Page 49 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 49
imperativul acestor zii© la sate
Isafe forţele mecanice, îefi cooperatorii
la prăşit şi recoltarea furajelor!
întreţinerea culturilor discul la pregătirea tere Ionel Frăţilă a urcat Un
trebuie să angajeze în nului, iar colegul său Eu şaua tractorului participând
mod responsabil toate for gen Marian însămînţa po la prăşitul sfeclei şi la
ţele de la sate. Nimeni nu rumb siloz. Mai în sus, în- transportul apei pentru
poate sta deoparte cînd tr-un lan de cartofi ai prepararea soluţiei. Cele
este îin joc soarta recoltei ! CUV.P. Bîrsău, mecanizato 100 ha porumb au fost pră
Distrugerea buruienilor — rul Pascu Berindei, ajutat şite, asigurîndu-se o densi
folosindu-se cultivatoarele, de Gelu Gabor, făcea tra tate de 65 000 plante la
sapele şi substanţele chi tamente pentru combate hectar, s-au prăşit şi apli
mice acolo unde acestea rea gîndacului de Colo cat tratamentul la cartofi
mai au eficienţă — şi asi rado. Pregătirea soluţiei şi împotriva manei şi a gîn
Anul XXXI«, nf. 7 341 MARŢI, 16 IUNIE 198? 4 pagini - 30 bani gurarea unor condiţii bu administrarea ei se făcea dacului de Colorado. Cu
ne de dezvoltare a plante vinte de laudă se cuvin
lor, impun prezenţa zi de sub îndrumarea şi contro mecanizatorilor loan Bre-
lul ing. Mircea Savonea,
' în întâmpinarea Congresului î zi în cîmp la îngrijirea care răspunde de chimiza teanu şi Petru Evi, coope
culturilor a mecanizatori
!ntr-una din zilele tre lor, cooperatorilor, a tutu re în Consiliul unic agro ratorilor Nuţi Brcteanu,
consiliilor’ oamenilor mtraoii ,. cute un „Aro“, al ror locuitorilor de la sate, industrial Deva. Tot aici Petru Işfan, loan Fi lip,
U.M.T.C.F. Deva, condus loan Gabor, Gheorghe Bo-
cu măiestrie de Roman a s-peciaiiştilor, a cadrelor se afla şi , preşedintele . can, Gheorghe Enăşescti,
Crişan, (14 ani tot pa de conducere de la comu CA..P., Petru Dalie. Tre Aurel Sibisan, loan David,
Realizărig angajamente, drumuri forestiere!) ne ne care trebuie să condu cem şi prin cîteva lanuri Silvia Cucuruz, Evi Ste'a,
lasă după aproape trei că, să controleze calitatea de sfeclă şi porumb. Toate tuturor celor care nu pre
lucrărilor si să ia parte ac
culturile
frumoase,
sînt
ore de mers în poarta
propuneri, măsuri, acţiuni satului Ncgoiu, aparţină tivă la munca practică, dar trebuie aplicată ne cupeţesc nici un efort şi
muncesc cu hărnicie la în
tor comunei Lunca Cer în multe unităţi agricole, întârziat prăsii a a doua. treţinerea culturilor.
