Page 33 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 33
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI
NIC0LÂE CEAUŞESCU IN AUSTRIA
Iniîlnire cu cancelarul federal al Austriei
Preşedintele Republicii ternaţionale. A fost eviden întărirea securităţii si co
Socialiste România, tovară ţiat rolul însemnat ce re laborării în această direc
şul Nicolae Ceauşescu, s-a vine guvernelor din cele ţie, pentru încheierea cu
întîlnit, miercuri, 10 iunie, două ţări în promovarea succes a conferinţei de la
cu cancelarul federal al tot mai largă a colaborării Madrid, pentru a se ajun
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C F Austriei, Bruno Kreisky. dintre România şi Austria ge la măsuri concrete de
In
— pe plan politic, econo
cadrul
convorbirilor,
pentru
dezarmare,
înfăp
Nicolae
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N p r e ş e d i n t e l e cancelarul mic, tehnico-ştiinţific, cul tuirea unei noi ordini e-
Ceauşescu
tural şi în alte domenii de
şi
Bruno Kreisky au făcut un activitate. A fost reafirma conomice internaţionale,
schimb de păreri în legă tă hotărârea României şi pentru instaurarea unui
Anul XXXIII, nr. 7337 JOI, 11 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani tură cu evoluţia relaţiilor Austriei de a conlucra ac climat de pace, înţelegere
româno-austriece, cît şi în tiv pentru soluţionarea pe şi colaborare pe continen
ce priveşte o serie de pro cale politică a tuturor stă tul european şi în întreaga
bleme actuale ale vieţii in- rilor de încordare, pentru lume.
Protecţia mediului înconjurător o îndatorire
Vernisajul expozifiei „Dacii — descoperiri
patriotică a tuturor cetăţenilor arheologice din România”
înfăptuirea politicii parti zării sarcinilor scadente în prezenţa tovarăşului arheologice din România“. să vadă sau să revadă o-
dului şi statului nostru de ALEXANDRU VOICULESCU din programele de măsuri Nicolae Ceauşescu, pre Organizată sub înaltul
protecţie a mediului în pîim-vicepreşedinte elaborate în controalele şedintele Republicii Socia patronaj al celor doi şefi biectele de artă prezenta
te cu acest prilej, mărtu
conjurător constituie o în al Comitetului executiv al precedente. liste România, şi a tovară de stat, expoziţia este găz rii ale unei civilizaţii vechi
datorire patriotică, de ma Consiliului popular judeţean Se poate aprecia că la şei Elena Ceauşescu, pre duită înlr-un pavilion al de două milenii; ale cul
re însemnătate a tuturor nivelul judeţului nostru, cum şi a preşedintelui fe Noului Bgfburg vienez. turii materiale şi spiritua
organelor de stat, între puternic industrializat şi deral al Austriei, Rudolf Luind cuvîntul, ministrul le născute şi dezvoltate în
prinderilor, instituţiilor, a tor, organism de speciali urbanizat, cu multe surse Kirchschläger, şi a doam federal pentru ştiinţă şi teritoriile locuite de gelo-
fiecărui cetăţean şi face tate larg reprezentativ, al de poluare, dar şi cu in nei Herma Kirchschläger, cercetare, dr. Hertha Firn- daci, ajunsă în perioada de
parte integrantă din acti cătuit din oameni de ştiin stalaţii de protecţie există miercuri după-amiază a a- berg, a declarat deschisă apogeu sub Burebista şt
vitatea generală de dezvol ţă, cercetători, proiectanţi, un bun cadru organizato vut loc vernisajul expozi expoziţia şi i-a invitat pe
tare economico-socială a cadre didactice, medici, in ric de acţiune şi coordona ţiei „Dacii — descoperiri înalţii oaspeţi s-o viziteze, (Continuare în pag. o 4-a}
ţării. Legea nr. 9/1973 pri gineri şi alţi specialişti a re a activităţii de protec
vind protecţia mediului căror activitate este legată ţie a mediului înconjurător,
înconjurător prevede, între ceea ce asigură aplicarea
altele, păstrarea echilibru în viaţă a politicii consec
lui ecologic, menţinerea şi vente a partidului nostru
ameliorarea calităţii fac de împiedicare a poluării în mtîmpimarea Congresului
torilor naturali, dezvolta naturii, de aplicare strictă
rea valorilor naturale, asi a prevederilor legii cu pri consiliilor oamenilor muncii
gurarea unor condiţii de vire la conservarea neal
viaţă şi muncă tot mai bu terată a mediului înconju . ■
ne generaţiilor actuale şi de protecţia mediului în rător, asigurând condiţii
viitoare. Sînt precizaţi şi conjurător, precum şi din de viaţă corespunzătoare
