Page 45 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 45
SALA D£ LE t
Imperativul acestor zile la sat©
Triple bătălie - prăşite!, forajele, laptele, -
sarcina principală a cooperatorilor şi primărilor!
Brigada de reporteri a ziarului
In comuno Bretea Româna
ORGAIU Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C Brigada de reporteri a săpate abia 30 ha, iar la unde preşedintele coopera
ziarului nostru a poposit C.A.P. Ruşi (preşedintă tivei este nou (are abia 10
în ziua de 12 iunie in co Rodica Mane iu), din 112 zile de activitate în func
muna Bretea Română, pen ha au fost prăşite 85 ha. ţie), inginerul şef este bol
tru a vedea cum se desfă Rămîrterrle în urmă se da- nav, iar unii oameni, pre
Anul XXXIII, nr. 7340 DUMINICA, 14 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani şoară întreţinerea culturi toresc şi faptului că oame cum loan Ştefoni, Susana
lor, recoltarea furajelor şi nii ies târziu la cîmp şi Biltean, loan Rustiroi şl
creşterea producţiei de vin acasă seara, devreme“. alţii, nu vor să participe la
lapte. Constatările sint re — A fost astăzi pe cîmp prăşitul porumbului, carto
date în cele ce urmează. tovarăşul loan Buzdugan, filor si sfeclei. Cu atît mai
vreepreşed i reţele bir© ui u i
mult cu cit unitatea se
Unii cu sapa, executiv al consiliului află la doi paşi de primă
alţii cu... chiulul popular comunal, care răs rie...
consiliilor oamenilor muncii le In agricole de produc punde de dumneavoastră ? Finul se usucă pe cîmp
toate
cooperative
— am întrebat-o pe pre
Despre cositul, transpor
ţie de pe raza comu şedinta C.A.P. Ruşi. tul şi depozitatul furajelor
nei — Bretea Română. — Nu l-am văzut. — urgenţe ale acestei pe
Preşedinta cooperativei
mm 6ENERALE ĂLE OAMEHILOR Bretea Strei, Vîloele, Gîn- a afirmat că primăria aju rioade — şi bune, şi rele.
ţaga şi Ruşi mulţi oameni
Să exemplificăm: La Ruşi,
se aflau pe cîmp la între
nizare a muncii, dar ar pu
ţinerea culturilor. La C.A.P. tă unitatea în buna orga loliumul de pe 16 hectare
este deja depozitat, o e-
tea s-o facă mai mult, mai
Strei
Bretea
(preşedintă
Dind glas sentimentelor de profundă stimă şi recunoştinţă, Maria Tămăşoni), a fost eficient. La Ruşi, ca şi la chipă se afla, în ziua rai
dului nostru, Ia coasă la
prăşită mecanic întreaga Gînţaga şi Bretea Strei, trifoi (din 8 hectare sint
intr-o unanimitate de voinţă, adunările generale aie oamenilor muncii suprafaţă cultivată cu po sint necazuri cu mobiliza cosite patru şi jumătate),
rumb, cartofi şi sfeclă, iar rea oamenilor Ia praşila dar la fin nu s-a început
din judeţul Hunedoara au p/opus ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu acum marea majoritate a porumbului — fiind mulţi încă. ..Finul (270 ha) c cam
cooperatorilor participă zil trei ce vin cu întîrziere la slăbuţ — ne spune preşe
să fie reales în înalta funcţie de preşedinte ai Consiliului Naţi nic la prăşit manual. Cu sapă, sau Linii care, pe mo dinta C.A.P., Rodica Man
unele excepţii însă. Pantei tive că şiret bolnavi — fără ei u. Nu credem că vom
onal al Oamenilor Muncii Bretean, loan Viţioneseu. să aibă acte care să ates reuşi să ne acoperim ne
Mîţu Gheorghe Boantă şi te aşa ceva — refuză să cesarul pentru iarnă, deşi
alţi cîţiva care nu şi-au participe la lucru. Iată un am cosit tot ce se putea
Mandat pentru no! victorii în edificarea unei economii moderne săpat încă porţiile de po domeniu in care comitetul cosi pină acum. La lolium
rumb repartizate. La C.A.P. comunal de partid, primă vom încerca să luăm şi a
Dezbaterile din aduna gajarea şi soaTta produc bateri, între care Gheorghe Bretea Română mai sint ria, cei repartizaţi cu răs treia coasă. „Dar siloz ?“
