Page 42 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Adunări generale ale oamenilor muncii Organizaţiile democraţiei şi unităţii

(Urmare d'.n pag. 1) Ceauşescu, în vizitele efec­ autogestiune muncitoreas­ vizionarea cu piese de socialiste - prezenţă activă,
tuate în judeţul Hunedoa­ că, iar pe de altă parte a schimb, precum şi pe îm­ 9,ir. Tcicş
răspundere din cadrul mi­ ra şi în combinatul hune- dus la rezolvarea operati­ bunătăţirea calităţii cărbu­ concretă in viaţa satului 9,55 Film
nisterului de resort să ne dorean, precum şi la re­ vă a unor probleme de nelui, capitol la care încă nul î
re)
ajute mai mult în privinţa centa Consfătuire de lucru stringentă actualitate pen­ se mai manifestă unele 11.30 Limb
mână
aprovizionării tehnico-ma- de la C.C. al P.C.R., să în­ tru creşterea producţiei de neajunsuri. Cuprinzînd in rîndurile nase Manea, Nicolae Clej, 12.00 Orch.
teriale, ritmică si în can­ deplinească neabătut Pro­ cărbune. La aceasta s-au în concluzie, s-a apre­ ei un număr de oameni i- Rodica Boroş, Violeta Făr- din i
tităţile sortimentale nece­ gramul partidului. referit în cuvîntul lor Ni­ ciat că în prezent sînt nimoşi, buni gospodari, Or­ eaş, Aurel Roşea, Ioana 13.00 Moza
tic-sj
sare“. Adunarea generală a re­ colae Oprea, Pompei To- create toate condiţiile oa ganizaţia democraţiei şi u- Golda, Marcu Onea şi A- 16.00 FotbJ
vrnrn Jure a, toţi făcind
nităţii socialiste din Ribi-
Alţi participanţi la dez­ confirmat delegaţii la Con­ molea, Gheorghe Tîmplă- semestrul I să fie încheiat ţa se impune prin activi­ ean -
bateri, între care Gheor­ gresul consiliilor oameni­ rescu, fon Căşuneanu, Con­ eu o producţie suplimenta­ tăţile pe care le realizează parte din Organizaţia de­ Tram
mocraţiei şi unităţii socia­
de la
ghe Dosteţeanu, Ion Filip, lor muncii şi a ales candi­ stantin Ioniţă, Ion Liţean. ră semnificativă, astfel in­ tot mai pregnant in viaţa liste, sînt mereu alături de În p
Adrian Balo.ş, Elena Bă- daţii pentru Consiliul Na­ Totodată, participanţii la cit să se ia un avans con­ comunei, Acţionînd sub comu n is t i, rem a rcindu-sc din i
leanu, Enache Spanache — ţional al Oamenilor Mun­ dezbateri au făcut o serie siderabil in realizarea sar­ conducerea organizaţiei co­ prin participare perma­ pe a
al Ii
au adus în discuţie preo­ cii — muncitori dintre cei de propuneri pentru îmbu­ cinilor de plan pe acest an, munale de partid, pe baza nentă la activităţile edili- 18.35 Sâptc
cupările colectivelor de mai buni, temeinic pregă­ nătăţirea activităţii din în vederea păstrării locu­ unor planuri de muncă tar-gospodăreşti, prin acti­ 18,50 1001
muncă din care iac parte tiţi, fermi, şi hotărîţi in subteran, astfel îneît sar­ lui fruntaş în industria mi­ judicios întocmite, mem­ vitate susţinută la toate 19.00 Telej
19.30 Călăi
în vederea creşterii pro­ tot ceea ce fac. cinile de plan să fie rea­ nieră deţinut pînă în pre­ brii celor cinei organizaţii acţiunile politico-educative mea
ductivităţii muncii, gospo­ Dînd glas sentimentelor lizate integral. Un accent zent. O.D.U.S. de aici (cîte una şi cultural-artistice organi­ 20.00 Telcc
dăririi raţionale a tuturor de profundă dragoste şi deosebit a fost pus pe or­ CONSTANTIN IOVĂNESCU în fiecare sat aparţinător) zate în comună. 20,45 Film
— CI
ganizarea muncii şi apro-
valorilor materiale şi re­ stimă, de neţărmurită re­ participă activ ]a viaţa po­ După cum se ştie, un rol 21.35 Voie
