Page 38 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pregătirea „în ansamblu“ trebuie Eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea ¡BP"
TJLEVIZ
să se reflecte şi în „amănunte“ condiţiilor de muncă şi de viaţă ale celor 16,00 Telex
ce făuresc bunurile materiale 16,05 Teleşcoalil
Cum au fost pregătite meinică a acestei acţiuni. cu aceasta dezbaterea risca 16,30 Emisiune in l
mană
dezbaterile recapitulative Apreciem şi noi, de ase să se transforme în... pro 18,25 Rezultatele tr
în învăţământul politico- menea, că la nivelul mu pagandă prin conferinţe, Din iniţiativa Comitetu diţiilor de muncă şi de tatea în permanenţă îm 18,30 Panoramic fi
idcologic în municipiul nicipiului organizarea dez lăsînd clar să se întrevadă lui Uniunii Sindicatelor viaţă ale celor ce muncesc. bunătăţită şi preţul scăzut documentar
Hunedoara ? Iată o între baterilor recapitulative in că a fost pregătită in pripă. din Metalurgie şi Con în cadrul schimbului de al meselor sânt favorizate 18,50 1001 de seri
bare la care răspunsul to vederea încheierii anului Dealtfel, prezenţa la adu strucţii de Maşini şi a experienţă s-a relevat că în principal de costurile 19,00 Telejurnal
19,25 Actualitatea <
varăşului Ion Rusan, di de învăţămînt 1980—1981 narea de dezbatere finală M.I.M., cu sprijinul direct numai în anul trecut s-au realizate la carnea de porc 19,45 Reportaj ’81
rectorul Cabinetului muni a fost tratată cu toa- spune mult : din 40 de al comitetului sindicatului cheltuit în combinat pen provenită din crescătoria 20,10 Film artistic:
cipal pentru activitate i- tă răspunderea. Dealt cursanţi înscrişi la curs şi al consiliului oamenilor tru protecţia muncii 14,9 proprie, de producerea a- nia“. Premier
ducţie a st
deologică si politieo-edu- fel, modul în care de erau prezenţi 25. Motivaţii muncii din C.S.I1. a fost milioane lei, în timp ce vantajoasă a legumelor în franceze
cativă este detaliat. curg dezbaterile in orga- s-au găsit pentru fiecare organizat la Hunedoara un fondurile alocate în acelaşi sera şi terenul atribuit de 21,50 Creaţia roi
profund im]
— Cu sprijinul întregu cursant absent. Dar ceea ce schimb de experienţă pe scop pentru 1981 sînt mai consiliul popular munici actualitatea s
lui activ de partid, al lec pare curios este că prezen probleme sociale. Schimbul mari cu peste 700 000 lei. pal. ţării (III)
torilor, al membrilor comi DEZBATERI ţa în-timpul anului se a- a avut în vedere generali La fel de semnificative 22,2(1 Telejurnal.