rea generală a oamenilor ţiei este o cauză a tutu Roşea, Ştefan Noagu, Ni- irtcă multe hectare de po punderi în unităţi, ar tre — întrebăm. „Nu am însi-
muncii de la I.M. Barza, ror muncitorilor, maiştri colae Dineş, Tiberiu Petrea- rumb neprăşite, ca si la bui să militeze cu mai mul
DOINA COJOCARU
ce au urmat informării pri lor, inginerilor care lu nu, Nicolae Verdeş s-au Ginţaga uncie, din cele 73 tă eficienţă. Un sprijin TRAIAN BONDOR
vind realizarea indicatori crează aici. angajat să-şi intensifice în ha semănate eu porumb, mai mare trebuie dat ia
lor pe primele cinci luni, Ce am reţinut de la a- treaga activitate, să dea pină in 12 iunie au fost C.A.P. Bretea Română, (Continuare in pag. a 2-aJ
au fost vii, pline de con ceste dezbateri? Rezulta dovadă de o şi mai mare
ţinut, avînd ca trăsătură tele pozitive puteau fi receptivitate şi mobilizare
dominantă înalta exigenţă mult îmbunătăţite dacă pentru înfăptuirea sarcinilor Sărbătoarea cravatelor roşii cu tricolor
şi responsabilitate muncito n-ar fi existat unele defi de plan, în condiţii deose ÎN ZIARUL DE AZI: *
rească cu care au fost ana cienţe in asigurarea cali bite de eficienţă, pentru
lizate problemele majore tăţii minereului, datorate în aplicarea fermă şi hotărită Sărbătorirea „Zilei pio locurile fruntaşe pe ţară
ale activităţii din subteran principal nerespectăni. lă în practică a principiilor » Discuţiile individuale — nierilor“ are loc anul a- la concursurile de creaţie,
şi uzina de preparare, grija ţimii abatajelor în funcţie noului mecanism econo- între calitate şi regu cesta în atmosfera de pro la întrecerile sportive, la
pentru perfecţionarea muu. de grosimea tiloanelor şi. mico-finahciar. laritate fundă emulaţie creată de concursurile metodice etc.
cil şi îmbunătăţirea indici uneori, a superficialităţii Pentru realizarea sarcini aniversarea a 60 de ani de Tuturor celor merituoşi
lor de calitate. Deşi reali cu care se execută trie lor ce revin întreprinderii, e în permanenţă la dato la făurirea Partidului Co le vor fi înmînate astăzi,
zările obţinute — depă rea minereului în abataje şi oamenii muncii au solicitat rie pentru apărarea cu munist Român, eveniment drept răsplată a muncii şi
şiri de aproape 9 400 tone la lucrările de înaintare. şi sprijinul Centralei mi ceririlor revoluţionare de profundă semnificaţie devotamentului, 25 diplome
la minereul' extras şi pes De asemenea, în procesul niere Deva pentru supli ale poporului politică şi patriotică în is si eşarfele „unitate frunta
te 7 300 tone la minereul de preparare nu au fost mentarea efectivelor la ac toria întregii noastre naţi şă“, 400 „detaşament frun
prelucrat — sint dintre cele respectate întotdeauna sor tivitatea de transport, în » Consemnări uni. taş“, 1230 „grapă frunta
mai bune, colectivul de turile de minereu, iar gra- funcţie de mijloacele auto Ea se constituie, tocmai şă“.
muncă de la Barza nu s-a nulaţia materialului pen ® Cartea, scena, ecranul de aceea, ca o nouă expre Pe piepturile a 80 de
declarat mulţumit,, ceea ce tru alimentarea morilor a DORIN CORPADE sie a dragostei şi recunoş pionieri va străluci, ince-
constituie o dovadă eloc fost depăşită. o Deva - actualităţi tinţei tuturor purtătorilor pind de azi, cea mai înaltă
ventă că participarea, an To(i participanţii Ia. dez fConlimjürs in oag o 2-aî cravatelor roşii cu tricolor distincţie pionierească —
faţă de partid, faţă de se „Meritul pionieresc“, iar
f LA ÎNCHEIEREA ANULUI DE ÎNVĂŢĂM'NT. DE ..7KJA PIONIERILOR", cretarul său general, tova alţi 1 500 vor primi titlul
„Pionier de frunte“.