Oamenii muncii din uni o Program de cercetare. nii de Jos. Casele în munca pe ogoare s-a des Unii cooperatori, cum sînt Ne oprim în lanul de
tăţile industriale ale judeţu La recenta adunare genera grijite, răsfirate pe pa făşurat cu intensitate şi cartofi al C.A.P. Banpotoc,
lui îhtîmpmă înaltul forum al lă a oamenilor muncii de la jişti ilustrau hărnicia oa duminică. Aşa cum rezul Milidon Lugojan, Gheorghe din marginea satului Chi-
clasei noastre muncitoare — I.P.E.G. Deva a fost întocmit menilor locului. Dar băr tă din datele centralizate Pleter, Ionel Gabor, Cor
Congresul consiliilor oomeni- un amplu şi mobilizator pro baţii erau sus ia pădu la Direcţia generală pen nel Crişan, Petru Dălie, mindia. Cultura este infec
lor muncii — cu realizări deo gram de măsuri menit să a- re. Deci, din nou la tru agricultură şi industrie Ileana Dîmpu, Ionel Hăn- tată de rapiţă şi alte bu
sebite în activitatea pro sigure dezvoltarea producţiei drum... alimentară, în zilele de cilă şi alţii au terminat ruieni şi este atacată ma
ductivă, liotărîţi să înscrie de resurse minerale utile pu s de sîmbătâ şi duminică deja praşila a Il-a. Ace siv de gândaci. Dar coo
din primul an al noului cin se la dispoziţia economiei s-au prăşit mecanic 676 ha laşi lucru îl puteau face şi peratorilor Nicolae Jeleri,
porumb în C.A.P, şi I.A.S.,
cinal contribuţii sporite la naţionale. intre acestea se la forestieri ţ iar manual s-au prăşit 280 Elisabeta Crişan. Floarea Sofron Căzu, Ionel Jeleri,
dezvoltarea economico-socia- detaşează măsura privind no ha în C.A.P. însemnate su I-Iolban, Maria Tomotaş, Emilia Lugojan, Cornelia
lă a patriei. minalizarea programului de acasa prafeţe s-au prăşit în gos Ileana Co robea, loan Se- Balazi, Petru Jeler, Sabin
ta Realizări. Siderurgiştil cercetare a rezervelor de căr podăriile populaţiei iolo- bastian, loan I.upa.ş şi alţii Medrea, Milu Bembea, I.a-
din Hunedoara raportează bune din perimetrele Văii sindu-se prăsitoarele cu care se lasă însă cam mult dislau Boer, ca să numim
pe primele cinci luni şl ju Jiului, avînd în vedere nece Intîlnim pe maistrul de tracţiune animală şi sape pe cîţiva, nici că le pasă.
mătate din an realizarea pe sitatea sporită a economiei exploatare R o mul us Dră- le. în aceste zile s-a ac invitaţi să iasă la pră.şU.
ste prevederile de plan a naţionale de cărbune. Pro goi. După î ni ă ţ i ş a r e ţionat şi la recoltarea fu UN INGINER INIMOS Nici inginerul şef al
C.A.P. Mircea Onea nu a
4 000 tone cocs metalurgic, gramul de cercetare vizează nu poţi să crezi că de rajelor. în total s-.au re ŞI ALTUL I)E.„
45 000 tone de fontă, 10 000 deschiderea de noi cîmpuri curînd a împlinit 60 coltat 591 tone, s-au însi- NEGĂSIT acţionat imediat pentru
tone da oţel Martin şi elec miniere în acest an, în 1982 de ani. De 36 de lozat 1 212 tone şi s-au de distrugerea gîndacului de
tric, 8 500 tone laminate fini şl în perspectivă. ani munceşte la pădure, pozitat 160 tone fin. La C.A.P. Bobilna, pen Colorado care devorează
te. alte produse fizice — can s Construim. în Petroşani, ! de 14 ani numai la Lun- tru a se termina cit mai cultura. Ne întrebăm însă
tităţi pe care le vor maiora ca dealtfel în toată Valea ) ca Cernii. Acum, condu- MECANIZATORI
pinâ la Congresul consiliilor Jiului, se construieşte con 1 ce 90 de muncitori, re- SI COOPERATORI repede praşila la sfeclă si N. BADIU
tinuu. Se construieşte mult,