siei pentru educaţie poli RECAPITULATIVE propie la fiecare temă de zarea valoroasei experien în această direcţie Sînt e-
tică si cultură socialistă ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL sută la sută. Ba mai mult, ţe acumulate ia combina Un valoros forturile colectivului din SE ADIO
am controlat dacă s-au POLITICO-IDEOLOGIC figurau ca prezenţi şi tul hunedorean în dome schimb de experienţă cadrul grupului de canti
parcurs peste tot cele 8 cursanţi care de mai bine niul organizării şi funcţio ne, care în condiţiile du
teme. Pe centre şi mari de un an erau transferaţi în nării cantinelor, microcan- la C.S. Hunedoara blării activităţii sale în ul Ti d v. . i » :
întreprinderi au fost in nizaţiile de partid de la altă parte. Nu riscăm afir tinelor, gospodăriilor a- timii trei ani, numărul lUoprogramul clini
struiţi propagandiştii şi se CJS.Îf., I.M.ll. şi din alte maţia că prezenţa în tim nexe, grupurilor sociale, Pentru uşurarea muncii şi mediu scriptic al lucrători Radiojurnal ; 8,00
8,10
Cur
presei;
cretarii adjuncţi cu propa unităţi întăreşte această a- pul anului ar putea fi ro căminelor muncitoreşti, îmbunătăţirea cadrului de lor a crescut doar cu- 16 lodiilor; 9,00 Bul
ganda. în cadrul instruirii firmaţie. dul ficţiunii dar semnul de desfăşurare a acesteia s-au la sută, cea mai mare par ştiri; 9,05 Răspui
Am ales şi noi, pentru a creşelor, grădiniţelor şi a eultătorilor; 10,(
s-au acordat consultaţii la participa la dezbateri, unul întrebare persistă. complexului de refacere a extirfs procesele de muncă te din cele 3 milioane lei de ştiri; 10,05 Atl
temele recomandate pentru din puţinele cursuri plani întrebarea noastră dacă forţei de muncă. Au par mecanizate şi automatiza beneficii obţinute fiind ric; 10,30 Ştiinţa
dezbaterea recapitulativă, ficate pentru data de 8 toţi cursanţii s-au pregătit ticipat reprezentanţi ai mi te, s-au realizat şi sînt în destinată diversificării şi 10,50 Grupul vo<
mental Fevcrs; 1
s-au recomandat materiale iunie — cel de la secţia pe bază de conspect a a- nisterului şi ai uniunii sin curs de execuţie importan îmbunătăţirii meselor. tin de ştiri; 11,05
ilustrative pentru dezbateri. chirurgie a spitalului. Dat gasat cîteva firi mai sen dicatelor pe ramură, di te lucrări pentru elimina Participanţii la schimbul copii ai Radiote
Au fost dotate cu acestea fiind specificul muncii şi sibile. rectori administrativi, ac rea surselor de poluare a de experienţă au avut po dirijat rîe Elen;
11,20 Avan premie;
punctele de informare şi nivelul de pregătire al Din modul cum a fost tivişti de sindicat, şefi de atmosferei, au fost create sibilitatea să constate toa TV.; 11,35 Radiop
documentare politico-ideo cursanţilor era de aşteptat organizată dezbaterea fina cantine din unităţile apar grupuri sociale moderne, o te aceste realizări în vizi 12.00 Buletin de
logică. Au fost întocmite ca un număr mare dintre lă la cursul de la chirur ţinătoare M.I.M., care timp largă reţea de microcanti- tele de documentare făcu Revista muzicală
lui amator; 13,00
grafice cu datele la care ei să intervină în dezba gie, comitetul de partid pe de două zile au purtat un ne şi bufete în secţii. te la cantina-restaurant nr. la 3 ; 15,00 Stud
urmează să se ţină dezba teri, dar lucrurile nu s-au sectorul sănătate din Hu dialog profesional, menit în prezent, combinatul 1, la numeroase microcan- 16.00 Radiojurnal;