ducerea pe toate căile a cunoştinţă faţă de secreta­ litică şi cultural-cducativă deosebit în conştientizarea Pope
taina
risipei, îmbunătăţirea cali­ rul general al partidului, Hotărîre unanimă, fermă, pentru din comună, dar mai ales membrilor acestei organi­ laru,
tăţii produselor, sporirea adunarea generală a adop­ îşi aduc o contribuţie de zaţii, a celorlalţi săteni, în Nicu
tat o hotărîre prin care îmbunătăţirea activităţii productive seamă la realizarea acţiu­ asigurarea cunoaşterii co­ Arşii
eficienţei întregii activităţi resci
productive. Referindu-se la propune realegerea tovară­ nilor de gospodărire şi în­ ordonatelor noii revoluţii lerini
mâni
unele carenţe de organi­ şului Nicolae Ceauşescu în ParUcipanţii la dezbate­ dezbateri — Mihai Knebel, frumuseţare a satelor. agrare, a importantelor sar­ 22,10 Telej
zare a muncii, de ordine înalta funcţie de preşedin­ rile din cadrul adunării Gheorghe Andrea, Ferdi- — Deşi deocamdată din cini ce stau în faţa locui­ B Sp
nand Herţeg, Ionel Clin-
generale de la I.V. Căla.n
te al Consiliului Naţional
şi disciplină tehnologică, punct de vedere numeric torilor satelor în etapa ac­ 22.30 Noct
al Oamenilor Muncii — ga­ şi-au exprimat regretul de toaie, Gavrilă Budiu — au nu este prea puternică, tuală şi în perspectivă, îl
ca şi la unele necorelări ranţia deplină a progresu­ a nu putea raporta succese adus critici îndreptăţite or­ prin modul în care majo­ are învăţămîntul politico-
de plan si nereali zări la lui continuu al patriei, a deosebite în muncă, aşa ganului colectiv de condu­ ritatea membrilor ei se im­ idéologie din cadrul Orga­
export, vorbitorii Qctavian prosperităţii naţiunii noas­ cum se obişnuiseră în anii cere a întreprinderii pen­ plică în viaţa satelor, prin nizaţiilor democraţiei şi u-
Roibu, Ionel Cîndea, Re- tre socialiste. trecuţi. Dimpotrivă, între­ tru neregulile ce se mai participarea activă, res­ nităţii socialiste. în comu­
mus Pâţan au accentuat Intr-o vibrantă atmosfe­ gind informaţiile din da­ manifestă în stilul şi meto­ ponsabilă a acestora la na Ribiţa funcţionează BUCURI
asupra necesităţii perfec­ ră de însufleţire şi entu­ rea de seamă, ei au adus dele sale de muncă, în ac­ toate acţiunile organizate cinci asemenea cercuri. A- dioprograi
Iladiojurn
ţionării pregătirii profesio­ ziasm, de puternică anga­ în discuţie o serie de greu­ tivitatea productivă, au fă­ de comitetul c o m u n a l supra activităţii acestora, presei; 8,
nale şi educaţiei patrioti­ jare muncitorească, parti­ tăţi si neajunsuri cu care cut propuneri clare, con­ O.D.U.S. sau consiliul co­ in special asupra prezenţei diilor; 9,Oi
9.05 Audio
ce a oamenilor muncii, so- cipanţii la adunare au s-au confruntat şi se mai crete, pentru îmbunătăţi­ munal al F.D.U.S., putem şi calităţii dezbaterilor tre­ Iui; 10,00
licitînd, pentru soluţiona­ adresat o telegramă C. C, confruntă in activitatea rea muncii, au solicitat mai conchide că organizaţia co­ buie să-şi concentreze a- 10.05 Revi
rea unor probleme, si spri­ al P. C, R„ tovarăşului productivă, care au adus mult sprijinul centralei şi munală a democraţiei şi tenţia atît comitetul co­ 10,40 Izvoa
ci
vechi
jinul ministerului de re­ NICOLAE CEAUŞESCU — colectivul I.V, Călan in si­ ministerului de resort în unităţii socialiste a pornit munal de partid, cit şi, populare;
sort. cel mai iubit fiu al po­ tuaţia de a înregistra mari eliminarea stărilor de lu­ pe un drum bun — ne bineînţeles, cel al O.D.U.S. ştiri; u,
