Page 37 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 37
VIZITA DE STAT A TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI
NICOLAE GEAUŞESCU IN AUSTRIA
Oaspefi ai firmei „J. M Voifh A. G.“
CIAOSME răşul Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu si tovarăşa Elena primul deceniu al acestui
dc
în
cursul
dimineţii
Cea de a treia zi a vizi
Nicolae
tovarăşul
joi,
secol, aproape de la înfiin
tei de stat pe care tova
întreprinderii.
ţarea
Fă-
preşedintele Republicii So
firmei ,.J. M. Voith A.G.“
cialiste România, împreu Ceauşescu au fost oaspeţii cîndu-se mai pe larg re
feriri la aspecte ale cola
nă cu tovarăşa Elena din localitatea Sankt Pol- borării firmei eu întreprin
P O P U L A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, o efectuează in ten, situată la 60 de kilo deri româneşti, s-a insis
tat asupra bunelor rapor
Austria, la invitaţia pre metri distanţă de Viena.
şedintelui federal Rudolf La sosirea ia sediul fir turi existente, ilustrate de
Kirchschläger şi a doam mei, înalţilor soli ai po altfel prin numeroase e-
Anul XXXIII, nr. 7338 VINERI, 12 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani nei Henma Kirchschläger, porului român li s-a făcut xeniple. Astfel, pentru do
a fost consacrată în prin o primire sărbătorească. tarea întreprinderii Palas
cipal cunoaşterii unor im Arătînd că pentru colecti Constanţa, specialiştii ro
portante realizări aie in vul firmei vizita şefului mâni şi austrieci au coo
dustriei din ţara prietenă, statului nostru reprezintă perat la realizarea utilaje
ţîn mtîmpinarea Congresului lej, a noi posibilităţi de co dele s-au referit pe larg lor necesare fabricării hîr-
un eveniment istoric, gaz
examinării, cu acest pri
români
constructorii
tiei,
laborare şi cooperare eco la tradiţia relaţiilor româ- asigurînd 60 la sută din
consiliilor oamenilor muncii stări. între cele două no-austriece, care, în căzui (Continuare in pag. o 4-aj
nomică
firmei „Voith“ datează din
/v
In mijlocul locuitorilor din oraşul Meik
Adunările generale - puternice manifestări ale
Du.pâ despărţirea de eo-' doamna Hernia ICirchschla- La despărţirea de locui
torii oraşului Meik, care
democraţiei socialiste, ale hotăririi oamenilor muncii leetivul firmei „Voith“, to ger, sînt aşteptaţi de un are loc în aceeaşi atmosfe
mare număr de localnici,
varăşul Nicolae Ceauşescu
şi tovarăşa Elena Ceauşescu care au ţinut să le spună ră de caldă prietenie, gaz
venit,
au fost invitaţi să cunoas
de a înfăptui planul angajamentele că locurile din această zo bun însufleţire aplaudîndu-i dele au mulţumit din nou,
în
cu
minute
în cuvinte alese, pentru vi
nă, situată în landul Aus şir. zită, exprimîndu-şi speran
In numele lor, primarul
ţa că acest eveniment de
ftadaiul minerilor din Poiana Rusca! tria Inferioară. oraşului, prof. Josef Boc, seamă va contribui Ia o
La sosirea în localitatea
Meik, aşezată intr-o pozi a exprimat înalta gratitu mai bună apropiere între
Adunarea generală a oa beneficiari ai valorilor ma tărirea disciplinei tehnolo
menilor muncii de la În teriale. gice, îmbunătăţirea activi ţie privilegiată pe un pla dine pentru vizita cu care România şi Austria.
