Page 34 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI IS

PRĂŞ1TUL CULTURILOR • COSITUL FURAJELOR Pariîoipare nemljlooiia la actul decizional

(Urmare din pag. t) tăţile, de a lărgi cadrul iT elevi
• CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE care au urmat au subliniat autoconducerii muncitoreşti
şi al autogestiunii econo­
9,00 Teleşcoală
preocuparea colectivelor de mice, a 10,35 Roman-toii
muncă din cadrul I.T.A. Dealtfel, ei au probat din Marx — u
Reluarea <
Buruienile m se combat cu lozinci... Situaţia recoltării furajelor cultivate Deva, hotărîrea unanimă nou aceste principii, pro- 11,50 Folclor mo
punînd ca delegaţi la apro­
de a amplifica aceste re­
Pe B ah lui
pe consilii unice agroindustriale şi în I.A.S. zultate, de a întîmpina piatul Congres al consilii­ 12,10 călătorie
(Urmare din pag. 1) glie Orşa —, are datoria înaltul • forum al clasei lor oamenilor muncii pe mea. Paso
să-şi asigure furajele pen­ la data de ÎO iunie a.c., faţă de plan reportaj
nici un cosaş. Consiliul tru toate animalele, să mo­ noastre muncitoare — Con­ cei mai buni dintre tova­ 12.30 Telex
popular trebuie să acorde bilizeze toţi cooperatorii la Consiliul unic Recoltat (%) însilozat (%) gresul consiliilor oameni­ răşii lor de muncă, munci­ 10,00 Telex
10,05 Teîeşeoală
maj multă atenţie folosirii întreţinerea culturilor. Da­ lor muncii — cu planul tori cu îndelungată expe­ 17,10 Viaţa cult»
tuluror surselor, avînd în că aşteaptă pînă se înmoaie Brad 1.06,3 115,3 îndeplinit la toţi indicato­ rienţă profesională, oameni 18,20 Ba volan
vedere că C.A.P. a cumpă­ pămîntul, cum -zicea ope­ Deva 145,1 136,2 rii. pasionaţi de muncă, de 18,35 Desene an
19,00 Telejurnal
Cei care ău luat citvîn-
rat şi anul trecut nutreţ, ratorul însămînţător, n-o să Simeria 119,3 76,7 tul — între care Gheorghe nou, de progres, aşa cum 19,25 Actualitate'
sînt
şoferul
Aurel
Safta,
deşi de fîn n-ar trebui să mecanicul Ion Marcu, 19,45 Ora tinere
ducă lipsă. Conducerea prea fie ce pune hi ham­ Haţeg 63,9 74 Bolcu, Silviu Thirteu, Ioan strungarul Dorel Lăseoni 20.30 Evoluţia v
mini — se
Clep, Grigore Stoica, Nico-
C.A.P. — preşedinte Ghoor- bar. Toteşti 100 36,3 lae Iacob — au relevat că, şi alţii. fie. Episod
pariţia ma
Călan 34,5 10,5 în pofida unor greutăţi o- intr-o unitate de gînduri 21,25 Pagini din
Hunedoara 45,2 29,9 biective — lipsa cantităţi­ şi simţăminte patriotice, irului rom;
«iale şl vj
Ilia 35,8 28,8 lor necesare de anvelope, într-o atmosferă de însu­ 22,13 Telejurnal.