oamenilor muncii. se construieşte bine. Princi t par Uzaţi în trei parclie- LA DATORIE tratamentul la cartofi, lu-
Rezultate bune înscriu în pala garanţie o dă realiza i te : Dcalu Ursului, Ili- orare care a fost finaliza
perioada care a trecut din rea şl depăşirea planului va ţ reancu şi Sterminosu. A- Prezenţi duminică ■ pe tă simbătă, inginerul şef (Continuare in pag a 2-a)
acest an şi energeticienii de loric pe primele cinci luni la l re de exploatat anual cîmp, acolo unde se hotă
la Mintia. Ei au depăşit pla Grupul II de şantiere Valea ) 20 000 mc masă Icmnoa- răşte soarta recoltei ani
nul la producţia netă cu a- Jiului al T.C.H. Cu acest cu- \ să, dar maistrul susţine întîlnit numeroase aspecte Astăzi, ¡n jurul orei 1-1,00, posturile de radio şi te
nroape 3 milioane lei, la vînt de ordine vor merge la i că va fi mai multă, fiind- de muncă rodnică. Astfel, leviziune vor transmite direct ceremonia sosirii secre
producţia marfă cu peste 4 Congresul consiliilor oameni ! că numai în 4 luni a rea- mecanizatorii losif Răbu- tarului general al Partidului Socialist Revoluţionar
milioane lei, livrînd supli lor muncii delegaţii construc 1 Uzat peste 40 Iq sulă din lea şi Horea Cuteanu con
mentar sistemului energetic torilor de locuinţe din Valea \ acest plan. tinuau praşila mecanică la Somalez, preşedintele Republicii Democratice Somalia,
naţional mai mult de 90 mi Jiului. Unul dintre aceştia i Ajungem 'tn parchetul porumb în brigada de la general-maior Mohamed Siad Iîarre, care, la invita
lioane kWh. — Silvia Boroş, care şi-a ) Sterminosu. li cunoaştem Căinel a C.A.P. Şoimuş. ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general a)
© Angajament. Minerii de cîştigat un binemeritat pres \ pe şetuî de echipă Aurel Dincolo de Băiata, într-o
la Lupeni s-au angajat ca tigiu în rîndul oamenilor i Vlăiconi, pe tractoristul tarla de 10 ha, mecaniza Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii
în cinstea înaltului forum al muncii din construcţiile Văii 1 Petru Păsculcscu şi alţi torul Radu Filuţ lucra cu Socialiste. România, va efectua o vizită oficială de
clasei noastre muncitoare să Jiului - va purta spre înaltul ) membri ai echipei. Toţi prietenie în ţara noastră.
extragă în această lună 2 000 forum al democraţiei munci sînl din satul Ncgoiu,
tone de cărbune peste plan, toreşti angajamerftu! con t harnici la locul de mun- cocs mai mult şi mai bun
întregind sporul de produc structorilor de a depăşi pla- J că cât şl acasă, unde
ţie pe primul semestru al a- nu la construcţiile de lo ) şi-au construit gospodă-
1
nului ia circa 38 000 tone de cuinţe pe primele şase luni t rii trainice. Zilnic faso- din cărbune de Valea Jiului
cărbune, cu 8 000 tSne mai l GHEORGHE GOSTIAN
mult decît prevedea angaja
mentul anual. (Continuare in oag o 2-o) ţ (Continuare în pag. a 2-a) j o
Acţiunea de presă a ziarului nostru în întreprinderi miniere
Calitatea cărbunelui depinde hotărîtor
de organizarea muncii şi a produefiei
în cadrul acţiunii noastre tr-un studiu alcătuit de un tul că, dacă minele din
de presă în întreprinderi colectiv de specialişti de la Valea Jiului ar fi mecani
miniere sub genericul „Cocs I.M. Lupeni, privind cali zate integral, cenuşa medie
mai mult şi mai bun din tatea cărbunelui. Studiul a cărbunelui brut ar trebui
cărbune de Valea Jiului“, stabileşte că, odată cu co să fie de 42,4 Ia sută. în
am căutat să vedem în ce borârea pe verticală, situa anul 1980 cenuşa medie a
