Page 46 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUM!'I SOOIALISMULU

Discuţiile individuale - între calitate si regularitate în mtîmpmarea Congresului

9 »? consiliilor oamenilor muncii I Ţ E I
Acum, cind ne apropiem cuţiilor, pe eficienţa lor şi în discuţiile, cu tovarăşii Iii diverselor colective. Cu
de jumătatea anului, ana­ astfel am rămas în urmă Ioan Pavel, Horia Şiler, tovarăşa Elena Stana, res­ (Urmare din pat) 1) toinic, hotărît, bine pregă­ DUMINIC
lizăm modul în care se la cantitate, ca să zic aşa. Aurelia Haida ni s-a su­ ponsabilul colectivului ca­ ti! profesional. 8,30 Tot l
8,05 Şoimi
desfăşoară discuţiile indivi­ — însemnează ca de a- gerat să organizăm mai bi­ re se ocupă de ordine şi din dotare şi a volumelor Intr-o atmosferă de entu. 3.15 Film
duale în organizaţia de ba­ oum încolo să ţineţi lunar ne pregătirea profesională disciplină, n-am prea avut mari de lucrări de inves­ ziasm şi însufleţire, dind Pii: *
cântă*
ză de la secţia mobilă Brad câte o şedinţă extraordina­ a celor aflaţi în curs de ce discuta pentru că este tiţii ce urmează a fi exe­ glas sentimentelor de pro­ 9,40 Omul
a I.P.L. Deva. ră de birou, pentru a ieşi calificare. împreună cu o comunistă activă, eu ini­ cutate, obţinerea reparti­ fundă dragoste şi stimă, de 10.00 Viaţa
recunoştinţă pentru secre­
Organizaţia are un efec­ la liman. conducerea secţiei şi comi­ ţiativă. La fel eu tovarăşa ţiilor de materiale la ni­ tarul general al partidului, 11,45 liucur
12.30 De sti
velul prevăzut în semestrul
tiv de 132 de comunişti, — Vom ţine, altă soluţie tetul sindical de secţie am Reghina Popa, preşedinta II, urgentarea aprobări) şi 13,05 Albim
iar după, evidenţele ţinute nu există. analizat modul în care se comisiei de femei, dar şi deschiderii finanţării pro­ minerii de la Barza au a- 17.10 Ecran
de secretarul organizaţiei — După ce criterii eşa­ desfăşoară cursurile şi am ele ne-au făcut propuneri iectelor de execuţie pen­ doptat o lrotărîre prin care literar
„Kăsc
lonaţi discuţiile individua­ luat unele măsuri de îm­ propun realegerea tovară­
de bază, In cinci luni s-au le ? bunătăţire a activităţii în bune din domeniile de ca­ tru menţinerea capacităţi­ şului Nicolae Ceauşescu în roman
breain
purtat discuţii individuale re se ocupă. Cu tovarăşul lor de producţie la Barza 17,50 Re por
cu 43 de comunişti. Cifra $> . Aurel Cornea, maistru şi şi Brusturi, cit şi pentru înalta funcţie de preşedinte tori d
este ireală, intrucît cuprin­ t 0R0AHtt AŢI A, OS BAZĂ A PARTIDULUI organizatorul grupei sindi­ creşterea capacităţii de al Consiliului Naţional al 18.10 C&l&tc
reale­
Oamenilor
Muncii,
19.00 Teleju
de si discuţiile repetate cu : cale în sectorul de repara­ extracţie la cariera Vaţa- gere ce constituie garanţia 19.25 Cintar
un număr de membri de răspunderi $ furtcţîtmatitale « sprijin « eficienţă ţi i-întreţineri am avut ce­ Ponor. Judeţ}
partid. După procesele ver­ va de lucru pentru că are Adunarea generală a re­ sigură a unor noi victorii 20.55 Film
în edificarea economiei na­
foilii“
bale ale .şedinţelor de bi­ lipsuri în organizarea şi confirmat delegaţii la Con­ ţionale moderne, puternice, studio
rou — în care au loc a- planificarea muncii, se mo­ gresul consiliilor oamenilor 22.30 Teleju
— După nevoi. în prime­ acest domeniu. în conse­ muncii şi a ales pentru a în stare să asigure progre­
cestea, în mod organizat le două luni am discutat cinţă, cei 34 de tovarăşi bilizează mai greu în ac­ candida în Consiliul Naţio­ sul multilateral şi neîntre­ LUNI,
— s-a discutat, în ianuarie predilect eu tovarăşii care care au terminat cursul în ţiunile ce le întreprindem. nal al Oamenilor Muncii rupt al ţării, creşterea con­ 16.00 Emisi