[.a C. A. e. carburanţi şi piese de fleţire şi entuziasm mun­
Ilia, pe unele Dobra 82,3 67,1 schimb —, ca şi a unor ca­ citoresc, cei prezenţi la a-
tarlale, buru­ Orăştie 109,6 22,8
ienile au i- renţe de organizare, ordi­ dunare — avînd mandatul Rădic
nundat cultu­ Geoagiu 69,5 15,9 ne şi disciplină a muncii, colectivelor în care mun­
ra de cartofi. au fost obţinute unele re­ cesc — au exprimat depli­
Preşedintele Total C.A.P. 77,3 50,4
BUCUREŞTI
C.A.P. : zultate bune de la înce­ na adeziune pentru reale­ dioprogramtu
— Ei, ba- putul anului şi au subli­ gerea tovarăşului Nicolae
tă-vă norocul I.A.S. 108,4 128,9 niat sarcinile mari ce le Ceauşescu, secretarul genc- Radiojurnal; 8,
de buruieni. presei; 8,10 Cu
Şi-n biroul revin în continuare, în­ r;Sl al partidului, în func­ diilor; 9,00 Huli
ateu aţi nă­ Total judeţ 82,1 55,5 deosebi pe cele trei fron­ ţia de preşedinte al Con­ 3.05 Răspundem
vălit ? ! turi principale — canalul siliului Naţional al Oame­ lor; 10,00 Bulei
Desen de V. 10.05 Gospodar
MIHA1I.ESCU Dunăre — Marea Neagră, nilor Muncii, văzînd în a- popular; 10,10
Acţiunea „Huilă — Cimipu ceasta garanţia progresu­ de muzică tty
Formaţii corale
Recoltarea, transportul şl ee agroindustriale Călan, lui Ncag“ şi campania a- lui continuu al patriei, 11.00 Bl Vin d
depozitarea furajelor este o Ilia, Hunedoara, Geoagiu, grieolă de vară. Ei au ex­ mersul său viguros pe dru­ Tara mea, I
acţiune căreia trebuie să i Haţeg, Dobra şi altele. Or­ primat totodată angajarea mul edificării multilate­ folclor conte«
se acqrde toată atenţia. Pen­ ganele de partid şl de stat Avanpremieră
Mu lăsa pe mîine ce poţi face azi tru eă, de modul cum ne locale, consiliile unice, con­ plenară de a învinge greu­ rale. 11,35 K:\cliopul))
ocupăm acum de asigurarea ducerile C.A.P. şi I.A.S. tre­ Buletin de ştir
bazei furajere, aşa vom a- buie să intensifice acţiunea Rezultatele- de pînă acum nu sînt comoara l'olcloi
Acest proverb trebuie putea să termine şi Ilia ? vea ce pune in iesle in pe­ de recoltare folosind din 13,20 Magazin t
să-i călăuzească şi pe con­ Consiliul popular, condu­ rioada de stabulaţic 1981— plin toate mijloacele meca­ ţific; 12,50 Ciul
13.00
De la 1
ducătorii C.A.P. Ilia. Aici, cerea C.A.P. ce au de 1388. furajele sint factorul nice şi eele manuale. Coasa o limită a pesihfiltăţiior Club univers !
cc-i drept, au fost reinsă- spus ? hotărîtor în creşterea vite­ întii la furajele cultivate La întreprinderea meca­ Aşa cum arăta ingi­ diojurnal; 10,15
te de Sorin VS
minţate mari suprafeţe du­ Mai multă atenţie tre­ lor, în sporirea producţiei trebuie grabnic încheiată, nică Orăştie, cele cinci nerul Mircea Gîrjob, re­ Tehnică şi org:
de carne şi lapte, în realiza­
pă inundaţii. Mai sînt to­ buie dată şi întreţinerii pentru a se asigura condiţii luni care au trecut din a- zultatele de pînă acum nu gricultură; 16,41
tuşi unele suprafeţe destui culturilor. Porumbul aflat rea reproducţiei. Datele din obţinerii unei producţii bu­ fiii înfrăţite:
de mari. atit la brigada Să- peste drum de consiliul li­ acest grafic arată eă recol­ ne şi la coasa a doua. Tre­ cest an au fost marcate de reprezintă o limită maxi­ medicului; 15,0
Ştiri; 17.05 Od
cămaş, precum şi la grădi­ nie agroindustrial este nă­ tarea, transportul şi depo­ buie sft se treacă şi să se. intense activităţi tehnieo- mă a posibilităţilor din în­ mâne; 17,25 Tt
na do legume care trebuie pădit de buruieni. Trebuie zitarea furajelor se prezintă lucreze din plin la cositul organizatorice şi de pro­ treprindere. Această afir­ ciul, patria m
ducţie menite sa asigure
maţie este susţinută si de
20
să fie arate şi reînsămîn- intervenit urgent cu sapa. foarte slab in consiliile uni- fineţelor naturale. cadrul necesar realizării Ioan Pascu, de la atelierul rele serii; Roi
Cinlarca
ţnte. Timpul este înaintat Dar nici cei de la consiliul indicatorilor de plan. ma.şini-unelle, care preciza Succese ale n
si însămîntarea acestor su­ Faptul că în acest in­ că după îmbunătăţirile- a- re; 21,00 Bulei
prafeţe nu mai poate fi a- unic, nici cei de la primă­ Unii la prăşit, alţii... pe cuptor terval de timp între­ duso strungului -S.N. 320, 21.05 Radiocen:
O zi într-o oi
minulă. Oare aşa cum rie pare să nu vadă, deşi prinderea se situează pe juterii muzica!