cruri negative din între­
nerealizări de plan, la ma­
Participanţii la adunare porului nostru, ziditor de joritatea indicatorilor pe prindere. Ei au relevat că spunea tovarăşa Aluna Si un ultim aspect. Exis­ 11,35 Ava
Tv. ; 12,00
Oprean, preşedintele con­
s-au angajat să urmeze ne­ eră nouă pe pămîntul primele cinci luni ale anu­ se impune întărirea princi­ siliului comunal al F.D.U.S. tă aici o bună experienţă 12,30 Din
abătut îndemnurile şi o- României, mesager neobo­ lui. „Probleme deosebite — piului autoconducerii mun­ Numai în acest an pe ra­ (dar care trebuie extinsă) rului nost
vul şlagăi
rientările date de secreta­ sit pe meridianele lumii obiective, dar şi subiective citoreşti şi autogestiunii e- za comunei noastre s-au în ceea ce priveşte atrage­ 1 la 3 ; 15
rul general al partidu­ de pace, colaborare şi în­ — ne ridică noile capaci­ eonomico-financiare, atra­ plantat 2 500 de pomi fruc­ rea membrilor O.D.U.S., a 16.00 Radii
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ţelegere între popoare. tăţi de producţie, a căror gerea mai largă a maselor tiferi, au fost curăţate pe­ celorlalţi locuitori, impli­ ncri inter
populară;
punere în funcţiune ne-a la soluţionarea probleme­ ste 5 ha de păşune, s-au carea activă, democratică ştiri ; 17,0
Rezultatele bune pot şi trebuie amplificate găsit insuficient pregătiţi lor critice, mai multă fer­ efectuat lucrări de repara­ a acestora la dezbaterea tutindeni;
nut cu n
— ca forţă de muncă şi mitate .> spirit de iniţia­ ţie şi întreţinere a dru­ periodică a problemelor „Hanul e
Chemată să dezbată în ultima lună, pentru a păs­ instruire profesională, teh­ tivă în instruirea şi educa­ murilor (aproximativ 10 obştii. Este vorba de tri­ Azi, în K
spirit critic şi autocritic tra ritmul realizărilor de nică — pentru a le exploa­ rea personalului muncitor km) iar după inundaţiile buna democraţiei şi. au­ diorecordi
jurnal ; 2
modul în care au fost rea­ la începutul anului. De a- ta în condiţii optime; de din întreprindere. din primăvară au fost con­ dienţele colective care s-au 24.00 Bule
lizate sarcinile de plan pe ceea, participanţii la dez­ aici au derivat o serie de Afirmînd punctul de struite două podeţe la Ri- organizat în unele sate din 6.00 Non
turn.
cinei luni, adunarea gene­ bateri au scos în evidenţă abateri de la disciplina vedere al colectivelor în biţa şi un pod la Uibă- comună. Dialogul deschis,
rală a oamenilor muncii faptul că rezultatele bune tehnologică si de muncă, care muncesc, cei care au reşti. La toate aceste lu­ democratic, dintre săteni şi
de la l.M. Bărbăleni a fă­ trebuie consolidate şi îm­ frecvente defecţiuni şi o- luat cuvîntul au afirmat crări, membrii O.D.U.S. reprezentanţii diferitelor
cut o amplă analiză a ac­ bunătăţite, idee care a stră­ priri accidentale si — în deplina convingere că a- şi-au adus şi îşi aduc o în­ foruri şi unităţi economi­
tivităţii desfăşurate în a- bătut întreaga adunare ge-- final — nerealizări de propiatul Congres al con­ semnată contribuţie. Ei au ce a evidenţiat o serie de
ecastă perioadă. Rezultate­ nerală. plan“ (ing. losif Iacob). siliilor oamenilor muncii efectuat sute de ore de aspecte legale direct de
DEV^
le obţinute pînă acum sînt Dezbaterile au reliefat „Asemenea probleme, dar va aduce noi perfecţionări muncă patriotică şi la şco­ viaţa economico-socială a Concord!.