măsură mecanizarea influ ţia geologico-minieră a brutului a fost de 43,1, faţă
enţează calitatea cărbune stratelor se înrăutăţeşte, de 40,2 la sută cît era pla
lui, ţinînd seama şi de fap tectonica devine foarte di nificat, deşi gradul de me
tul că tehnologiile de lucru ficilă, apar zone de lami canizare este departe ie a
nare. iar falii cu amplitu fi 100 la suta. După cum
se află într-o continuă per dine mare, cunoscute ca
fecţionare şi, deci, nici po se vede, necazurile provin
fiind transversale. devin mai mult din cauza orga
sibilităţile do îmbunătăţire diagonale. De asemenea, nizării. Una din carenţele,
permanentă a calităţii căr mai stabileşte că tăierea cu asupra căreia trebuie să
bunelui n-au fost epuizate. combina s-a extins în stra- intervină întreprinderile
Iată ce se desprinde din- tele III si V pentru a ob miniere, este aceea a se
ţine productivităţi mari, parării fluxurilor de trans
strate al căror cărbune are port, cele pentru cărbune
teatru, orchestrele de muzi ÎNOT. Ea Călau-Băl au fost combine la recoltarea păioa- un grad mare de cocsifica şi separat cele pentru ma-,
că populară şi uşoară, solişti date în folosinţă două noi selor. a CONCURS. Zilele re, dar şi intercalaţii steri terialul rezultat din lucră
ţ vocali şi instrumentişti. Dia bazine de înot (unul rezer trecuto a avut loc Ia Petro
logul se va încheia cu vizi vat copiilor, celălalt adulţi şani concursul grupelor sa le cu un conţinut de peste rile de pregătiri, E drept,
ta formaţiilor clubului C.F.R. lor), numărul bazinelor exis nitare de Cruce roşie — fa 80 la sută cenuşă, care nu nu peste tot este posibilă,
ţ Sibiu la Simeria. (losif Mer- tente în staţiune ridieîndu-se, za municipala. Pe primele face masă comună cu căr însă ideea nu trebuie res
acelaşi
In
astfel,
la
şase.
E DIALOG ARTISTIC Sl- cea, corespondent), h TABA- trei locuri s-au clasat repre bunele, astfel fiind uşor pinsă din capul locului. Bi
timp, edilii oraşului ne anun
ţ MEHIA-SIBIU. Formaţiile ar RA DE CREAŢIE. Ieri, un ţă că în incinta staţiunii, la zentativele minelor Dîlja, Lu
judeţul
de
din
grup
elevi
tistice atc clubului sindicate peni şi Paroşcni. Grupa sa s de separat în procesul de neînţeles, în acest sens es
ţ lor din Simeria s-au depla nostru, cîştigătorl ai etapei dispoziţia vizitatorilor, stau nitară de la I.M. Dîlja ur preparare. Cam aceasta es te necesar că viitoarele lu
judeţente a concursului de citeva unităţi bine aprovizio \
sat la Sibiu, unde au prezen creaţie literară „Tinere con nate eu răcoritoare şi alte mează să participe ia faza s
tat sîmbătft IX iunie, la clu deie“ şi a celui de creaţie produse de sezon, a INSTRU judeţeană. te situaţia la I.M. Lupeni, crări miniere să aibă pro-
bul C.F.R. din localitate, un plastici — rezervate elevilor IREA COMBIN IERI LOR. Timp \ unde 68 la sută din pro file mai mari. atît pentru
bogat şi reuşit spectacol ia din şcolile generale — au de trei zile s-au desfăşurat ducţie se extrage mecani
faţa ceferiştilor sibienl. Şi-au plecat la Dărmăneştl, jude la Casa agronomului din \ zat. CONSTANTIN IOVANESCU
ţ dai. concursul formaţia cora- ţul Bacău, Sb tabăra naţiona Mintia cursurile de instruire \ Dintr-un alt studiu al
li. grupul Instrumental de lă de creaţie plastică şi lite teoretică şi practică a meca
muzică cultă, formaţia de rară. g NOI BAZINE DE nizatorilor care vor lucra pe I.C.P.M.C., aflăm de la dr.
ing. Lidia Mihăilesou feri (Continuare în oaq a 2-a)
