modalităţi­ electrice compacte. Dacă prinderi, unităţi comercia­ vîntul va
lor de depozitare pe sor­ acestea ar fi fost predate le, în cartiere, la marginea ficări de
în urma unei selecţii rigu­ La mui
turi şi calităţi, uşurlnd ac­ unor drumuri sau terenuri bilă, cu
tivitatea celor care le pre­ roase a pieselor componen­ agricole, materiale pe care Pagină realizată de : ros. Vor
iau, asigurînd în acelaşi te şi a materialelor încor­ factorii răspunzătoi-i de co­ DUMITRU GHEONEA ploaie, Si
cari elec
timp un nivel superior de porate în ele. valoarea de lectarea lor le ignoră, a- si DORIN CORPADE grindină,
valorificare, de eficienţă livrare ar fi fost cu peste ducînd prejudicii econo­ Fotografii: V. ONOIU serviciu:
practică. Unele experienţe 100 000 lei mai mare. E- miei naţionale.