Page 32 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7336 © MIERCURI, 10 IUNIE 1981
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESOU IN AUSTRIA Moscova expoziţia „Româ Statele lumii condamnă atacul israelias
Q Marţi, s-a deschis la
nia: Tehnica de calcul“. asupra centrului nuclear de la Tamuz
Sînt expuse circa 20 de
Sosirea Sa Viena produse reprezentative pen BAGDAD 9 (Agerpres). desfăşoară se află sub con
tru tehnica de calcul din — Irakul a cerut convoca trolul A.I.E.A.
(Urmare din pag. 1) ţit de tovarăşa Elena sînt salutaţi, la coborjrea ţara noastră. rea Consiliului de Secu în cercurile conducătoa
Ceauşeseu, aduc Austriei, din avion, de preşedintele \ ritate al O.N.U., în legă re sovietice — subliniază
fructuoasă,, a colaborării şi poporului austriac, mesa federal al Austriei, Rudolf © la Ankara s-a desfă tură cu bombardarea de declaraţia — se condamnă
cooperării bilaterale în cele jul de prietenie, de pace Kirchschlager, şi doamna şurat cea de-a Vl-a sesiu către aviaţia israeliană a cu hotărîre atacul agresiv
mai diferite domenii. Dez si înţelegere al României, Hernia Kirchschlager. ne a Comitetului mixt de centrului nuclear de la Ta- al aviaţiei israeiiene asu
voltarea continuă a rela al poporului român. Fanfara intonează imnul lucru româno-turc pentru muz, din apropierea Bag pra capitalei Irakului şi se
ţiilor rbmâno-austrieee ilus Aeroportul intern aţ i onal de stat al Republicii So cooperarea în domeniul dadului. consideră că responsabili
trează si pe plan politic din Vienii, moderna aero cialiste România şi imnul minier, petrolier şi energe TOKIO (Agerpres). — tatea pentru aceasta revi
caracterul rodnic al conlu gara a capitalei austriece, de stat austriac. tic. Au fost stabilite mă Secretarul general al ne Israelului şi S.U.A., ca
crării între ţări cu sisteme unde s-a desfăşurat cere De la aeroport, preşedin suri pentru realizarea în O.N.U., Kurt Waldheim, a- re înarmează pe agresor şi
social-politice diferite. Se monia oficială a sosirii ţii Nieolae Ceauşeseu şi co-ndiţii optime a obiecti fiat într-o vizită oficială în îi acordă tot sprijinul.
verifică. încă o dată, faptul distinşilor oaspeţi români, Rudolf Kirchschlager se velor de cooperare stabilite Japonia, şi-a exprimat PARIS (Agerpres). —
că 'aceste deosebiri nu pot era împodobit cu drapelele îndreaptă, într-o maşină între România şi Turcia. profunda preocupare faţă B om bar damen t ui isr aeli an
constitui obstacole atunci de stat ale celor două ţări, escortată de motociclişti, de raidul israelian asupra asupra instalaţiilor nuclea
cinci există dorinţa sinceră care fluturau in adierea spre hotel ..Imperial" —, instalaţiilor nucleare ira re de la Tamuz constituie
de colaborare, cinci se iau vî-ntului. reşedinţa rezervată înalţi
kiene „care constituie o în
în consideraţie interesele Este ora 11,00 (ora loca lor oaspeţi români pe du călcare clară a dreptului „un act inacceptabil şi
popoarelor şi ale păcii în lă). După o oră si jumătate rata vizitei! BĂI internaţional şi trebuie să foarte grav, care nu poate
lume. Este pentru a doua de zbor. survolînd terito Numeroşi locuitori ai fie condamnată". declt să sporească tensiu
nea în această regiune a
oară cînd Viena şi. prin riul R.P. Ungare, aeronava Vienei, aflaţi la această oră lumii şi să complice o si
ea, Austria, salută pre prezidenţială aterizează pe- pe parcursul traseului stră O In localitatea libane CAIRO (Agerpres). — Un
zenţa şefului statului ro aeroportul Schvechat. bătut şi-au manifestat cu ză Beiteddine au luat sfîr- comunicat al Preşedinţiei tuaţie şi aşa foarte explo
mân. Este pentru a doua Preşedintele Republicii căldură bucuria de a primi şit lucrările Comitetului cva- Republicii Egipt subliniază zivă“ — a declarat primul
oară cînd preşedintele Socialiste România şi to ea oaspeţi pe solii poporu dripartit, organism al Ligii că bombardamentele israe ministru francez, Pierre
Nieolae Oamescu. inso- varăşa Elena Ceauşeseu lui român. . iiene asupra centralei nu Mauroy.
