Page 47 - Drumul_socialismului_1981_06

MR. 7 340 O DUMINICĂ, 14 IUNIE 1981 ^ag. 3

in permanentă ia datorie pentru apărarea Invitaţie pe litoral* li ambianţa
bkssssss!
mUME
vmsmesmi cuceririlor revoluţionare ale poporului nisipului, soarelui şi a brizei marini
14 IUNIE Sărbătorirea „Zilei Mili­ în acest sens, organele Pe această bază a fost
;e ! ţiei“ are loc în acest an, de miliţie din judeţul nos­ fundamentat conceptul de izltînd litoralul Marii struit încă din anul trecut, clor, serbările mării, festi*®!^
triei V
.1 pentru co- în condiţiile unui climat de tim au întreprins măsuri fermitate, în deplin acord Negre în acest început toate vilele au fost renovate Iul de teatru pentru tineret,
pe(ii de va- efervescenţă creatoare în care să asigure o temeini­ cu stricta respectare a le­ de vară toridă, turis­ şi dotate cu mobilier modern, zilele muzicii româneşti, fes­
care întregul nostru popor, că cunoaştere a stărilor de galităţii socialiste. Potrivit tul sosit aici pentru odihnă iar cu posibilităţi proprii a tivalul filmului pentru tine­
lănătatea acestui concept organele de sau tratament este pus în fost amenajată o discotecă ret şi altele.
lui strîns unit în jurul Parti­ lucruri din obiective şi lo­
muzicii, dului Comunist Român, al calităţi, a împrejurărilor miliţie au datoria ca în e- faţa unei game foarte varia­ minunată,, cu peste 200 de Numeroase noutăţi şi pen­
patriei secretarului său general, to­ care determină, înlesnesc xecutarea sarcinilor şi mi­ te de posibilităţi de a-şi pe­ locuri, care incintă auzul şl tru cei care merg pe litoral
minical
după opere varăşul Nicolae Ceauşeseu, sau favorizează comiterea siunilor încredinţate de trece timpul cit mai plăcut şi farmecă privirea. pentru tratament. La dispo­
mâneşti: comandantul nostru su­ de infracţiuni, a elemente­ partid, de întregul popor, instructiv. Salba de staţiuni Centrala ‘ O.N.T. „Litoral“ ziţia acestora stau bazele de
* — după prem, îşi mobilizează toată lor predispuse la astfel de să fie permanent călăuzite însorite - Mamaia, Eforie s-a îngrijit, de asemenea, de tratament cu nămol de Io
ii Liviu Re-
ltima parte) energia pentru înfăptuirea fapte, considerînd că aces­ de grija pentru respectarea Nord, Eforie Sud, Techir- pregătirea personalului de Techirghiol, izvoarele de ape
v. : „Alergă- istoricelor hotărîri ale ce­ tea sînt premisele esenţiale neabătută a principiilor le­ ghiol, Costineşti, O-litnp, N ep- servire din hoteluri şi loca­ sulfuroase mezotermale de la
viaţă lungă“ lui de al XlI-lea forum al care ne oferă posibilităţi galităţii socialiste. tun, Jupiter, Venus, Cop Au­ lurile de alimentaţie publi­ Mangalia, complexele de tra­
pre viitor
comuniştilor, care a jalonat reale şi concrete de a in­ Asezînd la baza întregii rora şi Saturn — desfăşurate că, de îmbunătăţirea reţete­ tament de la Eforie Nord,
tomânici cu clarviziune calea dez­ terveni operativ şi eficient noastre activităţi Progra­ pe o lungime de 78 km lor de mîncăruri, de organi­ Mangalia şi Neptun, care
iehedinţi voltării multilaterale, în pentru preîntâmpinarea să- litoral românesc, îşi aşteap­ zarea mai. bună a comerţu­ funcţionează in tot timpul a-
ic: „Mizcra- mul partidului, ordinele
iroducţie a ritm accelerat, a României comandantului nostru su­ tă oaspeţii din ţară şi de lui stradal şi de plajă, iar nulu:.