factorii naturali supuşi ac reprezentanţi ai autorită locuitorilor judeţului. Adunările generale — | puternice manifestări aia
ţiunii legii: aerul, apele, ţilor de stat. Semestrial, Trebuie să subliniem
solul şi subsolul, pădurile, comisia a analizat la ni însă că în ceea ce priveş
orice altă vegetaţie teres velul tuturor unităţilor de te respectarea şi aplicarea democraţiei socialiste, ale hotărîrii oamenilor muncii
tră şl acvatică, rezervaţii ţinătoare de surse poluante de către toate unităţile a
le şi monumentele naturii, prevederilor legii, a nor
precum şi aşezările ome şi de instalaţii de protecţia melor stabilite de Comite sie a înfăptui planul şi angajamente! 8
neşti, toţi ceilalţi factori mediului înconjurător mo tul executiv al Consiliu
creaţi prin activitatea ome dul în care se respectă lui popular judeţean pen
nească. prevederile legii, cum se tru îmbunătăţirea activită Ieri, în numeroase unităţi industriale, de construcţii,
Potrivit prevederilor le duc la îndeplinire măsuri ţii de protecţie a mediului, transporturi şi circulaţia mărfurilor din judeţul nostru s-au Participare
gii, Comitetul executiv al le aprobate de Comitetul se mai manifestă unele ne desfăşurat adunările generale ale oamenilor muncii, care
Consiliului popular jude executiv al Consiliului ajunsuri. Cele mai multe au analizat îndeplinirea planului pe primele 5 luni ale nemijlocită ia actul
ţean a înfiinţat, încă din popular judeţean prin de slnt determinate de polua- anului şi au adoptat măsuri pentru realizarea în continua
1973, Comisia pentru pro ciziile şi hotărârile adop re a sarcinilor de plan pe luna iunie şi pe semestrul al decizional
tecţia mediului în con j ură- tate, precum stadiul reali- (Continuare în pag. a 3-a) ll-lea. Totodată, adunările generale au confirmat delegaţii
aleşi pentru Congresul al ll-lea ai consiliilor oamenilor Desfăşurată sub semnul
purtat s-a axat îndeosebi pe şcolari, precum şi grădiniţa I muncii şi au ales candidaţii pentru organele centrale. unei analize aprofundate a
probleme ale obligaţiilor şi cu program normal din Căs- * activităţii din primele cinci
drepturilor ce le au membrii tău. Locul I a revenit cehi- J Desfăşurate într-o atmosferă de puternică angajare, luni ale anului — relevînd
cooperatori, |g ZILNIC, PES pei de gimnastică a şoimilor | într-un spirit de iniţiativă, critic şi autocritic specific clasei atât rezultatele bune obţi
TE 800 L LAPTE LA FON patriei de la Grădiniţa cu J muncitoare, adunările generale au constituit elocvente ma
nute, cît şi unele neajun
DUL DE STAT. Ferma zoo program prelungit a I.C.O. | nifestări ale democraţiei noastre socialiste în acţiune, ale suri şi greutăţi — aduna
i sn MAGAZIN DE PREZEN tehnică a C.A.P. Mărtineştl, re), care a întrunit maximum „ participării oamenilor muncii la conducerea treburilor sta rea generală a oamenilor
(educatoare Marioara Ţurmu- |
datorită bunei îngrijiri şi fu
TARE ŞI DESFACERE. Pen-
» tru o mai bună aproviziona- rajări a vacilor, reuşeşte să de puncte. (Mirela Socaciu, 5 tului, ale economiei naţionale. muncii de la I.T.A. Deva
fondul
de
livreze
zilnic
la
I rc a locuitorilor Văii Jiului stat, pentru buna aprovizio pionieră, Orăştie). a INI- * Aplicînd in practică indicaţiile secretarului general al a evidenţiat cu pregnanţă
cu produse ale cooperaţiei
» meşteşugăreşti, U.J.CJM. a nare a populaţiei, peste 800 ŢIATIVA... SPEOLOGICA. In * partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la în rolul conducător al clasei
Piaţa Victoriei din Petroşani S
1 lapte. In primele cinci luni
1 deschis la Petroşani (in faţa care au trecut din acest an, a fost amenajată o frumoa- J tronarea în viaţa economică a întreprinderilor a principii muncitoare, înaltul demo
cinematografului „7 Noiem-
* brie“), un magazin dc pre- harnicul colectiv al acestei să vitrină în care membrii , lor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economi- cratism al societăţii noas
ferme
a
livrat
suplimentar
cercului de speologie „Piatra ţ
I zentare şi desfacere. Bine a- B8 FESTIVAL DE GIMNAS roşie“ din Petrila expun ima- , co-financiare, adunările generale au afirmat, în acelaşi tre socialiste, participarea
provizionată, noua unitate o-
aproape 000 UI lapte marfă.