C.A.P. Burjuc a roinsămîn- trec pe aici zilnic. Ce aş­ primul loc in întrecerea acesta poate fi livrat şi la .Von stop muz
1
t -oato suprafeţele, nu teptaţi tovarăşi ?. în aceste zile pe ogoa­ ne]-e excepţii; care umbresc socialistă între unităţile de export. Calitatea produc­
rele C.A.P. din Beriu, O- efortul obştii. De pildă, ţiei a fost, de fapt, un su­
răştioara de Jos, Căstău si Vaier Chetreanu, familia profil din judeţ demon­ biect general de discuţie. MIiner
Şibişel se munceşte la în­ Cornel Triton (Beriu), A- strează cu convingere hăr­ Rînd pe rînd, Gheorghe O-
treţinerea culturilor, recol­ dam Păca, Lucian Vişescu, nicia, interesul şi pricepe­ prean, Nicolae Ţeghe, Iu­ DEVA : îmi
tarea furajelor, în legumi- loan Boşorogan (Orăştioa- rea cu care a lucrat şi lu­ lian Mic, Ioan Barna au (Patria); Sub
(Arta); Ziua i
cultură. Alături de membrii ra de Jos), Traían Niţu, crează colectivul de la precizat că nivelul calita­ dina de vară);
tiv ai produselor cunoaşte
cooperatori sînt prezenţi l.M.O. RA : Omul şi
Tratan Samoilescu, Viorel Recenta adunare gene­ îmbunătăţiri faţă de anul
la datorie, după orele de Carola, Viorel Drăgoi (Căs- trecut, dar trebuie să se riile J-II (Fia.
ta
inima
ciul
program şi oamenii mun­ tău), Ilie Jura (Sibişel) şi rală, autentic for :al demo­ insiste si în continuare pe gistul) ; Al 3-1.
cii care lucrează în între­ craţiei muncitoreşti, a re­ tal om a); u
alţii, pe care nu-i mai în­ liefat tocmai rezultatele creştere indicilor calita­ pitari iNemo
prinderile oraşului Orăştie. şirăm aici, şi care s-au o- obţinute in producţie, dar tivi, a productivităţii mun­ rul); PETROŞ.
Printre aceştia îi amintim bişnuit să stea pe cuptor a analizat în spirit critic cii, cit .şi pe valorificarea Jac): (Unire
pe Gheorghe Damian, Pe­ si neajunsurile cu care s-a superioară a bazei tehnk-o- pcncru toţi <7
cînd vecinii lor lucrează Labirintul (Rej
tru Achim, Ioan Teacoe, pentru ei. Poate că acum, confruntat colectivul de materiale, scurtarea ciclu­ PENI : Piraţii
Romulus Bodea, toate ca­ munc . rilor de fabricaţie. Nu lip­ (Cultural); VI
\ccst teren, peste care a trecut apa Mureşului, se afla zi ta de dimin
la Săcămaş si aparţine C.A.P. Ilia. Conducerea cooperativei drele didactice şi lucrăto­ văzîndu-se notaţi nu prea Participanţii la dezbate­ sită de interes, a fost şi toresc); La vi
nu se grăbeşte să-1 are şi să-I reînsăminţeze, aşa cum a fă­ onorabil, vor intra in rîn- re au arătat că organul de precizarea în legătură cu rilor furtuni
cut eu alte suprafeţe din aceeaşi zonă. Ce aşteaptă ? rii consiliului popular co­ conducere colectivă, cit si pregătirea profesională si LONEA : Prin
munal. Mai sint însă şi u- durile celor harnici. şi. ardelenii (M
oamenii muncii trebuie să tehnică a personalului TRILA : Fiic
muncitor, folosirea mai e-
(Muncitoresc):
Pentru a produce lapte acţioneze în nud unitar şi ficientă a potenţialului li­ Dublu delict <:
într-un spirit de discipli­
nă în vederea organizării man. UR1CANI :
(7 Noiembrie):
mai bune a producţiei. D. CORPADE ta Morgana (S
Animalele cooperativei no au nevoie k lamentări, ei ie hrană! Producţia de cărbune GURABARZA
start (Minerul)
Fata Morgar
Cascadorul ll<
După eforturi deosebite împacă cu ovinele la pă- în altă ordine de idei, şi fiecare zi cei peste o sută irebuie realizată integral ra); GEOAGIt.