r engleze socialiste. prem, legile ţării, vom ac­ peste hotare, pentru o le a- împreună cu unităţile de ...O vizită pe litoralul româ­
în efortul general, con­ DE ZIUA ţiona eu pasiune şi dărui­ sigura minunate condiţii de transport aerian, fluvial, ma­ nesc al Mării Negre in aces­
IUNIE ştient şi plenar al tuturor re pentru educarea cadre­ plajă, destindere şi agrement, ritim, feroviar şi auto a luat te zile de început de vară
in limba ma­ oamenilor muncii din pa­ MILIŢIEI lor în spiritul muncii, al precum şi cele mai moder­ măsuri ca deplasările turiş­ este mai mult decit agreabi­
ri tria noastră este încorpo­ patriotismului, al devota­ ne proceduri de tratament. ti lor atît la sosire şi plecare lă. Şi după cum s-a arătat
rată şi munca depusă eu mentului comunist, al vigi­ Acum, în acest sezon esti­ de pe litoral, cit şi în timpul la o recentă conferinţă de
■a economică devotament şi răspundere vîrşirii faptelor antisociale. val, litoralul nostru dispune petrecerii concediului de o- presă organizată de Centra­
ie a păcii, lenţei revoluţionare, pentru
ţl colaberă- comunistă de cadrele mi­ in întreaga activitate, or- . statornicirea în întreaga de peste 130 000 de locuri dihnă să se desfăşoare in la O.N.T. „Litoral“, gazdele
tovarăşului liţiei, participante active la gánele de miliţie se bucură muncă şi viaţă a principii­ du cazare pe serie şi se aş­ condiţii cit mai bune. aşteaptă să ofere cele mai
sauţescu iti de sprijinul larg al oame­ teaptă ca in tot cursul anu­ Pentru amatorii de excursii bune servicii turiştilor, tutu­
înfăptuirea politicii parti­ lor şi normelor eticii si e-
2 seară dului în toate sectoarele nilor muncii şi acţionează chităţii socialiste, al respec­ lui să fie vizitat de peste se organizează deplasări la ror oamenilor muncii care
leton: Karl vieţii economico-sociale. permanent pentru atrage-« tării şi apărării intereselor trei milioane de turişti. Pen­ obiective Istorice, culturale, îşi vor petrece concediul de
nii tinereţii. rea acestora la prevenirea tru îmbunătăţirea continuă a economice şi de turism, iar odihnă sau de tratament in
încă de la înfiinţare în obştei şi a cetăţenilor, ast­
;
ia — «misiu- 1949, .miliţia, sub conduce­ şi curmarea faptelor anti­ fel incit fiecare ofiţer şi condiţiilor de odihnă şi tra­ pentru cei de spectacole nu­ ambianţa n i s putui, soarelui
suri sociale. Sînt nenumărate şi tament, Centrala O.N.T. „Li­ meroase manifestări cultural- şi a brizei marine.
rea şi îndrumarea perma­ elocvente dovezile care a- subofiţer să militeze fără toral" a dat în folosinţă în artistice, între care serile de
nentă a partidului şi-a în­ testă profundele transfor­ preget pentru înflorirea şi acest an noi capacităţi de teatru antic, festivalul de fol-
deplinit'cu cinste sarcini­ mări produse în conştiinţa prosperitatea patriei socia­ cazare şi alimentaţie publi­ GH. PAVEL
le ce au izvorât din docu­ civică a maselor, urmare liste.