nemijlocită a maselor la
timp, prin propunerile formulate, prin măsurile şi angaja
I ' feră, printre altele, confecţii, TICA. Recent, la Orăştie s-a gini din peşterile Văii Jiului î mentele adoptate, rolul conducător pe care-l are clasa autoconducere, la actul de
încălţăminte, tricolaje, co-
voare şi artizanat. ¡3 ÎNTÎL- desfăşurat Festivalul de gim şi impresii din expediţiile în cizional.
nastică al şoimilor patriei, Ia treprinse. muncitoare în societatea noastră socialistă, hotărîrea de Darea de seamă prezen
J NIKE CU CETĂŢENII. La că- care au participat echipele
3 nunul cultural din satul Sîn- a depune toate eforturile pentru înfăptuirea hotăririlor tată, precum şi dezbaterile
de gimnastică ale grădiniţe
" petru a avut loc întîlnirea lor cu program normal nr. Congresblui al Xll-lea al partidului, a planului pe acest
{ cetăţenilor cu lectori ai Co 2, 3 şi 4, cu program pre an şi pe întregul cincinal al calităţii şi eficienţei. DUMITRU GHEONEA
mitetului comunal de partid
1,
I.C.O.,
lungit
Vidra,
nr.
* Sinlâmăria Orlea. Dialogul U.F.E.T., casa de copii pre I Redăm în continuare aspecte de la cîteva adunări ge
nerale care au avut loc ieri. (Continuare în pag. a 2-a}
® — • — © — a — » — o • — c — ® — o— a — a — « — o — « — • — o — o — — a------- a — a — a — a — a — a — a — » — a — a — o — a — a a — » — ® — o — o —
—
-
Urgenţe în I PRÂŞITUL CULTURILOR t> COSITUL FURAJELOR
agricultură ţ ® CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE
__ 9 9
Buruiftniir. nu se rofràaî cu loiinci... bun de prăşit. Numai că mai plouă, să fie mai moa ca. Ei ne spuneau că e pri mari cantităţi de fin. 0
ma zi de muncă. Treaba
du se prea înghesuie ni
le. Vorba ceea : „Muieţi îs
bună parte a fost cosită şi
meni să iasă la sapă. Au posmagii ?...“. mergea bine. Pusese aici strânsă. însă mai e mult de
în tarlalele cu cartofi, Iar Rcmus Bolea, neavind gustul Igreţ, operator însă Mai în sus, către Zam, şi Maria Neculai, inginer coasă. Dar nu am întîlnit
sfeclă şi porumb ale C.A.P. ce transporta, sta şi el cu mânţa tor şi cooperator, în- se aflau cu combinele la şef, dar plecase la brigada
Curasada şi-au făcut apa tractorul şi remorca in dun trebimâu-1 de ce nu este la recoltatul loliumului Teofil din Glodghileşti. Zona dru N. ZAMFIR
riţia rapiţa şi părul porcu ga drumului. Era ora 15. prăşit, spunea că-i pămîn- Suba şi Traian Adam, iar murilor şi a căii ferate o-
lui. în ziua raidului nostru Iată dar cum se iroseşte
am întîlnit 12 oameni care timpul, cum nu sînt folo tul prea tare şi aşteaptă să la transport Petru Petra,şa- feră şi celor de la Burjuc (Continuare în oaa o 2-a)
se aflau la prăşit în briga site la întreaga capacitate,
da din Golhalea. încolo zi-lumină, maşinile şi utila
nimeni. La sediul C.A.P., jele de recoltat. Buruieni
insa, se aflau contabila şe le nu se combat în şedinţe,
fă şi cele două ajutoare a- cu lozinci şi angajamente
le sale care „săpau“ adine care nu se îndeplinesc, ci
în hîrtii. Preşedinta şi in cu sapa. Iar organizatorii
ginera şefă se aflau într-o producţiei agricole trebuie
şedinţă la consiliul popu să fie în cîmp, de dimi
lar, unde „frământau“ pro neaţă pînă seara, acolo un
blemele campaniei. în a- de se hotărăşte soarta re
cest timp mecanizatorul coltei.
Octavian Şindea intrerup- La C.A.P. Burjuc s-au .pră
sese recoltarea loliumului şl şii doar cartofii, sfecla şi
se afla la sediul secţiei de varza. Porumbul — 155 ha Culturile de cartofi ale C.A.P. Ostrov sînt curate şl frumoase. Aceasta pentru că se acordă atenţie cuvenită în
mecanizare undo se făcea - . care a fost reînsămînţat grijirii lor. lată-i în această fotografie pe mecanizatorii Dănuc Daj, Axente Dimulcscu şi Ioau Brăila, exccutind lucrări
o revizie la eomMee'e C 12. rlu'ă ¡nn.'-mr,!;! , u> numai de combatere a bolilor şi dăunătorilor la cartofi într-o tarla de 30 ha. Foto: V1KGIL ONOIU
( s