Nicolae
Ceauşescu.
răşul
CU PRILEJUL ÎNCHIDERII ANULUI SPORTIV ŞCOLAR cel mai iubit părinte si cel La acest raport tineresc
mai apropiat prieten al ti ne este deosebit de plăcut
fer/, clasele I—VIII, ca calc de partid şi de stat. sportiv este încheiat de rate în roşu, galben şi al nerelor generaţii. să transmitem în numele
Si clasa a Xll-a a licee în tribunele stadionului componentele lotului olim bastru. Sini prezente la Organizat La pion terilor Biroului Consiliului jude
lor ati pus punct iirtal ci au luat loc membri ai bi pic de gimnastică de paradă, alături de Însem din judeţ raportează parti ţean al Organizaţiei pionie
nului şcolar- 1080—1981. rourilor comitetelor jude Ia şcoala generală nr. nele pioni.creşl i, cele mai dului, La această sărbătoa rilor, tuturor purtătorilor
luche: crea activităţii cio ţean şi municipal de 7. Garda pori - drapel bune rezultate obţinute în re, un, bilanţ de înfăptuiri cravatei roşii, cu tricolor,
instruire şcolară pe acest partid,, ai comitetelor exe poartă cu mîndric dra anul şcolar 1980—1081. şi o devotată angajare pen cadrelor didactice care
an, a anului sportiv şco cutive ale consiliilor popu pelele partidului si tării, Delilează mediile de 10, tru creşterea continuă a muncesc cu pionierii, cele
lar, a culminat cu un ade lare judeţean şi munici drapelul organizaţiei mu care se numără cu sulele ; prestigiului ei. mai sincere şi călduroase
vărat spectacol al bucu pal. nicipale a pionierilor. Sc pe o pancartă c înscris Procentul de promovare felicitări şi urări de noi
riei Jn toate municipiile' şi : procentul de promovabili- la clasele f-VITf situează succese şi împliniri-.
oraşele judeţului. La De late Ia clasele 1—-VIII, ca Judeţul Hunedoara între Ne exprimăm convinge
va el a început cu trece Marele spectacol re situează judeţul printre primele judeţe al’e ţării, rea că sărbătorirea „Zilei
rea în pas vioi, tineresc primele ale tării. Rezulta ceea ce exprimă pregnant pionierilor“ va da un nou
pe străzile oraşului, spre răspunderea manifestată în
tele obţinute de nu ini Ie imbold întregii activităţi
stadionul „Cetate“ a unei Parada pionierilor şi scandează lozinci în care îndemînalice ale copiilor întreaga activitate de către politico-educative a Orga
impresionante coloane de şcolarilor prilejuită de săr e înmănuncheată toată la cercurile aplicative sau consiliile şi comandamente nizaţiei pionierilor din ju
elevi ele toate vîrslele. bătorirea „Zilei pionieri dragostea pentru partid, de creaţie tehnică, rezul le pioniereşti. deţ, că, mobilizaţi de re
Stadionul s-a umplut de lor•“ şi de încheierea anu pentru secretarul său ge tatele în festivalul „Cin- în cinstea acestui eveni zultatele din acest an şco
larma tinereţii. Peste 2000 lui şcolar se deschide în neral, tovarăşul Nicotae tarea României“, cîşligă- ment. pionierii şi şcolarii lar, pionierii şi şcolarii
de elevi din municipiu sunet de trompetă şi ritm Ceauşescu, pentru grija de torii „.Daciadei“toate judeţului au realizat în pro judeţului vor face totul
s-au întrunit aici în ve de lobă cu omagiul spor părinte pe care o poartă sint prezente la paradă. cent de 75 la sută angaja pentru a răspunde exem
derea unui spectacol com tivilor dedicat aniversării copiilor şi tinerelului. Tru A iosl un spectacol de mentul de muncă patrioti plar grijii partidului şi de
plex, pregătit cu migală a şase decenii de fa crea puri tinere. înveşmînlale neuitat pentru to[i cei ce că pe anul 1981. vizei lor „Tot înainte“ !
de ei, sub Îndrumarea In rea P.C.R. Un torent acro în culorile tricolorului în au închis ieri catalogul La aceste rezultate, se
spectoratului şcolar fu- batic anunţă demonstraţii scriu pe gazon iniţialele peste lin an de şcoală. adaugă cele 18 premii I Prof. SILVIA MAT1EŞ
defean şi a C.J.E.F.S., le de măiestrie sportivă partidului şi ale tării; se obţinute la etapa republi preşedinte al
sprijinite de organele lo- caro urmează. Spectacolul agilă în aer cşarie colo ION CIOCLE! cană a Festivalului naţio Consiliului judeţean al
nal „Cintarea României“. Organizaţiei pionierilor
Secvenţe din marele spectaenj de la stadionul „Cetate“ Deva. Foto: VIRGIL ONOIt!