mentele de partid şi legile firească a vastei munci e- De „Ziua Miliţiei" clînd că. Intre acestea amintim
ţării, orientindu-şi munca expresie sentimentelor fier­ noul restaurant „Bulevard“
I : fi,00 Bu­ spre apărarea marilor în­ d'ucative desfăşurate de binţi care animă pe toţi o- de pe malul lacului Tăbăcă-
fi, 05 Concer- partid, mutaţii ce consti­ riei, hanul „Balcani", vila
8,00 Radia­ făptuiri economice şi socia­ tuie şi pentru cadrele de fiţerii şi subofiţerii de mi­ „Castel", vilele nr. 11 şi 19
tor; 9,30" Ma- le ce au avut loc în ţara miliţie un îndemn de a liţie din judeţul Hunedoa­
I ; 12,00 De noastră în scopul menţine­ ra, ne angajăm în faţa modernizate de la Mamaia,
ţi; 13,00 Ra- siringe permanent legătura un modern restaurant în ora­
5 Orchestra rii unui climat de ordine cu o-amenii muncii, de a-i partidului, a tovarăşului şul Mangalia şi altele. De a-
ră a lladio- şi linişte publică. Ca organ atrage în mai mare mă­ Nicolae Ceauşeseu, să mun­
1.30 Concert de stat implicat direct şi semenea, s-au îmbunătăţit
n litră; 14,00 sură Ia munca desfăşurată, cim şi să acţionăm cu în­ condiţiile la mai multe uni­
4.30 Portret profund-în asigurarea cli­ pentru asigurarea unui cli­ treaga noastră abnegaţie, tăţi de alimentaţie publică
loria Mocu- matului de legalitate, mi­ mat de deplină siguranţă dăruire şi pricepere, să fa­
liopublicita- din Mamaia, Eforie Sud,
artelor; 10,00 liţia situează în centrul ac­ civică. cem totul pentru a fi în Mangalia Nord şi s-au e-
; 10,05 Cra- tivităţii sale prevenirea .în­ în cuvîntarea rostită la primele rînduri ale luptei fectuat reparaţii capitale,
zări de tri- călcărilor de lege, transpu­ cel de-al 11-lea Congres al
găre şi in- revoluţionare a poporului, modernizări, reamenajări şi
ela Similea, nerea în practică a con­ consiliilor populare, tova­ adueîndu-ne întreaga con­ reprofilări la numeroase o-
, Julio Igle- cepţiei partidului nostru, a răşul Nicolae Ceauşeseu a- tribuţie la înaintarea fer­ biective turistice şi econo­
«liomen şi secretarului său general, răta ; „Pe drept euvînt, cei
; 17,00 Tea- mă, neabătută pe drumul mice.
17,22 Şlagă- potrivit căreia principala care încalcă legile, cei ca­ socialismului si comunismu­ în staţiunea pentru tineret
: ieri şi de preocupare trebuie să fie re aduc prejudicii construc­ lui. 4 şi studenţi de la Costineşti,
in de ştiri; ţiei socialiste şi comuniste,
folclorice ; aceia de a-i împiedica pe gazdele s-au străduit să ofe­
ea pentru oameni să comită abateri independenţei naţionale a Colonel SABIN POPA, re multe noutăţi celor ce-i
jurnal; 20,15 sau infracţiuni. Munca de patriei, sub orice formă, şeful miliţiei vor fi oaspeţi in acest an.
nţe ; 21,15 prevenire reprezintă o la­ trebuie pedepsiţi fără mi­ judeţului Hunedoara
or; 22,00 Ra- în afara noului hotel con- Imagine din staţiunea „Oii mp“.
Panoramic tură fundamentală a aeti- lă, în conformitate cu pre-
Invitaţie la vităţii miliţiei, ea căpătînd veucrue lUgUUl
tin de ştiri; pe zi ce trece un caracter nostru — aceasta impui cu incă două. Recent, la par­
op muzical terul blocului 1« din bulevar­ Rezultatele concursului Editurii
permanent activ si multi­ umanismul socialist, inter dul „Dccebal“, I.C.S.A.P. a „Facla"
lateral. sul întregii naţiuni“. deschis un Şnalc-bar şi o
patiserie, & in organizarea l;a concursul de poezie colectiv sau in plachete
Asociaţiei chinoiogilor din a.1 Editurii „Facla“ s-au intr-o casetă colectivă în
România şi a filialei judeţe­
ts
C o n s e m n ă r i Suprema simplitate 1 rilor Ieri, la casa pionie­ ne, azi, ia orele 9, pe sta­ prezentat 38 de concu­ cursul anului 1982. de
patriei
şoimilor
şi
Următorul
renţi din judeţele Timiş,
concurs
nentul con- 1 s-a desfăşurat faza judeţea­ dionul „Cetate“ are loc „Ex­ Caraş-Severin, Arad, Bi­ debut aii editurii „Facla“
canină
„Sanitarii poziţia
republicană“
nă
concursului
a
Sub patru ia care participă şi invitaţi hor, Hunedoara şi Alba. în va avea loc în anul 1982.