Arabe însărcinat cu exami cleare irakiene constituie BELGRAD (Agerpres). —
narea situaţiei din Liban. un act provocator, în con Raidul aerian neprovocat
nceperea convorbirilor oficiale La reuniune, desfăşurată tradicţie cu normele drep al Israelului asupra capi
sub preşedinţia şefului sta tului internaţional şi spi talei Irakului constituie o
(Urmare din pag. '1) O atenţie deosebită s-a uniunii de la Madrid, la tului libanez, Elias Sarkis, ritul de pace. violare brutală a princi
acordat problemelor secu instaurarea unui climat de au participat miniştrii de piului suveranităţii in re
Austriei faţă de probleme rităţii .şi cooperării in Eu înţelegere, securitate şi MOSCOVA 9 (Agerpres). laţiile internaţionale — a
le complexe existente pe ropa. A fost reliefată im cooperare în Europa. — externe ai Siriei, Arabiei — Agenţia TASS a dat pu declarat purtătorul de cu-
pian mondial, care creea portanţa încheierii cu suc îir cadrul convorbirilor Saudite, Kuweitului, precum blicităţii o declaraţie în vînt al Secretariatului fe
ză pericole tot mai mari ces a reuniunii de la Ma au fost abordate, de ase şi secretarul general al Li care se arată că aviaţia is- deral pentru afacerile ex
la adresa păcii si indepen drid, astfel încât ea să des menea, probleme legate de gii Arabe. raeliană a efectuat un raid terne al Iugoslaviei.
denţei popoarelor. A fost chidă perspectiva înfăptui oprirea cursei înarmărilor Reuniunea a adoptat o asupra Bagdadului cu sco BEIJING (Agerpres). —
exprimată îngrijorarea fa rii unitare a documentelor şi trecerea la măsuri prac pul de a distruge Centrul Informînd despre atacul
ţă de Încordarea din Li semnate la Helsinki, con tice, eficiente, de dezar declaraţie finală în care se de cercetări atomice. Este israelian asupra instalaţii
ban, precum şi in legătură vocării unei conferinţe con mare, în .primul rînd de menţionează că există un bine cunoscut — menţio lor nucleare din apropie
cu situaţia gravă creată sacrate dezarmării şi întă dezarmare nucleară, de acord intre toate părţile nează agenţia — că Irakul rea Bagdadului, agenţia
de atacul inadmisibil, cu ririi încrederii pe conti necesitatea de a se ac implicate in conflictul din este parte a Tratatului cu China Nouă arată că „a-
totul nejustificat, ai avia nent, să asigure continua ţiona pentru lichidarea Liban pentru respectarea privire la neproliferarea gresiunea israeliană a ge
ţiei israeiiene asupra cen rea procesului iniţiat la subdezvoltării şi instaura armelor nucleare şi, in nerat indignare şi condam
tralei atomoelcctrice din Helsinki. S-a subliniat, de rea unei noi ordini econo încetării focului pe terito consecinţă, întreaga activi nare în rindul ţărilor din
Irak. De asemenea, a fost asemenea, că este necesar mice internaţionale. riul libanez. tate nucleară pe care o întreaga lume".
subliniată necesitatea de să se acţioneze ferm pen Subliniind că România
a se spori eforturile in tru oprirea amplasării şi şi Austria au colaborat po
vederea ajungerii la in dezvoltării de noi rachete zitiv pe plan internaţional Cosmonauţii Dumitru Prunariu şi Lesnid Popa«
staurarea unei păci traini în Europa —• care creează în interesul păcii şi destin
ce si drepte in Orientul grave pericole pentru exis derii, preşedinţii Nieolae
Mijlociu, un rol însemnat tenţa tuturor popoarelor Ceauşeseu şi Rudolf Kirch au fost primiţi la Consiliul Raţiona)
avînd. in această privinţă, continentului, fie că sînt schlager au reafirmat do
ţinerea unei conferinţe in în Est sau Vest, la Nord rinţa celor două ţări de a
ternaţionale sub egida şi sau la Sud — pentru tre conlucra, în continuare, tot pentru Ştiinţă şi Tehnologie
cu participarea O.N.U., la cerea la tratative în acest mai strins, pentru a-şi a-
care să participe toate păr scop. duce contribuţia la cauza Marţi, în cea de-a doua Marţi după-amiază. to locţiitor al comandantului
ţile interesate. inclusiv Cei doi şefi de stat au securităţii, cooperării şi zi a vizitei în municipiul varăşul Ion Ureu, prim- Centrului de pregătire a
O.E.P., ca reprezentant le exprimat holărirea Româ respectului independenţei Braşov, cosmonauţii Dumi v¡copreşedinte ai Consiliu cosmonauţilor, si Vladen S.
