Page 41 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 41
SÂiA DC
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ i NCHEIEREA VIZITEI DE STAT A
TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
ÎN AUSTRIA
CIALISMIJL A încheierea convorbirilor oiicîafe
Vineri, 12 iunie, s-au în
cheiat, la Palatul Hofburg, înţelegerile la care au a- tate, se va extinde coope
juns, apreciind că ele des
rarea reciproc avantajoasă,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEANHUNEDOARA AL P.C R convorbirile oficiale între chid noi perspective bune se va consolida prietenia
A Şl1 AL C O N S I L I U L U I P U P I H A R J 1Jmmm preşedintele Republicii So lor relaţii româno-austriece. dintre popoarele noastre.
cialiste România, tovarăşul
Cei doi şefi de stat şi-au
Nicolae Ceauşescu, şi pre exprimat convingerea că, Totodată a fost afirmată
şedintele federal al Austri pe baza măsurilor şi acor încredereţ că, în spiritul
ei, Rudolf Kirchschläger. durilor convenite, se va hotărîriloi rfabilite, Româ
Anul XXXIII, nr. 733# SÎMBÂTA, 13 IUNIE 1961 4 pagînî - 30 bon?
Cu acest prilej, preşedin realiza o colaborare tot nia şi Austria vor întări
ţii Nicolae Ceauşescu şi mai strînsă, mai rodnică conlucrarea pe arena mon
Rudolf Kirchschläger şi-au între România şi Austria, dială, în slujba nobilelor
exprimat satisfacţia faţă de
pe plan polific, economic,
idealuri ale păcii, înţelege
Toţi Horii, inclusiv cei de prin caracterul fructuos al con tehnico-ştîinţific, cultural şi rii şi colaborării între na
IMPERATIVUL vorbirilor puriate, faţă de în alte domenii de activi ţiuni.
ACESTOR ZILE
birouri, le prăşit şi cosit
LA SATE Sosirea în Capitala
Preşedintele Republicii doamnei Hernia Kirchschla- fost întimpinaţi de tovară
Socialiste România, tovară ger. şii din conducerea de
burilor cooperativei. In Aeroportul Otopeni, unde
tr-adevăr, de la umbra co şul Nicolae Ceauşescu, îm partid şi de stai.
Dacă ar fi să privim mersul campaniei agricole în preună cu tovarăşa Elena s-a desfăşurat ceremonia Pe aeroport se aflau nu
pacilor totul mergea bine.
cîteva unităţi ale Consiliului unic agroindustrial Geoa- iar secretarul consiliului Ceauşescu s-au reîntors, sosirii, era împodobit cu meroşi locuitori ai capita
giu prin prisma statisticilor, concluzia ar putea fi mul popular Romos, care răs vineri după-amiază, în Ca drapelele partidului şi sta lei care au făcut tovarăşu
tului nostru, care încadrau
lui Nicolae Ceauşescu şi
ţumitoare, Situaţia însă se schimbă atunci cînd ana punde din partea biroului pitală, după vizita de stal portretul t o v a r ă ş u l u i tovarăşei Elena Ceauşescu
lizăm stadiul lucrărilor pe cîmp, ia faţa locului. Iată executiv de C.A.P. Vaidei, efectuată in Austria ia in Nicolae Ceauşescu. o caldă şi entuziastă primi
se afla, bine mersi, în bi vitaţia preşedintelui federal La sosire, t o v a r ă ş u l re. Cei veniţi în întimpi-
constatările unui raid-anchetă organizat de ziarul
roul său de la primărie. Să al Republicii Austria, dr. Nicolae Ceauşescu şi tova
nostru în dtipă-amiaza zilei de II iunie în cooperati mai căutăm şi alte cauze Rudolf Kirchschläger, şi a răşa Elena Ceauşescu au (Conhnuare in pag. o 4-a]
vele agricole Romos, Komo.şel şi Vaidei. ale slabei organizări a
muncii şi a stadiului ne
corespunzător al prăşitului
CÎND PRIMARUL praşila I manuală fiind în porumbului ?