Ziua glori- Am mai scris despre efecte dizarmonice, iar \ pricepuţi“. Au participat e- de peste hotare. • Incepind
vară); HU- simplitate tot aici, în ur­ dizarmonta e opusă sim- \ chipajele de la şcolile gene­ din săptămlna care urmează urma selecţiei finale, ju­ Manuscrisele pentru con­
ul . şi fiara rale din Deva, Dohra, Haţeg, se organizează taberele de riul a hotărît să acorde curs vor fi trimise pînă
(Flacăra) ; mă cu cîţivct ani, iar in plităţii. Pentru a atinge i Hunedoara şi Pelrila, iar 'din vacanţă ale elevilor. In ta­
ţării (Side- însemnările melc de ate­ tărîmul armoniei şi al sim- i licee echipaje din Deva, Hu­ băra de la Techirghiol, pri­ menţiuni următoarelor la 30 aprilie 1982 intr-un
3-lea salt lier subiectul acesta revi­ plilătii, talentul are nevoie \ nedoara, Petroşani, Brad şi ma serie de 85 elevi va ple­ volume : „Cuvinte trăind“ plic. închis purtînd un
Uimitorul Geoagiu. Primelor trei echi­ ca in data de 19 iunie a.c. de loan Evu, „Pe zări voi motto. Acelaşi motto tre­
Conslructo- ne cu o periodicitate sem­ — în alară de muncă, ii-L paje li s-au acordat premii • Ieri, peste 180 de tineri şi presăra mesteceni“ de Ta- buie să fie reprodus pe
NI: Cactus nificativă. El apare asltel reşle — de un principiu) în obiecte, diplome, fanioane tinere din întreprinderile şi
Dreptate frecvent pe vremea aceas­ ordonator care se cheamă \ şi ecusoane. Toţi participan­ instituţiile municipiului au liana Lungoci şi „Zodia un alt plic ce va conţine
ioicmbrie); ţii au beneficiat de o excur­ plecat in drumeţie pe dife­ ■mărturisirii“ de Dumitru numele autorului, adresa
blica); LU- ta, în pragul verii, sau, cultură. Am auzit poeţi ( sie la Valea de Peşti acorda­ rite trasee : Stina de Vale, Mălin. Cele mai reuşite şi cîteva date biografice.
colului XX dimpotrivă, în crucea ier­ proaspăt aliabetizaţi iIutii- * Băile Felix, Muntele Mic şi
:tul nisipu- nii, adică alunei cind o rînd cu aplomb, ca pe un 1 tă de Comisia judeţeană de cabana Pietrele. poezii din manuscrisele Rezultatele se vor anun­
sc) ; VUL- Iară întreagcl stăruie asu­ stindard propriu — trist \ Cruce roşie, a Numărul uni­ care au primit menţiuni ţa pînă la sfîrsitul anului
:ea marilor tăţilor do alimentaţie publică GHEORGHE GOSTIAN vor apărea intr-un volum 1982.