ghiarâ
cu 3, în februarie cu 6, în puteau oferi idei, sugestii lunai mai au primit o ca­ în această ordine de idei pe minerul Feier Teodor — tinuă a nivelului de trai, 18,.>0 1001 «I
martie cu 6, în aprilie cu 2, biroului In mobilizarea în­ lificare corespunzătoare, cei am programat şi pe tova­ şef de echipă în sectorul material şi spiritual, al ce­ 19.00 Teleji
19.25 Aetna
iar in mai — din nou cu tregului colectiv pentru în­ mai buni dintre ei fiind răşii care lipsesc nemoti­ Valea Morii — un om des­ lor ce muncesc. 19.15 înalta
6, în total cu 21. Pînă la deplinirea sarcinilor de daţi să lucreze la operaţii vat de la adunări şi învă- pricte
132 ?... plan. în discuţiile pe care mai pretenţioase şi mai ţămîntul de partid, de la Răspundere şi exigenţă pentru rii. V
Nicola
le-am avut cu tovarăşul alte activităţi. în această
— Cum se explică aceas­ complexe. Acum avem în Austri
tă stare ? întrebăm pe to- Iosif Cotisel ni s-a suge­ desfăşurare eel de-al doi­ categorie sînt tovarăşii calitatea muncii 20.25 Conce
28.55 llnn:;i
varăşul Petru Roşea, se­ rat să asigurăm o reparti­ lea curs, frecventat de alţi Margareta Iga, Mircea Principalul obiectiv spre valoric la conlraclări-achi- Marx
cretarul organizaţiei de ba­ zare mai echilibrată a oa­ 25 de muncitori. Tonţa, Adriana Margău. care s-au îndreptat dezba­ ziţii a fost considerabil Episot
ză. menilor pe sectoare şi — Exemplele sînt con­ Tovarăşul Ionel Busuioc a terile adunării reprezen­ depăşit, la unele produse 22.00 Emlni
ne de
locuri de muncă, astfel in­ lipsit de două ori de la a-
— Sîntem în situaţia să cit pe lingă fiecare munci­ vingătoare şi în privinţa dunare. Odată a fost ier­ tanţilor oamenilor muncii (miere de albiile, iepuri de »»,15 Teleju
soluţionăm simultan două tor cu experienţă să pu­ receptivităţii şi operativită­ tat, discutînd numai eu cu din cooperaţia de consum casă, cai-măcelărie, porum­
probleme esenţiale : pe de nem cile 1-2 aflaţi în for­ ţii cu care biroul organi­ el, a doua oară însă l-am a judeţului l-a constituit bei etc.) nu s-au realizat
o parte să realizăm un ast­ mare. zaţiei de bazfi acţionează programat la discuţii indi­ modul în care unităţile sale prevederile; există rămîneri
fel de ritm îneît pînă la Ideea a venit foarte bine pentru punerea în aplicare viduale ou întregul birou. satisfac cerinţele de con­ în urmă şi în ceea ce pri­
sl'îrşitul anului să organi­ intrucît, prin creşterea sar­ a propunerilor primite cu lată cîteva dovezi care sum ale populaţiei de la veşte realizarea sarcinilor BUCURE
zăm şi dezbaterea conclu­ prilejul discuţiilor indivi­ atestă că biroul organiza­ sate şi din unele localităţi la export ; nu s-a realizat lctin de şl
ziilor ce se desprind. Pe cinilor la producţia desti­ duale. Vorbeaţi de nevoi urbane ale judeţului, cum planul de dezvoltare al sec­ tul din) im
nată exportului, tot a tre­ ţiei de bază conduce bine îşi îndeplinesc sarcinile ce torului zootehnic atribuit programul
de altă parte, înţelegem să buit să ne reorganizăm flu­ în eşalonarea acestei ac­ discuţiile individuale. Tre­ gazin (luni
cooperaţiei de consum; e-
discutăm temeinic cu fie­ xul de producţie. Am creat ţiuni, avînd în vedere... buie să ţină lunar şedinţa le revin pe linia achiziţii­ xistă încă unele carenţe în toate penti
lor şi contractărilor, pres­
diojurnal;
care comunist, cu unii astfel o linie pentru pro­ — ...pe tovarăşii cu res­ extraordinară prin care să taţiilor de servicii către domeniul prestaţiilor de ser­ de muzică
chiar de două-trei ori, pen­ ducţia de export, ceea ce ponsabilităţi în diverse do­ menţină şi un ritm cores­ populaţie, în domeniul pro­ vicii, A fost subliniată şi televiziunii