treprinderea minieră Hu în acest context de idei tăţii de întreţinere, revizii tou dominînd Dunărea, pre sînt onoraţi. .Se alătură u- T o v a r ă ş u l Nicolae
nedoara a dezbătut modul s-a trecut mai repede peste şi reparaţii a utilajelor. şedintele Nicolae Ceauşescu rărilor cordiale de bun so Ceauşescu, mulţumind pen
cum s-au îndeplinit sarci rezultatele bune înregistra Un capitol distinct al dis şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sit oficialităţi ale landului tru primirea prietenească
Austria Inferioară, care se
de
însoţiţi
preşedintele
nile de plan în cele cinci te, accentuîndu-se, mai a- cuţiilor l-au constituit căi Rudoif Kirehschlager si află aici in întimpinare. (Continuare în pag. a 4-aj
luni trecute din acest an, les, acele aspecte şi ne le de creştere a producti
a stabilit măsurile ce se ajunsuri cu care nu ar vităţii muncii in subteran
impun pentru realizarea în vrea să se mai xntîlnească şi îmbunătăţirea calităţii
in întreprindere. Inginerul
bune condiţiuni a produc minereului extras şi pre
foan Topliceanu, directo parat. Astfel, minerul foan
ţiei, pentru aplicarea fer rul IC.M. Ghelari, a arătat Irimia, Valentin Gută şi ÎN ZIARUL DE AZI:
mă a principiilor noului că un obiectiv primordial maistrul Ioan Andrei ato
mecanism economico-finan- îl constituie punerea cit arătat că trebuie să se pro
eiar. Adunarea s-a consti mai grabnică in funcţiune moveze cu mai multă fer a Eforturi susţinute pen
tuit intr-un veritabil forum a noilor capacităţi de pro mitate metodele de lucru tru îmbunătăţirea con
al democraţiei muncito ducţie, respectiv deschide de înaltă productivitate, să diţiilor de muncă şi de Pentru o dbpüoä eficienţa a
reşti, prin participarea ne rea unor noi fronturi de se doteze minele şi prepa- viaţă ale celor ce fău
mijlocită a oamenilor mun lucru in masivul Poiana raţiile cu utilaje şi insta muncii minerilor şl cocsarslor—
cii la autoconducere, la Ruscăi şi atingerea cit mai laţii moderne, de mare ran resc bunurile materiale
grabnică a parametrilor dament, care să asigure
soluţionarea unor proble proiectaţi. S-a subliniat, * Dialog cu cititorii îmbunătăţirea calităţii
me cu care se mai con producţii sporite şi efi
de asemenea, moderni cienţă economică ridicată.
fruntă unitatea, în care zarea capacităţilor exis o Săptâmîna viitoare la cărbunelui extras
ei, oamenii muncii, înfăp tente — de extracţie şi DORIN CORPADE televiziune
tuiesc un triplu deziderat — prelucrare — organizarea Continuăm a c ţ i u n e a acest an n-atn întrevăzut
producători, proprietari şi mai bună a muncii si în (Continuare în pag a 3-a) noastră de presă „Cocs nici o îmbunătăţire la sor
S! _ ® _ — — ® _ 0 _ i mai mult şi mai bun din timentul de cărbune de Ia
cărbune de Valea Jiului“, Lupeni. în perioada trecu
in frunte cu primarul, foţi locuitorii po cîmp la prăşit, de această dată nu în uni tă, media lunară a conţi
IMPERATIVUL tăţi miniere, ci în combi nutului de cenuşă a oscilat
ACESTOR ZILE natul hunedorean, la uzi între 10,3 la sută şi 10,8
1
cocso-chimică.
nr.
na
la sută, faţă de 8,6 la sută
a coasă, ta transportul şi depozitarea forajelor pările de lărgire a bazei cît era prevăzută. Dacă
LA SATE
unde sini evidente preocu
ne-am raporta şi la con
de materii prime şi de ţinutul de umiditate, tre
Culturi în suferinţă creştere a ponderii cărbu buie să arătăm că şi aces
Brigada de reporteri a ziarului in comma Dobra în cooperativele agricole cît şi la C.A.P. Roşcani, nu nelui indigen în reţete. ta este foarte ridicat: în
din comuna Dobra sînt erau ieri la prăşit mai — împreună cu T.C.E.M. tre 11,6 şi 12,5 la sută.
cuiburi de porumb, cartofi, mult de 10—20 oameni. La Bucureşti, cu centrul nos — în cele cinci luni a-
sfeclă şi legume bine în primărie ni se spune că tru de cercetări, căutăm veţi totuşi un spor consi
Comuna Dobra este una dintre cele mai mari din treţinute. Şînt însă, din la Dobra s-a prăşit me alte modalităţi de utiliza derabil de producţie —
judeţ. Pe teritoriul ei funcţionează patru cooperative păcate, şi mari suprafeţe canic şi manual tot po re a unor noi sorturi de 3 700 tone.