rul); Sub pra amintirii Iui 'Emiriesv stindard ! — afirmaţia că l ale municipiului au crescut
(Muneito- cu. Pentru mine Eminescu Eminescu a iost un auto- ;
: Pruncul, înseamnă în primul rînd didacl. Fals şi jignitor. \
Dnii (Mine-
V : Libera, un univers aparte, în sen­ Căci Eminescu, la Vicna i
(Muncito- sul de cosmos, opus aşa­ şi apoi la Berlin, a audiat i N. Tertulian şi valoare“, „Contribuţii con­ DETAŞAMENTUL care istoria României a luat
o decisivă şi irevocabilă tur­
ăSA: Zbor dar haosului: in aştrii a- cu conştiinciozitatea pe V temporane la a sociologie a nură. Şi chiar dacă factol«-
esc); URI- muzicii“, „Estetica fenomeno­ „CONCORDIA" gia peliculei este o ficţiune
e nu zboa- c-cstei lumi se reileciă, care n-o are orice slu- \ „PERSPECTIVE logică“ ş.a. In totalitatea lor,
k'oiembrie); cristalizate, cele mai pure dent, cursurile celor mai i cele 10 capitole care alcătu­ Există încă foarte multe literară, nu avem nici «
morgana escnfc ale spiritualităţii iluştri proiesori ai timpu- 1 CONTEMPORANE" iesc volumul respectiv, sînt file ale istoriei recente care clipă senzaţia invenţiei pure,
nieritâ şi deci trebuie cunos­
IURABAR- tat atîtea consideraţii asupra cute, deoarece acolo sînt con­ fiindcă îndărătul acţiunii
derulată
palpitante,
dinaraio
tren (Mi- româneşti. O asemenea lu­ iui şi locurilor acelea. E- \ scrierilor unor specialişti ai semnate acele fapte de vi­ şi cu tensiune dramatică,
genului — Tudor Vianu, D.D.
l’IE : Fata me presupune însă ordine, minescu n-a avut în cele l Contribuţia lui N. Tertulian Roşea, Mihai Ralea, Herbert tejie, ce au contribuit — a- simţim prezenţa autoritară a
; Caseado- armonie şi simplitate : din urmă o diplomă, da, i la răspîndirea în lume a va-
:ăra); GE- lerilor gindlrii estetice româ­ Marcuse, Georg Lukucs, ca deseori esenţialmente — la realităţii prototipale.
utl şi- îia- „Stcîele-n cer dar asta e cu totul alt ce- i neşti este incontestabilă, să nu mai amintesc pe Marx, declanşarea marilor procese De aici izvorăşte, altmin­
(Casa de Deasupra mărilor va, un amănunt care nu ţ ehiar dacă ne referim nu­ Hegel, Kant şi alţii.., Dar nu metamorfice, modelatoare ale teri, creditul antreprizei în­
I; Al 3-lea Ard depărtărilor, l-a preocupat nici pe dl mai la comunicările — de­ numai pentru aceasta „Pers­ prezentului şi viitorului nos­ făptuite de Ştefănescu şi
vrednicii săi camarazi ; de-
tru. Un prim merit al filmu­
(Popular) ; altfel, foarte numeroase — pective contemporane“ este •
mic ; CA- Pînă ce pier...“. însuşi prea mult, spre deo- / făcute tn cadrul unor orga­ carte bine distinctă, ci mai a- lui de autor semnat de Pran- aici vine imaginea impresio­
microfon iată aici exemplul ideal sebire de o seamă dintre ţ nisme internaţionale de spe- nantă a solidarităţii, diree-
.); Noi a- al celor trei atribute a- urmaşii săi pe care i-a i eialitate, sau întîlniri csloc- ţionată de Partidul Comunist
i Poseidon preocupat cu precădere ) vice mai restrinse. In acest Român, Sn vederea atingerii
ÎRIA: Lu- mintite: o imagine a in- «entext, mi se pare semni­ unui ideal înalt. Intriga sce­
¡rerii (Mit- iinirii în spa(iu şi timp tocmai acest amănunt. î ficativă colaborarea sa la di­ nariului — deciziile contra­
tis (I.umi- împlinită doar din zece Mîine,' în iafa Ateneului t ferite reviste de prefil edi­ dictorii, luate faţă de soarta
: Ultimul tate peste hotare, fenomen unui obiectiv industrial, Sa
torese). cuvinte şi fără nici o fi­ Român, Geo Bogza va de- ţ oare trebuie privit nu ca * les pentru că ea reprezintă e cisc Munteanu este tocmai funcţie de dinamica eveni­