ESTE ÎN FRUNTE cheiată pe 140 ha din
167 ha. UN TRACTOR SOLITAR
Cimpurile cooperativei a- SE OPINTEA
gricole din Romos sînt bi DE LA UMBRĂ * B3 ACŢIUNI POLITICO- a
ne lucrate. Era ora 16, dar TOTUL MERGE BINE O situaţie de-a dreptul ' EDUCATIVE LA LUNCA J
I cernii. în parchetul fores- h
cel puţin 100 de membri gravă am întâlnit pe tere J tier Gura Bordului, muu- a
cooperatori înfruntau arşi Priveam cimpurile C.A.P. nurile Asociaţiei economi | citorii forestieri au audiat 3
ţa soarelui prăşind porum Vaidei şi nu ne venea să ce intercooperatiste zooteh j o interesantă expunere pe ■»
J teme de politică externă, *
bul pentru a doua oară. credem. La ora 15, deci nice de la Vaidei. Mari prezentată de tovarăşul $
împreună cu cei ce pră în plină zi de muncă, doar suprafeţe de porumb sînt | Vladimir Pop, lector al Co- *
şeau se aflau primarul co trei oameni prăşeau po pline cu buruieni pentru s miletului judeţean de partid, ţ
s In satul centru de comu- *
rumbul, iar alţi trei, cu sa
munei, Ion Căştăian, pre pele pe umăr se întorceau că nu s-a executat pînă $ nă, în faţa intelectualilor **
şedintele cooperativei, ing. spre casă. Undeva, la um acum nici măcar praşila 1 % comunei şi a elevilor, ar- )
tistul plastic Ion Cârjoi a *
Mircea Pătrînjan. Aici, la bra unor copaci am dat de mecanică. în tarlaua „Lou- ! prezentat expunerea „Uni- ’
C.A.P. Romos, datorită hăr s versal şi naţional în opera I
preşedinta C.A.P., Aurelia eele“, un tractor solitar se 8 lui Brâneuşi“. h INSTRUI- J
niciei oamenilor şi bunei Dobrcan şi de inginera şefă opintea Iii prăşitul porum * liKA ÎNGRIJITORILOR- -
organizări a muncii, prima Lucreţia Mihăiiean. Se mai bului. Despre calitatea lu ' MULGĂTORI DIN FERME- '
1 LE DE VACI CU LAPTE. I
aflau acolo cîteva femei « S-a încheiat cursul de in- 5
prasilă la porumb, meca crării să nu mai vorbim,
cu nişte ţăruşi în mînă, ** struire a Sngrijitorilor-mul- J
nică si manuală, pe cele îl căutăm pe directorul a- I gători care lucrează in fer- ]
care făceau repartizarea
137 ha s-a încheiat şi s-au (acum ?) pe membri coope sociaţiei, Ioan Iurian, clar s mele I.A.S., C.A.P. şi aso- N
ciaţii economice, organizat ¡»
prăsit a doua oară cir ratori a suprafeţelor de ni se spune că este plecat S de Direcţia agricolă jude- \
ţeană, la Casa agronomii- „
ca 40 ha. Praşila I s-a porumb în vederea praşt la tabăra de vaci de la Bă- j. lui Mintia. SJ DIALOG PE »
cîia. Este bine că directo
încheiat şi la cartofi şi la iei manuale. Preşedinta şi I ACEEAŞI SCENA. In ca- \
cu inginera şefă ne-au în rul controlează tabăra de u drui manifestării cultural- *
sfecla furajeră. făţişat, mulţumite, stadiul vaci. Dar să plece si să artistice avi nil acest gene- j
Si la C.A.P. Romoşel lucrărilor la prăşitul po lase vraişte organizarea lu ( ric, la Călan, în faţa unui #
s numeros public, au evoluat *
(preşedinte Chirilâ Popa), rumbului. Din 181 ha — crărilor de întreţinere este formaţiile de artişti ama- |
praşila 1 mecanică şi ma prăşite mecanic — s-au cu totul inadmisibil. Căci ( lori rcprezentînd secţiile u- J
* zinei nr. 3 a întreprinde- J
nuală la cartofi şi sfecla săpat manual abia 50 ha. rii „Victoria“. Orchestra a
Dar acest lucru se pare că ! şi soliştii de muzică popii- *
furajeră s-a încheiat. La GH. PAVEL
nu le îngrijora pe cele lară, căluşerii, formaţia de >
porumb insă, lucrările n-au două femei investite cu I jnuzică uşoară, brigada ar- ij
fost prea bine organizate, răspunderea conducerii tre {Continuare în pag, a 2-a) H tistică şi grupul satiric, re- > n
cilatorii şi interpreţii do
I muzică folk au fost răsplă- ¡j
tiţi de către tovarăşii de ,,
< muncă cu numeroase a- jj
în întâmpinarea Congresului Adunări generale ale oamenilor muncii i plauze pentru evoluţia lor. 4 -
In
RADIOTELEGRAFIE.