meritorii. A fost extrasă faptul că la l.M. Bărbă- si altele au determinat ne- activităţii economioo-so- lile din satele Dumbrava comunei. Unele probleme 6 steagi
peste prevederile planului teni, consiliul oamenilor incadrarea în cheltuielile ciale, producţiei materiale, de Jos si Crişan, la alte e- s-au rezolvat, altele sînt în gloriei
o producţie de 17 767 tone muncii a făcut o practică de producţie, depăşirea dezvoltării patriei şi au re­ dificii ce se înalţă în co­ curs de rezolvare. Dar im­ ră) ; FI ş
Omul
de cărbune cocsificabil, permanentă din consulta­ consumurilor normate de confirmat. delegaţii la înal­ mună. în acelaşi timp, re­ portant este ca aceste for­ riile I-1I
me democratice să fie ex­
fapt ce a permis şi de­ rea întregului colectiv în cocs, gaz metan, energie e- tul forum al clasei noastre zultate bune înregistrează tinse şi realizate în mod dul inii i
gislul);
păşirea indicatorilor de e- rezolvarea tuturor proble­ lectrleă — ceea ce a gre­ muncitoare pe cei mai de­ si în activitatea de con­ regulat, deoarece prin ele tal (Art:
fieienţă economică : pro­ melor cu care se confrun­ vat considerabil beneficiile votaţi, mal reprezentativi tractare şi livrare la fon­ se asigură o participare pitan N
ducţia netă realizată în tă în procesul de produc­ întreprinderii“ (ing. Viorel membri ai colectivului I.V. dul de stat a produselor concretă, activă la viaţa rul); PE' (
Jaclc
proporţie de 10.3,2 la sută, ţie, Asemenea practică a Monda). Călan — oameni a căror animaliere, fiecare mem­ politică şi socială, implica­ pentru t(
iar producţia marfă — de avut un dubiu efect. Pe de în calitatea lor de pro­ autoritate politică, profe­ : bru al organizaţiei avînd rea lor la rezolvarea sar­ Labirintu
131,4 la s'ută. Fără îndo­ o parte a contribuit la îm­ ducători şi beneficiari, de sională şi morală, al căror încheiat cite un contract, cinilor în profil teritorial PENI: P
1
(Cultural
ială, rezultatele puteau fi bunătăţirea continuă a sti­ participanţi direcţi la auto- cuvînt ferm, responsabil au 1 astfel că în acest an s-au ce revin comunei. vedea (ai
mult mai bune dacă între­ lului şi metodelor de mun­ conducereâ muncitorească, rol hotărîtor în luarea de­ realizat contracte pentru CAN: La
gul colectiv s-ar fi mobi­ că pentru perfecţionarea la actul de analiză şi de­ ciziilor. : 75 viţei, 15 porci, 50 bl de furtuni
lizat mai mult, mai ales în activităţii de autocontrol şi cizie, alţi participanţi la ~ DUMITRU GHEONEA lapte ş'.a. Cetăţeni ea Tă- MIRCEA LEPÀDATU NEA: Pr
ardelenii
NOASA:
citoresc)
niolii d-
T0TI LOCUTOR! INCLUSIV CEI DE Noiembri
Morgana
i ’ ORAŞT1E
(Patria);
per (Fia
(Urmare din pag. 1) peste 4 000 tone grosiere. ceasta se întîmplă acum, BAI : On
Dar de ce se acţionează cu in plină vară. Făcind re­ riile ; I-II
I
ră)
nu numai porumbul este atîta încetineală acum pen­ laţia cu modul cum se des­ salt m<
neprăşit, ci şi o suprafaţă tru cositul, transportul, în- făşoară cositul, totul se ex­ BRAZI :