gură de stil. Sau în pune o garoafă la picioa- > simplă recunoaştere a spiri­ deschidere pentru publicul larg reconstituirea unei acţiuni mentelor istoriei — este un
Glossă, după construcţia rele statuii pe care geniul ţ tualităţii estetice româneşti, spre căile cunoaşterii şl în­ temerare, îndrumată de co­ excelent prilej do a pune in
munişti, care prin semnifica­
estetice, un manu­
ţelegerii
ci ea o integrare a acesteia
evidenţă marile resurse mâ­
riguroasă a fiecărei stro- sculptorului Anghel i-a I in cea europeană în primul al ale cărui lecţii ne învaţă ţiile sale dă măsura curaju­ râie ale oamenilor în momen­
ie, cît de implacabil, cît Înălţat-o Poetului. Vom a- - rînd. să gîndim logic şi frumes lui şi abnegaţiei celor ce au te de cumpănă pentru desti­
de lapidar cade în toată şeza mîine şi noi a Boare l In volum, N. Tertulian a despre... frumos. înfăptuit revoluţia de elibe­ nul neamului. Tema filmului
1 pentru simplitate la statuia pe care iiecarej publicat relativ puţin. Ulti­ Impresia care rămîne după rare naţională şi socială, an­ este patriotismul, eroismul,
Temea va măreaţa lui ma sa apariţie editorială — lecturarea cărţii este aceea tifascistă şi antiimperialistă trăite la modul nespectacu-
abilă şl se scepticismul fiecărui afo­ i-am înălţat-o Poetului în ţ eea care' face obiectul rîndu- că N. Tertulian — fin ob­ de la 23 August 1944. Acum, lar, prin fapte, nu prin vor­
:rul va 11 rism': „Nu spera şi nu ai conştiinţă. Şi ne vom sim- i riler de faţă — este e cule­ servator şi comentator al fe­ cind nu ne mai desparte be. Această onestitate faţă
Vor cădea teamă/ Ce e val oa valul ţi iericiţi că viaţa noastră ? gere de texte eare poartă nomenului estetic contempo­ mult timp de cea do-a 37-a de un subiect major înno­
ploaie, in­ amprenta unei personalităţi ran — contribuie Sn egală aniversare a acestui eveni­ bilează travaliul regizoral, dă
ie deseăr- trece...“ I din ce în ce mai compii-» bine definite. Mergînd pe a- măsură atit la popularizarea ment major, povestea tumul­ evoluţiilor actoriceşti ale lssi
izolat de Simplitatea e un ideal cată are măcar privilegiul ţ ceastă idee, apariţia recenta unor esteticieni români şi tuoasă şi tulburătoare a de­ ovidiu Iuliu Moîdovan. Elena
va sufla la care artistul ajunge în­ de a curge sub adevăru- 1 de la „Cartea Românească“ străini, cît şl la depistarea a taşamentului ..Concordia", Albu, Gheorghc. Cozoriei, Ion
itensificări ntţ poate fi considerată decit noi valenţe în gîndirea aces­ condus de locotenentul Şte- Dichiseami, Ciornei Ceman,
-le de 40— deobşte greu şl tîrziu iar rile eterne, de o supremă ) ca atare, argument fiind tora. In acest sens, pentru fănescu, dobîndeşte învesti­ Fory Eteric, Constantin Di-,
3. Tempe- uneori niciodată. Pentru a simplitate, ale stelei Emi- ţ chiar primul text inserat : cititor, cartea este o conti­ tura unui act omagial. Por­ plan, Ion Marincseu, Mlrcea
vor oscila străbate acest drum, ta­ nesc.it. ^ „Estetica lui Tudor Vianu“. nuă şi plăcută redescoperire nind de la această intenţie, Septilici şi Amza Pellea dis­
gratie, iar Dar şi mai departe : ...„O a unor subtilităţi ideatice. naraţiunea filmieă stă sub tincţie interpretativ*.
e 11 şi lfi lentul singur nu ajunge. isterie a esteticii marxiste“, semnul evocării atmosferei
Talentul singur poale da RADU CIOBANU „Permanenţa artei“, „Critică DUMITRU HURUBĂ fierbinţi a acelor zile, în AL. COVACI
J