terile şi au fost mobiliza petrecut astfel. Doi cursanţi nedoara va trebui să tra să contribuie la înfăptuirea dispune de 6 cămine mun tine, la gospodăria anexă ordonate econom
Recital Aura l_
te cadrele care vor parti care-şi conspectaseră ma gă concluziile necesare. exigentă a măsurilor sta citoreşti, 3 creşe şi 5 gră şi depozitele de alimente. 16,55 Sfatul medic
Reîntruniţi
în
diniţe, un dispensar medi
dezbaterile
cipa la ele. Apreciem că terialul bibliografic au dat bilite de partid şi de stat cal de întreprindere cu 7 finale, oaspeţii au solicitat Buletin de ştiri;
teee populare în
s-a făcut o pregătire te citire conspectelor lor şi ION CIOCLEI pentru îmbunătăţirea con- cabinete medicale, două amănunte în legătură cu instrumentale;
cantine-restaurant, 18 mi- activitatea colectivului de zont ’81 ; 17,40 K
teca succeselor
i FlülTI i! PRÜARUL, TOŢI LOCUITORII PE CÎMP LA PRĂŞIT, crocantine la locurile de la cantină, cu modul do uşoară; 18,00 Or
muncă şi 28 de bufete în
20.00 Moment fo
pregătire
perfecţionare
şi
Al ar io ara Precup
care servesc masa caldă profesională a lucrătorilor. stan tin V ăduva;
In intervenţiile lor, oaspe
nalc cu adresă;
Şl DE
LA COASĂ, LA TRANSPORTULPOZITAREA FURAJELOR aproape 11 000 de oameni ţii au apreciat sincer efor denţe sonore; 2
ai muncii, la preţuri deo
într-o oră; 23,00-
turile susţinute ale colegi
sebit de convenabile, care
stop muzical no<
TIAIIŞOARA: li
(Urmare din pag. 1) început. Siloz nu s-a făcut, campania de însămînţări îi vom putea întîlni acolo. nu au mai fost modificate lor lor hunedoreni care, maţiile zilei; 18,1
deşi în plan se prevăd 850 din toamna trecută şi din — Ştiţi, de fapt nu am in ultimii zece ani. Preţul sub conducerea organelor tatea în industrie
nit la recoltarea finului tone. în ambele unităţi fî- primăvara acestui an. Lu început încă praşila la celor trei meniuri servite de partid, cu sprijinul di rea programului
sînt familiile cooperatori nul cosit este lăsat în clăi. crările executate in timp varză... la alegere in cantine este rect al comitetului sindica ţiei de locuinţe
Transportul ferov
lor Viorica Tîrsa, loja Aşa că sutele de căpiţe de optim şi de bună calitate De prăşit, fusese ea pră de 4—6 si 8 lei, iar al me tului si al consiliului oa campaniei de re
Muntean, Viorel Mert, Au pe cimp dijmuiesc o bună se văd acum în starea cul şită varza, cu mijloace sei de seară de 2,50—3,50 menilor muncii, au ajuns Timişoara; 1S,20
rel Mihuţ. în C.A.P. Roş- parte din recoltă, pentru turilor şi sperăm că se vor mecanizate, dar se simţea şi 4,50 lei. (în plus la a- la realizări remarcabile, o- cî n tecului popul
Forum cetăţenesc
ferind
cestea se mai servesc două
o
lecţie
autentică
cani s-au recoltat 21 ha că unde sînt ele nu mai vedea şi la toamnă, în bo acut nevoia sapei printre meniuri pentru regim die practică de gospo-dari pa muri pentru <
*
plante şi din păcate n-am
recoltelor.
a-
Pină
găţia
dv. ; 19,30—20,00 î
trifoi din 45, din fineţele creşte nimic. Se impune tetic). La microcantinele sionaţi, de competenţă pro artele: Din specii
transportarea operativă a tunci însă... putut să deosebim care
naturale s-au cosit 10 ha, finului in depozitele de fu Ieri, am adresat tova sînt rîndurile de legume din secţii costul meselor fesională şi respect faţă nei lirice tim:
nouă premieră
iar coasa loliumului nu s-a raje. răşei Eugenia Lazar, secre repartizate comuniştilor din calde — inclusiv piinea — de oamenii muncii în de stat clin Reşi
tarul Comitetului comunal comună. Am avut atunci este de 4,50 lei pentru slujba cărora sint.