gitim al poporului palesti niei şi Austriei de a con naţionale, a păcii în Euro tru Prunariu şi Leonid Po- lui Naţional pentru Ştiinţă V erescia t in, vi cep reşedinţe
nian. tribui activ la reuşita re- pa şi în lume. pov, împreună cu colegul şi Tehnologie a primit pe al Consiliului „Intercos-
rt. lor Dumitru Dediu, s-au cei doi cosmonauţi din e- mos".
întilnit, la Casa armatei în numele conducerii
Infîinire la Palatul Hofburg Vizită din localitate, cu oameni chipajul mixt româno-so-, C.N.Ş.T., prim-vicepreşedin-
ai muncii, foşti colegi de vietic, căpitanul Dumitru tele C.N.Ş.T. a transmis fe
P r e ş e d i n ţ e l e Re Austriei si soţia sa invită protocolară şcoală şi tovarăşi de mun S. Prunariu, cosmonaut- licitări pentru succesele
publicii Socialiste Româ pe t o v a r ă ş u l Nieolae că ai primului cosmonaut cercetător, piloţ inginer de obţinute de echipajul ro-
nia. Nieolae Ceauşeseu, îm Ceauşeseu şl tovarăşa Elena român, ofiţeri şi militari aviaţie, şi colonelul Leo mâno-sovietic, de specialiş
preună cu tovarăşa Elena Ceauşeseu în cabinetul de Preşedintele Republicii din garnizoană. nid Ivariovici Po.pov, pilot tii români şi sovietici care
Ceauşeseu. sosesc la Pala lucru prezidenţial, unde Socialiste România, tova Tot marţi, primul secre cosmonaut, comandantul şi-au unit priceperea şi e-
tul Hofburg, unde sînt în are ,oc o scurtă convor răşul Nieolae Ceauşeseu, şi tar al Comitetului judeţean navei „Soiuz-40“, pe ma forturile pentru îndeplini
tâmpinaţi de preşedintele bire, desfăşurată in aceeaşi tovarăşa Elena Ceauşeseu Braşov al P.C.R., preşedin iorul Dumitru T. Dediu, pi rea cu succes a programu
federal al Austriei, Rudolf au făcut, marţi la prînz, o tele Consiliului popular lui de colaborare tehnico-
Kirchschlager, şi soţia sa, ambianţă de cordialitate şi vizită protocolară preşedin judeţean, a primit pe cos lot inginer de aviaţie, cos ştiinţifică între ţările noas
doamna Herma Kireli stimă reciprocă ce carac telui federal al Austriei, monauţii români şi sovie monaut în echipajul de re tre în acest domeniu.