agricole de producţie şi o fermă a I.A.S. Mintia. Cum ,de culturi în suferinţă. A- rumbul — 67 ha, iar la cărbune în reţetele de fa — Realizat pe baza căr
acţionează comitetul comunal de partid, consiliul ceasta datorită faptu Roşcani 210 ha mecanic şi bricaţie a cocsului. Ne-am bunelui de import, că pre
popular, conducerile unităţilor agricole, comuniştii, lui cu munca nu-i bine or 125 ha manual din 266. îndreptat atenţia spre hui parat ia Lupeni, pe lingă
ceilalţi cetăţeni ai comunei, pentru transpunerea în ganizată peste tot, iar mo Preşedinta C.A.P. din Do la de Coroeşti, ne spunea faptul că ne trimite căr
viaţă a sarcinilor trasate agriculturii de secretarul bilizarea şi participarea la bra, Elena Bucoviceanu. directorul uzinei nr. 1, to bunele neritmic, nu-şi ono
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la muncă e slabă. Elena Do- spune că are in cultură 75 varăşul Gheorglie Pavel. rează nici cantităţile pre
recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. ? roe, Adam lacoş, Gheor- în prezent, ponderea căr văzute in contracte. De la
Care este stadiul prăşitului culturilor, recoltării, trans ghe Vasiu, Mihai Căceu şi ha şi sînt prăşite mecanic bunilor indigeni in reţete începutul anului, înregis
portului şi depozitării furajelor, lucrărilor din legu alţi cooperatori din Dobra; şi manual numai 15. Dar este de 56—60 la sută. Pro trăm un ■ minus de cărbu
micultura, ce producţii de lapte se obţin în fermele Ioan Moţu, Eugenia Tinii- la C.A.P. Roşcani. pre blema este insă alta : cu ne de Lupeni de peste
zootehnice ? Sînt suficiente motive pentru ea brigada şan, Măriţi Oprean, Silvia şedintele Adam Munteanu toate măsurile luate în în 10 000 tone.
ele reporteri a ziarului nostru să poposească ieri dimi Mireea, Aurelia Tomeştean, şi inginera şefă Monica treprinderile miniere, în în rîndurile ce urmează
neaţa în această comună. în cele ce urinează publi din Roşcani, se lasă rugaţi Miat ne spun că sînt pră preparaţiile dc cărbuni, încercăm să vedem şi e-
căm relatări despre aspectele întilnite. şi tot nu ies ia prăşit. Atit şite mecanic şi manual huila ce ne este livrată nu fectele negative care le
pe ogoarele C.A.P. Dobra, 220 şi respectiv 140 ha. La Întruneşte întotdeauna con
primărie, după cum se
vede, nu se prea cunoaşte diţiile de calitate prevăzu DORIN CORPADE
realitatea. Porumbul şi sfe te în clauzele contractua
cla, unde buruienile sînt le. în cele cinei luni din (Continuare în pag. a 2-aJ
mari, trebuie prăşite cu
sapa. în hîrtii şi situaţii tre fabricile fie conserve. Se
culturile sînt prăşite, bine economiseşte în acest fel
timp, forţa de muncă, şi se
întreţinute, numai că aşa evită pierderile care se pro
cum se vede în cîmp, mul duceau prin întârzierea re
wr te din ele se află in sufe coltării. a LEGUME DE SE
rinţă. a munca patriotica. RA PENTRU APROVIZIO
Peste 20 de cetăţeni din NAREA POPULAŢIEI. Lu
satul Boz, comuna Brănişca, crătorii Asociaţiei economice
Căpiţele... au lucrat duminică Ia îm- dc sere SSntandrei au livrat
popu
aprovizionarea
dorin pe cîmp prăştierca de balast pe dru pentru in perioada acestui
laţiei,
mul
comunal
Boz—Brănişca.
S-a reparat astfel peste 2 Iun ciclu de producţie, peste 30«
A*}'-?* La Dobra s-au însilozat de drum, in fruntea acţiunii tone de tomate, 230 tone
peste 400 tone furaje. Au situindu-se deputatul Ioan castraveţi şi 120 tone alte le
Bedea. (Miron Drăgoi, Boz).
fost cosite 8 ha trifoi şi IE COMBINE PENTRU RE gume de soră. Numai în zi
ys-Xt, ........... , v • • v V.V.SJ
v > m i , \ 2 g M V, alte plante de nutreţ, COLTAREA FASOLEI. In a- lele de 8, 9 şi 10 Iunie an
fost
de
unităţilor
expediate
y
„a, s .. cesle zile, în dotarea unităţi
între primii care au por- desfacere 50 tone tomate şi
lor de mecanizare a agricul 20 tone castraveţi.
Brigada de reporteri: turii au intrat un număr de
Semnificativ pentru slaba participare La C.A.P. Dobra, trifoiul s-a cosit. Dar trei combine pentru recolta
la lucru în grădina de legume: o pre stă in clăi pe cîmp. tn acest fel se pier I. CIOCLE1, N. BADIU, rea păstăilor do fasole. A-
zenţă solitara — eooperatoarca Maria de mult fin la coasa a Il-a. Or, trans D. COJOCARU, T. BONDOR ceste utilaje moderne permit
Popa, luerînd la întreţinerea culturii de portul trebuie făcut operativ. recoltarea şi livrarea opera
castraveţi. tivă a păstăilor de fasole c5-
(Conlinuare în »ag. a Z-o)