CALAN :
mare de sfeclă furajeră se silozatul sau depozitarea plică. fon (Cas:
sufocă în buruieni. nutreţurilor ? Răspunsurile ★ MERIA :
primite erau mai mult mo­ Considerăm că faţă de durerii (î
Elvis (Lu
tivări, Se poate însă moti­
PE C.'ÎND COSITUL situaţiile constatate, atît în
va faptul că pînă acum nu ce priveşte întreţinerea cul­
Şl INSILOZATUL s-au cosit decit 40 de ha turilor, recoltarea furaje­
de furaje cultivate la lor şi producţia de
FURAJELOR ? C.A.P. Geoagiu, vreo 10 la lapte, biroul executiv al Rezulta
C.A.P. Romos şi vreo 3 ha C.U.A.S.C. Geoagiu. comi­ 12 iunie
Extr. I
Pe tot parcursul raidului la C.A.P. Romoşel ? Se tetul de partid trebuie să 85, 23, 7Í
ne-a sărit în ochi — cum ia măsuri ferme de îmbu­ Extr. a
poate motiva faptul că pî­
se spune — faptul că n-am nă acum nu s-a însilozat nătăţire a desfăşurării lu­ 42. 27, 2«
văzut să se cosească pe un­ nici un kilogram de nutreţ? crărilor. Aşteptăm răspun­
deva furajele cultivate sau în raidul întreprins am vă­ sul fapt'.c.
fîneţele. Doar pe marginea Soţii de mineri din Ceriej Ia prâşitul sfeclei
zut pe cîmp lucernă şi tri­
drumurilor se coseşte. Dar foi numai bune de cosit, — a«? emu tot Ora l(j. într-un lan de ceanu, de la LA.S. Min­
numai, cu atît. nu se poate „tragem“ aici Timpul
fînuri care dacă nu sînt o ¡i urcat soa­ sfeclă fu.rajerăj în margi­ tia. 13 iunie
asigura baza furajeră pen­ rele sus de nea satului Leşnie, ve<fem Le-am rugat să-şi spu­ menţine
tru perioada ţte iarnă, fată adunate de urgenţă, vor tot pe cer. rul vâri;
îmbătrîni. la prăşit un riîâre număr nă numele şi airf notat: verse loc
de ce „m. purtat o discuţie — Ai drep­ de femei. Le dăm bună Mania Murgu, Mariana vor seni:
Ara analizat pe citeva tate. Să-l as- electrice,
cu Mircea Stănescu. res­ cooperative şi producţia de mp&in 3i 4 ziua şi intrăm în vorbă: Damian, Violeta An uţi, şlrjjj la 1
Bîzdîgăj
r
Nieuţa
ponsabilul cu baza furaje- tuoA coboară —- Lucraţi fa C.A.P-, Viorica si licări (
lapte — C.A.P. Romos, Vai- sînteţr cooperatoare ? fâi’câş, Mana Cireş, Lt>- torul ve
t* î Consiliul unic agro­ d'ei. Romoşel, Pişchinţi. iii asfinţit. Cel — Nil N-ttî •— zice una cica Pintilîe, lîcdlla Ma- minimă
p « ţ i it
aşa
industrial Geoagiu. Aflăm Geoagiu. în nici una din a- prindem' şi dintre femei — slntem rinciuc, Viorica Apostol, de, iar
27 şi 32
nov ziua de
Pentru
că pe consiliu sînt necesa­ ceste unităţi nu se reali­ la un capăt. soţii de mineri de îa Cer- Maria Maxim. Adela A- iunie 19)
re pentru hrănirea anima­ zează planul zilnic de li­ tej, locuim acolo la lexe. ral cald
»osen de V. blocuri. Am venit aici la Imaginea din fotogra­
lelor în următoarea stabu- vrare la fondul de stat. MIHAlLESCU prăşit, la solicitarea ingi­ fie le prezintă pe aceste bil. Izol.
însoţite
laţie 3 970 tone fînuri. Ba chiar există tendinţa de nerului Alexandru Cru- inimoase femei. trice.
11 730 tone suculente si scădere a producţiei. Şi a-