La grădina de leg ume... linişite deplină de partid, primarul comu şi explicaţia faptului de ce două feluri şi de 3 lei nu
La grădina de legume a apărute. Nu contrazicem nei Dobra, o întrebare nu au ieşit încă la între mai pentru felul doi. Cali- SABIN IONESCU Î^INEMi
C.A.P. Dobra — altminteri pe nimeni; o fac însă bu fără ocolişuri. ţinerea culturilor reparti
cunoscută pentru produc ruienile care au năpădit — Am dori să ne con zate nici ceilalţi cetăţeni DEVA : De
ţiile sale — am găsit ieri unele porţiuni din culturi vingem că, in primul rind, încadraţi şi retribuiţi în u- Concordia (Pat
multă linişte, poate prea le de castraveţi şi ' ardei. membrii biroului comitetu nităţi socialiste de pe raza 4 steaguri (A r
(Grădin;
multă. Situaţia, „la zi“ se „De rniine vom trece cu lui comunal de partid se comunei. gloriei H U N E I
ră)
;
prezintă astfel: de recoltat toate forţele la întreţine dovedesc exemple ale în Am avea un cuvînt de Omul şi fian
nu mai este nimic la a- rea culturilor, că pină la ţelegerii necesităţii că a- spus şi despre modul cum riile I-1I (Flacă
ţări
ceastă oră, spanacul şi sa recoltarea verzei timpurii cum, toată populaţia sate s-a racordat propaganda dul inima 3-lea
gistul);
Al
lata au fost livrate la tim (peste vreo două săptă lor trebuie să-şi subordo vizuală din satul centru de tal (Arta); Uin
pul lor, plantatul in cîmp mâni) nu avem altă lucrare neze agriculturii preocupă comună la nevoile prezen pitan Nemo 0
s-a încheiat, cu o seară mai importantă la ordinea rile zilnice. tului; adică cum nu s-a rul) ; PETROŞAI
înainte, ultimele suprafeţe zilei în grădină“ — ne-au — Cum să nu. Toţi mem racordat. Jack (Unirea)
pentru toţi (7 I
au fost plantate cu ardei. asigurat inginera de la fer brii biroului comitetului Considerăm că ceea ce Labirintul (Rcpu
Este locul să notăm că la ma de legume, Zor ic a Ni- comunal de partid, care nu am consemnat aici repre PENI : Piraţii sc
Vom
(Cultural);
grădina de legume din Do cula, şi brigadierul horti sînt membri ai C.A.P., au zintă doar o situaţie acci vedea (Muncitor
bra se plantează de ani de col Ioan Şindea. Dacă aşa repartizată porţie de sapă dentală şi că- în curînd CAN: La râscru
(Luceai
zile numai răsaduri din va fi, rămâne de văzut, la grădina de legume. Comitetul comunal de furtuni Pruncul,
NEA:
producţie proprie şi că mai pentru că, trebuie să re — Prin urmare, dacă partid Dobra ne va prile ardelenii (Minei
există încă 70 000 fire de cunoaştem, participarea la mergem acum la grădină, jui altfel de consemnări. TRIL A : Fiica
(Muncitoresc):
ardei-gogoşar disponibile, lucru la grădina de legu Vacile cu lapte, zilnic, cîţiva kilometri... Dublu delict (M l
pe care le oferă... vecini me este foarte slabă: la 100 URICANI : S
lor. Am fost asiguraţi că hectare de grădină, plus promenadă modă nouă (7 :
şi cu întreţinerea culturi 13 de culturi duble, doar lng. Ana Petroescu, şefa Elena Bucoviceanu, pre B R A D : Fata
(Steaua roşie) ;
lor se stă bine, varza tim 42 femei lucrează perma fermei zootehnice a C.A.P. şedinta unităţii, ne răspun Vagabondul —
purie fiind prăşită de două Dobra, ne spunea : „Avem de că nu, fiindcă la Do Rîul Mare-Relezat — Atelierele centrale Haţeg. Mais (Patria); Casca
ori, iar în celelalte culturi nent, cea ce este mult prea 210 vaci, de.la care, in 11 bra aşa este obiceiul, să trul principal Mircea Zlătior şi frezorul Ioan Brăila sc con per (Flacăra);
BAI : Omul şi
au fost completate golurile puţin. iunie, am obţinut 960 1 se aducă vitele seara în sultă asupra executării unei piese de schimb pentru utilajele riile I-II (Casa
Exemplul comuniştilor trebuie să se facă lapte, din care 460 1 am grajd, că îngrijitorii nu ar de ia noua hidrocentrală. Foto: VIRGIL ONOIU ră) ; HAŢEG
salt mortal
mereu simţit ! livrat la fondul de stat“. fi de acord să se procede BRAZI : S.O.E
Dar de ce producţia de ze altfel, şi că etc. etc. CALAN : Proba
Organizaţia comunală de tă, un potenţial capabil să lapte e aşa de mică? O fi Facem o mică socoteală fon (Casa de i
partid Dobra însumează mobilizeze la acţiune pe păşunea de vină ? Nu. şi constatăm că dacă scă Pentru o deofină eficientă aşteptarea ploii
SIMERIA : Lui
circa 1000 de comunişti. fiecare locuitor al comunei. C.A.P. Dobra dispune de dem pauza de la amiază a durerii (Mur
Peste 400 dintre ei lucrea Şi nu greşim afirmînd că păşune suficientă ce pro şi adăpatul, vitele pasc a muncii minerilor şi cocsanicr El vis (Lumina);
Bilet de întoarc
ză nemijlocit în agricul această capacitate s-a ve duce iarbă din belşug. Or circa 6 ore, timp insuficient toresc).