1
Schlager. terizează dialogul la nivel Rudolf Kirchschlager, şi tici, precum şi pe membrii zervă, precum şi pe gene
Preşedintele federal al înalt româno-austriac. doamnei Herma Kirch delegaţiei sovietice. ral maior Aleksei Leonov, (Agerpres)
schlager, la reşedinţa a-
Dejun infim cestora, la Hohe Warte. decurs EXPLORMIN DEVA - ŞOIMII LIPOVA
a
întrevederea
P r e ş e d i n ţ e l e Nieolae ma Kirschsehlager s-au re- într-o ambianţă de caldă 5—1 (3- -0)
Ceauşeseu şi preşedintele intîlnit in cadrul unui de prietenie şi stimă recipro
jun intim, oferit in cinstea că, caracteristică relaţiilor N-au trecut decît 3 minu gazdelor: 3—1. In nota a-
federal Rudolf Kirchschlä înalţilor oaspeţi români de strinse, tradiţionale, româ- te şi S. Popa, prezent du ce Ici aşi presiuni, formaţia
ger, t o v a r ă ş a t Elena preşedintele Austriei şi so no-austriece. Duminică, formaţia de- minică la toate fazele de deveană reuşeşte să înscrie
Ceausoscu si doamna Her- ţia sa. veană a făcut unul din cele atac a ridicat scorul la 2—0 încă un gol, în min. 64,
mai frumoase jocuri ale pentru ca, în ultimul mi prin acelaşi S. Popa, care
Primirea şefilor misiunilor Dineu oficial sale din actuala ediţie a nut al primei reprize, sco ridică scorul la 4—1. Asis
campionatului. Chiar ^.din
Marti seara, la dineul o- primele minute, jucătorii rul să ia proporţii, Krafft tăm în continuare la o
diplomatice ficial oferit în onoarea şe echipei gazdă s-au instalat înscriind din nou printr-un nouă avalanşă de ocazii,
fului statului român, to în jumătatea de teren a şut bombă: 3—0. dar lovitura de cap a Iui
Preşedintele Republicii nele raporturi existente în varăşul Nieolae Ceauşeseu oaspeţilor, construind a- Perioada de dominare a Rizescu, din min. 68, trece
Socialiste România, tova tre România şi ţările res şi a , tovarăşei Elena tacuri de toată frumuseţea. gazdelor este evidentă şi puţin pe lîngă bară. iar
răşul Nieolae Ceauşeseu. şi pective. Ceauşeseu de către pre Dar ocaziile ce le-au avut în partea a doua a întîl- Ciontoş, foarte bun ieri,
tovarăşa Elena Ceauşeseu Aducînd un călduros şedintele Rudolf Kirch la poarta oaspeţilor în min. nirii, dar... istoria se repe dar ghinionist la fazele de
au primit, marţi după- o m a g i u conducătorului schlager şi soţia sa, doam 15, 21 şi 28, care se pu tă. Rizescu (min. 55) ra finalizare, ratează. Totuşi,
amiază, în Sala de mar României socialiste, şefii na Herma Kirchschlager, ţeau solda cu goluri, au tează singur cu poarta goa în min. 80, gazdele mai
mură a Palatului Hofburg, misiunilor diplomatice au la Palatul Hofburg, pre rămas nefructifioate. Sorin lă, iar şutul lui Ciontoş, reuşesc un gol prin Sorin
pe şefii misiunilor diplo avut cuvinte de înaltă a- şedintele Republicii Socia expediat în min. 56, la ca Popa, la o centrare fru
matice acreditaţi la Viena, preciere la adresa realiză liste România şi preşedin Popa, Gherga şi Krafft au pătul unei splendide ac moasă a iui Pisoi.
Împreună cu soţiile. rilor poporului român în tele federal al Austriei tras din apropiere pe lin ţiuni personale, este . reţi De-a lungul întâlnirii,
P r e ş e d i n l e l e Nieolae cele mai diferite domenii, s-au referit pe larg, în gă sau peste poartă. Domi nut în extremis de porta oaspeţii au mai avut şi ei
Ceauşeseu si tovarăşa au e l o g i a t activitatea toasturile rostite, la aspec narea categorică a gazde rul oaspe. Paradoxal, după două ocazii de a reduce
Elena Ceauşeseu s-au în p r e ş e d i n t e l u i Nieolae te ale relaţiilor bilaterale lor se materializează în trei minute, în plină do din scor, pe care nu le-au
treţinut într-o atmosferă Ceauşeseu consacrată idea şi au prezentat punctul de cele din urmă prin Krafft minare a gazdelor, oaspe fructificat însă, datorită in
cordială cu cei prezenţi, cu lurilor nobile de pace, vedere al ţărilor lor în (min. 37), care a reluat irn- ţii reuşesc să reducă din tervenţiei prompte a lui
acest prilej fiind evocate prietenie şi înţelegere în principalele probleme ale parabil în plasă mingea handicap prin Fodorîj cu Nagv.
eu deosebită satisfacţie bu- tre ţoale naţiunile lumii. situaţiei internaţionale. trimisă de S. Popa: 1—0. largul concurs al apărării PAUL VALER
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciodel, Tiberîu Islraie (redactor şef). Lu Eleno Licîu, Gheorghe Paveî (redactor şef adjunct). Vosîîe Pâţan, Nieolae Tîrcob
redacţia ŞT administraţia Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
2700 Deva i str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane! 11275. Î158s> T2157 20708 din întreprinderi şi instituţii
TIPARUL i Tipografia Deva. ctr 23 August nr 257 Costul unui abonament s 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 le! (un an)