furtunoasă (C;
(dar riu cine ştie ce, întru- şunal. la Bretea Mureşană a în­ de viţei ce nu sînt scoşi la O amplă analiză asupra rfi); HAŢEG:
cit animalele au ieşit la pă­ Deci, păşunatul iraţional ceput recoltarea furajelor păşune, ci închişi într-un nivelului realizărilor sar­ varea lucrărilor de între­ mortal (Popul
ţinere a căilor de acces. în
Partizanii în
ţarc ce nu prea are iarbă.
şune) cooperativa agricolă ar fi o primă cauză a situ­ necesare in stabuiaţia ur­ Bieţii de ei rag loată ziua cinilor de plan pe primele privinţa brigăzii pe care LAN : Uilirr
mătoare, piuă acum punîn-
(Casa de cult
de producţie din Bretea aţiei necorespunzătoare pe du-se spre păstrare circa de foame — abia seara Ii cinci luni din acest an a o fconduce, s-a angajat să teptarea ploii
Mureşană — comuna Ilia, care o analizăm. Dar nu se dă ceva masă verde — făcut adunarea generală depăşească planul cu 2000 SIMERIA : Li
a ajuns să livreze zilnic la este singura. La Bretea 300 tone siloz. Au fost co­ a oamenilor muncii de la tone de cărbune. a durerii (Mu
Mureşană, cum am consta­ site suprafeţele cultivate cu in vreme ce în faţa sediu­ Iarba creşte
fondul de stat circa 400 1 tat la faţa locului, anima­ lui cooperativei exislă o I.I'. Petrila. Participanţii la O propunere la Iei de (Lumina); GI
lapte de la 120 vaci care lele sînt scoase la păşune ghizdei şi cu trifoliene. Nu­ suprafaţă întinsă, bogată în . dezbateri, dintre care nu­ importantă a fost a lui lot de întoar
se mulg. O producţie foar­ cînd soarele se înalţă la mai că tot ceea ce s-a co­ iarbă ce este ţinută drept meroşi muncitori din sec­ Constantin- Alexa, şef de loresc).
te mică, după părerea tu­ sit se află încă pe cîmp, loc de promenadă şi taifas toarele productive, au cri­ brigadă în sectorul I, ca
mai multe suliţe pe cer, ocupînd spaţiul necesar
turor celor cu care am stat iar pe la orele 18 sînt adu­ pentru gîştele şi raţele sa­ ticat anumite stări nega­ îr. viitor să fie repartizaţi
de vorbă, cum n-a fost ni­ se în incinta sectorului zo­ producerii de furaje pen­ tului. în localitate se află tive de lucruri care încă mai mulţi absolvenţi ai li­
tru coasa a doua. Şi în a-
ciodată în sat, in această otehnic pentru a fi mulse. ceastă privinţă conducerea suprafeţe de teren — una se mai manifestă în subte­ ceului industrial în abata­
vreme. Astfel că bietele animale, puţin mai jos • de sediul ran, atrăgînd atenţia con­ jele minei.
De ce este aşa de mică cooperativei are o părere siliului oamenilor muncii Adunarea generală a ales Rezultatele
pe lingă că nu se prea sa­ proprie, originală : este vre­ C.A.P. — unde iarba ne­ pentru a-şi intensifica pre­ delegaţii pentru Conferin­ 10 iunie 1981:
producţia de lapte ? Ioan tură, mai sînt şi plimbate cosită începe să îmbătrî- ocupările în vederea elimi­ ţa judeţeană şi pentru Con­ Extr. I : :
Hui preşedintele coopera­ dimineaţa şi seara. Preşe­ me destulă, nu e nici o nească. Mai este iarbă pe nării acestora. Dealtfel, în­ gresul consiliilor oamenilor 3, J3.