tură. Este deci vorba de o rificat în multe împreju fi îngrijitorii vinovaţi ? Nu. pentru o hrănire normală. (Urmare a;n pag I) Dar, să nu mergem atît de
forţă politică impresionan- rări. una dintre ele fiind Toţi sînt localnici, con Şi la Dobra a început departe. La noi în secţie,
ştiincioşi, evidenţiindu-se constituirea bazei furajere are asupra producţiei de de pildă, deşi s-au făcut iYREiw
Susana Ticula, Maria Hol- pentru iarna următoare. cocs această stare de fapte. fel de fel de bilanţuri e-
dean, Maria Lupulescu şi S-a însilozat ioiium, s-au Ni le prezintă inginerul nergetice, avem depăşit
Timpul
prob:
alţii. Atunci care este ade cosit 3 ha cu lucerna şi 8 Cornel Gherghel — şeful consumul de energie. La 12 iunie 1981: \
vărata cauză ? în perioa atelierului cocsificare : fiecare tonă de cocs pro caldă, cu ce:
da de vară programul în ha ou trifoi. Coasa I la fin După-ainiază,
zonele
de
de
zootehnie începe la orele n-a început încă, deşi vre — De la începutul anu dusă consumăm în plus 16 vor cădea aver
5,30. Pină la orele 8—8,30 mea este destul de înain lui am schimbat de 55 de kg combustibil convenţio însoţite de des'
tată. Cosaşii sînt aşteptaţi ori reţetele de fabricaţie, nal. Ţinînd cont că side
se face mulsul, iar apoi a- î medie nici trei zile nu trice. Vîntul v
derat din sud-
nimalele sînt scoase la pă să sosească pe la începutul puteam utiliza o reţetă, rurgia testează noi posi ratura maximă
şune. Cam tîrziu, căci la săptămânii viitoare. Iarba fapt ce se soldează cu de bilităţi de utilizare pe sca între 26 şi 31 c
acea oră vitele sînt rupte însă se usucă, ceea ce face se rabaturi de la calitate, ră largă a cărbunilor in minima între 1;
Pentru 13 şi i
de foame. Pe la orele 9,30, problematică acoperirea în această situaţie noi nu digeni trebuie, în unităţi Vreme frumoa
după un kilometru de necesarului de fin. Atît prea putem face nimic, iar le miniere şi preparaţii să cu cerul temi
drum, animalele ajung la şefa fermei zootehnice, cît se îmbunătăţească radical după-amiaza.
Pentru regiui
păşune, iar la 17,30 se în şi preşedinta cooperativei deficienţele acestea, care calitatea huilei extrase şi te: Vreme în
torc de la păşune. considerau că se va intra nu sînt ale noastre. se spălate. Numai aşa poate moaşă, cu cei
— Nu era mai bine să în iarnă cu deficit de fi transmit mai departe fur fi realizată o deplină con noros, după 1
vor cădea avei
E ora 9. La sediu) secţiei de mecanizare Dobra se mon se fi organizat tabără în broase. După aritmetica in nalelor, unde scade capa sonanţă între eficienţa ac însoţite de des
ta instalaţia de erbieidat. Doi muncesc şi un şef priveşte. păşune, pentru ca anima terlocutoarelor noastre, e citatea de p r o d u c ţ i e , trice. (Meteori
In cîmp s-a plecat doar la ora 11. La aşa organizare, aşa lele să nu fie plimbate fă mai uşor să cumperi decît productivitatea furnalelor, tivităţii minerilor şi cocsa- viciu: Al. Prc
rezultate. să strîngi finul din jur... creste consumul de cocs. rilor.
ră rost ?