g
consiliilor oamenilor muncii j deţean al Organizaţiei pio- 3
organizarea Consiliului ju- jJ
merilor a avut loc con- *
’ cursul de radiolelegrafie la jj
Cu sentimente de aleasă stimă şi mîndrie, intr-o unanimitate de voinţă, participanţii ia adunările ! care au participat şase c- J
‘ chipaje de Ia casele pionie- J
^ rilor şi şoimilor patriei De- j
generale au propus ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie réinvestit cu înalta funcţie ţ va, Hunedoara şi Haţeg. ►,
Din cci 19 concurenţi, pe i*
de preşedinte al Consiliului Maţional a! Oamenilor Muncii primele trei locuri s-au si- jj
( luat: Viorica Murgu — De- >
* vă, Petru Pribcscu — Lu- g
Angajare fermă a slderurglştllor hunedoreni peni şi Nicuşor Banei — 3
Cel de-a! 11-lea Congres al consiliilor oamenilor mun Î Haţeg, sa ŞTAFETA ..SERI- *
cii este întîmpinat de colectivele muncitoreşti, din judeţul Ieri, la clubul „Siclerur- laminate finite. 414 tone de metal şi îmbunătăţirea - LOIl CULTURALE“ CON- £
TIXUA. O iniţiativă valo- *
nostru, cu realizări deosebite în producţie, cu liotărîrea gistul“ a avut loc aduna maşini şi utilaje, 104 tone parametrilor săi tehnico- roasă a Consiliului comu- J
unanimă de a materializa exemplar prevederile celui de-al rea generală a oamenilor piese turnate din fontă, a calitativi, sporirea contri I % nai pentru educaţie politi- |
Xll-lea Congres al partidului, de a-şi spori contribuţia la muncii de la Combinatul producţiei marfă cu 28 mi buţiei siderurgicilor hune 1 că şi cultură socialistă Ghe- *
* lari c pe calc să se per- *
dezvoltarea economico-socială a petriei. în pregătirea siderurgic Hunedoara, ce lioane lei, a producţiei nete doreni la dezvoltarea eco ' manentizeze. Este vorba de 3
acestui înalt forum al clasei muncitoare se desfăşoară s-a desfăşurat în întîmpi- cu 2 milioane lei şi a pro nomiei naţionale. ! ştafeta „serilor culturale“ h
adunările generale ale oamenilor muncii din industrie, narea Congresului consilii ductivităţii cu 116 lei pe — Deşi am elaborat su % pe profesii. Lucrătorii din *
construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, lor oamenilor muncii. om al muncii — iată doar plimentar în primele cinci i reţeaua comercială a co- jj
munci au predat-o cadrelor „
care dezbat probleme de importanţă cardinală ale per La adunare a luat parte cîteva dintre succesele ca luni ale anului mal mult N didactice. La club urmează *
fecţionării conducerii şi organizării activităţii economice tovarăşul Petru Enache, re fac cinste acestui colec de 2000 tone de oţel elec să aibă Ioc „seara cultura- 5
şi adîncirii democraţiei noastre muncitoreşti. membru supleant al Comi tiv do frunte din economia tric înalt aliat, nu ne pu I lă“, în cadrul căreia, invă- *
ţători şi profesori vor cvo- j?
Constituindu-se în autentice foruri ale democraţiei noas tetului Politic Executiv, judeţului, a ţării. tem declara pe deplin mul | iua pe scenă in faţa coîe-
tre socialiste, muncitoreşti, adunările generale au recon secretar al C.C. al P.C.R. Dar, aşa cum îi ştim pe ţumiţi de rodul muncii \ gilor lor şi a altor cetă-
firmat delegaţii la Congresul al tl-lea al Consiliilor oame Siderurgiştii au dezbătut siderurgiştii hunedoreni, noastre — recunoştea în s ţeni, într-un spectacol ce |
nilor muncii, şi-au desemnat reprezentanţii la Conferinţa în cadrul acestui forum al totdeauna exigenţi faţă de cuvî-ntul său maistrul prin J include recitări de poezie •’
judeţeană a consiliilor oamenilor muncii, au ales candi democraţiei noastre socia propria activitate, dornici cipal Florian Giurcă. de la J patriotică, muzică popu- s
k Iară, montaj literar, briga- |
daţii pentru Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii. liste, într-un spirit revolu de a munci mai mult şi oţeiăria electrică nr. 1. A- 8 dă artistică, teatru scurt j;
Intr-o atmosferă de însufleţire şi entuziasm, dînd ex ţionar, de înaltă exigenţă mai bine, cei care au luat vem posibilităţi mai mari. h ctc. De la cadrele didaeti- g
presie sentimentelor şi voinţei unanime a oamenilor mun muncitorească, activitatea parte la dezbateri în cadrul dar este necesar să ne fa I ce, ştafeta serilor culturale 5
va fi preluată de oamenii >
că din colectivele in care lucrează, participanţii la adu din primele cinci luni ale adunării generale, au insis cem cu toţii datoria, pe %. muncii din sectorul sanitar. 3
nările generale şi-au exprimat deplina aprobare ca tova anului în vederea asigură tat în mod deosebit pe lipsu întregul flux al producerii
răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului rii economiei naţionale rile şi greutăţile care mai metalului, să valorificăm
nostru, să fie reînvestit cu înalta funcţie de preşedinte aî cantităţi sporite' de metal. există în combinat. Totoda mai bine resursele mate
Consiliului Naţional a! Oamenilor Muncii, garanţie sigură Depăşirea planului fizic tă, au propus măsuri inte riale şi tehnice du care jEEBU
a progresului şi dezvoltării multilaterale a patriei, a ri cu 3 700 tone cocs meta resante, menite să deter dispunem, iar factorii de
dicării bunăstării generale a întregului popor. lurgic. 42 800 tone fontă, mine perfecţionarea acti
9 600 tone oţel. 8 300 tone vităţii. creşterea producţiei (Continuări« în nog a __ ____ ____ _ _ .