Extr. a II-a
tivei, obişnuieşte să ridi­ dintele cooperativei şi in­ grabă. Ba este — zicem şanţuri, în apropierea căii treaga desfăşurare a adu­ muncii. între cei aleşi se 34, lf».
ce din umeri la această în­ ginera şefă a acesteia, to­ noi — întrucît, cum spu­ ferate, pe marginea tere­ nării generale s-a caracte­ numără şi Constantin Ale­
trebare, apoi pune vina pe varăşa Niculiţa Beldean, neam, căpiţele ocupă spa­ nurilor cultivate cu cerea­ rizat printf-un pronunţat xa, şef de brigadă, Petru
numărul mare de viţei ca­ susţin că vinovaţi de a- ţiu pe care trebuie să se le şi cartofi care ar putea spirit critic şi autocritic, Puian, şef de echipă, mineri
re trebuie hrăniţi, pe pă­ ceastă stare de lucruri ar facă altă recoltă, furajele fi cosită şi adunată. Nu determinînd aprobarea u- de nădejde, adevăraţi re­ îVReb
şunea care este cam puţină fi îngrijitorii care, nefiind trebuie puse la adăpost cit trebuie-să se accepte în nici nui amplu plan de măsuri prezentanţi ai colectivului
pentru cele peste 400 ani­ localnici, nu ascultă de ni­ mai repede, iar mai apoi un caz ideea că nu avem care să ducă la creşterea petrilean, care se eviden­ Timpul pr<
realizărilor
me! Ie de care dispune uni­ meni. Faptul este adevărat, sarcinile se vor aglomera ce cosi, ce aduna şi, deci, nivelului de cărbune la ţiază printr-un aport sub­ 11 iunie 1881;
caldă, cu cc
în
producţia
stanţial la realizarea sar­
tatea, plus o turmă nume­ dar nu se poate ascunde şi ne vom trezj că am in­ o să ne descurcăm noi cum­ perioada următoare. Su­ cinilor de plan. Ver cădea av
locale, însoţii
roasă de oi. intr-adevăr, lo­ după deget nici conduce­ trat în toamnă şi furajele va la iarnă. Animalele nu gestivă în acest sens într-o atmosferă de pu­ cări electrice
au nevoie nici de scuze,
calitatea are doar 90 ha pă­ rea cooperativei, care nu se vor afla lot pe cîmp. nici de motivări şi lamen­ a fost propunerea mi­ ternic entuziasm, toţi par­ grindină. Iz©)
şune, dar irebuie spus că s-a preocupat de găsirea în Va avea C.A.P. Bretea tări, ci de hrană — şi a- nerului şef de bri­ ticipanţii şi-au exprimat a- de apă va d
Vîntul va su
suprafaţa respectivă este sat a unor oameni care să Mureşană furaje suficiente cum, şi în stabuiaţia urmă­ gadă, Alexandru Lazov, de deziunea deplină la reale­ cu uncie int<
bogată în iarbă, numai că muncească cu conştiinciozi­ pentru iarna următoare ? toare. Numai pe această la sectorul II, de a se lua gerea tovarăşului Nicolae perare dfi i
din sud. Tcnr
tate în sectorul zootehnic, Iată o altă întrebare ce îi măsuri grabnice pentru îm­ Ceauşescu ca preşedinte al
este păscută la întîmplare, cale producţia de lapte va nime v©r est
,. vitele cu lapte mănîncă îm­ de organizarea taberei pen­ face pe tovarăşii din con­ creşte, lucru fornie impor­ bunătăţirea organizării Consiliului Naţional al 18 grade, iar
între 27 şi 8
tru vitele cu lapte, exis- ducerea cooperativei să ri­ muncii şi producţiei la sec­ Oamenilor Muncii.
preună cu cele sterpe,-ba tant şi necesar. leer&Iog de
chiar şi cu oile şi. cum se tind toate condiţiile pentru dice din umeri. Ar fi, da­ torul din care face parte, C. IOVĂNESCU Proncenco).
ştie, bovinele nu se prea aşa ceva. că nu ar trebui hrăniţi în IR. SONDOR precum şi pentru definiti­