tru ca fenomenele negati­ ne-a obligat la redistribui­ menii ale vieţii colectivu­ punzător în îndeplinirea a- ducţiei etc. Dezbaterile la necesitatea îmbunătăţirii de muzică
ve să fie înlăturate grab­ rea personalului, valorifi­ lui : rganizatori de grupe eestei importante sarcini. caro au participat Ioan muncii de educare a lucră­ Unda vese
pe portativ
nic. Noi am pus accent ci ud si propunerile tovară­ sindicale, secretarul orga­ Boleta, Virgil Turdeanu, torilor din reţeaua comer­ lescti; 11, t:
mai mult pe calitatea dis­ şului Colişel. nizaţiei U.T.C., responsabi- CORNEL ARMEANU Dragomir Cojan, Dumitru cială în sensul asigurării te; 13,00 Cil
Buletin de
Şerban, Ioan Iliasă, Petru unui comportament civili­ valele roşi
Pelruş şi alţii au eviden­ zat, a. unei serviri irepro­ color; 16,:t;
Depăşiri !a export ţiat faptul că în cele 5 luni şabile. terpreţi :
Nana Mous
care au trecut din acest Cu răspundere, cei pre­ stas, Czesl
an s-au obţinut unele re­ zenţi la adunare s-au an­ Kranck Sit
Un obiectiv deosebit de zultate bune: planul valo­ gajat să depună in viitor tru radiofo
important pentru Secţia eforturi sporite pentru rea­ re române
de mobilă Brad (pe lingă ric la contractări şi achi­ lizarea exemplară a sarci­ azi; 18,00
ziţii a fost realizat în pro­
18,05
Var
îndeplinirea integrală a porţie de 134 la sută, livră­ nilor de plan, a angajamen­ 18,:io Mus
producţiei fizice şi nete rile către fondul pieţei cu telor asumate în întrecerea toţi; 20,00 !
Seară do
planificate) îl constituie 111 la sută, mica produc­ socialistă. Turneu mc
şi realizarea rilmică a ţie 111 la sută, producţia Participanţii la adunare diojurnal;
planului la export. In cele netă 105,1 la sută, iar la au aprobat în unanimitate, sportiv;
dans; 24,00
cinci luni trecute din desfacerea cu amănuntul a cu entuziasm, hotarirea prin 0,05—5,00 N
acest an unitatea a înre­ produselor de alimentaţie care propun ca tovarăşul nocturn,
gistrat o depăşire valo­ pubtică — 104 la sută, de- Nicolae Ceaiişescu să fie
rică a planului cu 74 000 păşfndu-se în acelaşi timp réinvestit în înalta funcţie
lei. Acest spor de pro­ planul de beneficii cu 10,6 de preşedinte al Consiliului
ducţie destinat pieţelor la sulă. Naţional al Oamenilor Mun­
externe s-a datorat in Participanţii la adunarea cii. DEVA: D
principal lansării în fabri­ generală au subliniat tot­ Adunarea a reconfirmai eordia (Pa
caţie a noi produse de Vedere din atelierul de bobina,| al atelierelor centrale Hiu Mare-Retezat din Haţeg. odată că în activitatea delegaţii pentru Congresul steaguri (A
ei (Orădiui
mic mobilier cu finisaj cooperaţiei de , consum consiliilor oamenilor muncii. NEQOARA
mat, foarte solicitat de Foto: VIRCUI, ONOIU persistă încă unele neajun­ — seriile
partenerii străini. suri. Bunăoară, deşi planul VASILE PÂŢAN Partidul, ii
rurgistul) ;
mortal (Al
căpitan Ne
ru!) ; PET
Jack
IMPERATIVUL ACESTOR ZILE LA SATE pentru toţi
(Uni
Labirintul
(Urmare dm pag. 1) dei aşteaptă cosaşii. „Am tea respectivă trebuie să intirzieri mari la efectua­ PENI; Pirt
(Cultural);
t< t aşteptat oameni din a- dăm şi la viţei. Am livra rea lucrărilor de sezon. Co­ — ...Singura so­ rilor (Muu
lozat încă nimic; loliumul fară pentru coasă — ne mai mult la stat, dar se­ mitetul comunal de partid luţie ca să nu CA.N: La r
din prima coasă a fost spune şefa fermei zooteh­ paratorul a fost stricat mai mai intre buru­ furtuni (Li
patru stea:
iana pe fereastră
slab, pentru a doua mai nice, Maria Draia. Dacă multă vreme. (secretar Gheorghe Cutea- ar fl supraetaja­ resc) ; L
fertilizăm terenul. în pînă luni nu vin, dăm por­ La C.A.P. Gînţaga, viţeii nu), consiliul popular, con­ rea s e d i u l u i petrolul si.
schimb, avem 46 ha po­ ţii la cooperatorii noştri“. mănîncă zilnic 160 1 lapte. siliile de conducere ale C.A.P... rul) ; pe
dragostea
rumb pentru siloz şi vom Da, numai că, dacă se mai Maria Draia, şefa fermei cooperativelor agricole de Desen de resc) ; A
mai pune în cultură du­ amină mult, poate fi prea zootehnice, susţinea că vi­ producţie, toţi factorii din V. M1HAILESCU planat (Mu
Aco
CÂNI;
blă“. tîrziu, trifoiul se poate ţeii sînt foarte frumoşi. ră pescăruş
La C.A.P. Bretea Strei, scutura. Cu lamentări de Este adevărat. Faptul se localitate, sînt chemaţi să BRAD :
preşedinta cooperativei, felul „iarba e puţină“, „fi­ explică prin aceea că fie­ acţioneze cu mai multă fer­ (Steaua roţ
ZA:
Maria Tănăsoni, şi ingine­ nul e slab“, nu creşte nici care viţel capătă 4—5 1 mitate pentru ca întreţi­ nerul) Mimai i
;
rul şef Marcel Petruţa : producţia de lapte, nu se lapte zilnic. Lapte bun, ne­ nerea culturilor, recoltarea morgana (I
„Vom acoperi necesarul de asigură nici realizarea ba­ trecut prin separator, căci rul i-Iooper
OAGIU-BA:
furaje pentru iarnă“. lanţei furajere... unitatea nu dispune de aşa furajelor să se desfăşoare In imagine; Tcofil Suba şi Traian Adam, cu combinele, ra — rerii]
„Cum?“. „Vom face din ceva. Aşa că unitatea li­ intr-un ritm mai alert, să lucrează la recoltarea loliumului la C.A.P. Burjuc, iar Pe­ cultură); I:
coasa a doua de lolium (17 Cît lapte vrează la stat abia 150 1 crească continuu producţia tru Pătraşca asigură transportul eu remorca. salt mort
BRAZI;
SC
ha) siloz în amestec cu po­ mănîncă viţeii ? lapte zilnic. Dar viţeii ar de lapte. LAN : Pro
rumb (30 ha) şi sfeclă (5 Comuna livrează zilnic putea fi scoşi şi ei la pă­ (Casa do <
ha). Din experienţa proprie la fondul de stat în jur de şune, sau hrăniţi cu masă venturi pe.
coope­
(11
Conducerea
Iunie);
verde.
am învăţat că e bine aşa. 1 400 litri lapte. în fruntea rativei trebuie să urmăreas­ mina palid;
ILI.
reşul);
în plus, am mai semănat celor cinci unităţi agricole că îndeaproape activitatea na) ; GHi
şi 8 ha cu ierburi ameste­ se situează C.A.P. Bretea din zootehnie, căci lucru­ flelcsness (
cate. tot pentru siloz. în Strei care, de la circa 100 rile nu prea sînt aici în
rest, situaţia e mulţumitoa­ vite care se mulg, obţine regulă, sub multe aspecte,
re. Se lucrează la modul o producţie de laptg mar­
cel mal serios (şi în ziua fă de 625 1. inclusiv organ izarea păşu-
raidului, 11 oameni erau la C.A.P. Ruşi are aproxi­ natului, căci, acolo unde
Timpul p
coasă, la locul numit „pes­ mativ aceleaşi condiţii ca pasc acum vitele, nu se 14 iunie 19
te apă“, la pajiştile semă­ şi unitatea din Bretea prea satură, iar unitatea fi în gener;
nate). garanţie că la iarnă Strei —, adică circa 100 are păşune mai bună, sus, va răci uş
— ca şi în alte ierni, de­ vaci ce dau lapte, dispune pe dealuri. temporar n
averse loca
altfel —, animalele vor a- de păşune suficientă şi bo­ k saţite de f
vea hrană. gată în iarbă. Cu toate a- Raidul întreprins de re­ cări electr:
grindină. 1
La Gînţaga, în schimb, cestea, livrează la fondul dacţia ziarului nostru în moderat, i
se recunoaşte că furajele de stat doar 240 1 lapte Bretea Română evidenţiază temporare
nu vor fi suficiente, dar zilnic. că, în unităţile unde se ma­ IM km/h di
râturile mi
nici nu se acţionează pen­ — De muls mulgem 400 nifestă preocupare, lucru­ între 24 şt
tru a asigura fînurile sau litri — ne spunea Rodica rile merg bine, iar acole ecle minln
silozul necesare: 32 hec­ Manciu, preşedinta coope­ unde interesul se află în... grade.
tare de trifoi si 4 ha ghiz- rativei —, dar din cantita­ suferinţă, se înregistrează