Page 5 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 5
ce lizrum
K ZILE DE ¡•«„Uu l'ŢIE
MĂRITĂ. La întreprinde- v
rea de bere din Haţeg, co- ţj
miletul U.T.C., sprijinit de |
comitetul sindicatului şi s
consiliul oamenilor muncii g
a organizat zile de produc- 1
ţie record la îmbutelierea s
berii. în aceste zile s-au |
îmbuteliat 1 100 bl bere la |
sticlă, cu peste 50 la sută *.
faţă de prevederile planu- fj
lui. In acest fel s-au li- §
vrat unităţilor de desface- s
re mai mult rle 200 000 sti- J
ele cu bere. □ SA NE CU- H
NOAŞTEM PATRIA. Cercul
turistic al Clubului sindi- â
catelor din Simeria a or- 5
mmm gauizat o excursie docu- *•
montară sub genericul „Să jj
ne cunoaştem patria, tre- S
Anul XXXIII, nr. 7 330 MIERCURI, 3 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani I.C. Orăştie — secţia scula rie. Lăcătuşul matrlţer nord cuiul de luptă, realizările *•
Anca lucrează la repere pentru „Dacia“ 1310 şi „Oltcit“ de- şi frumuseţile ei“. Itincra- Ij
păşinclu-şi sarcinile de plan lunare cu 15 la sută . rul excursiei a cuprins 8
Valea Prahovei, pasul Bra- *«
tocea, Valea Doflanei. (Ar- |
gentina Cioltea, biblioteca- 8
ră la Clubul sindicatelor *
Simeria). b VIZITA IN I
SPRIJINUL ORIENTĂRII 8
ŞCOLARE. Elevii claselor *
a VlII-a, A şi B, de la J
Şcoala generală nr. 5 din 8
Hunedoara au efectuat, sub "
Brigada pe care o con datorită oamenilor — ne vrea să evidenţiez necesi O nouă confirmare a conducerea profesorilor di- |
duce in prezent Petru Co- spunea actualul şei de bri tatea ca reviziile să fie e- riginţi Elena Gavriş şi Le- 8
ontin Biriş, o vizită la li-
roi>ea, la sectorul 1IT al gadă. Atît datorită con fectuate zilnic. Cei care le ceele industriale nr. 1 (mi- jj
minei l-onea, a lucrat cu strucţiei, cit şi tehnologiei mai neglijează în speran valorilor artistice hunedorene nier) şi 2 (energetic) din 8
aproape toate tipurile de de lucru, în urma vechiu ţa că le vor efectua dumi Deva. Aici au făcut cunoş- '
tiută
cu
8
acestor
profilul
complexe experimentate în lui complex locul rămînea nica, pierd mult mai mult. Duminică s-a încheiat nantă valoare artistică şi unităţi de învăţămînt, pre- 8
abatajele minei. De fapt, denivelat, ceea ce crea Duminica pot fi făcute a- faza interjudeţeană a în fior patriotic — „Meşterul zentindu-li-se sălile de cla- *
mina Lonea a probat pe mari greutăţi pentru bri numite reparaţii de am trecerilor din actuala edi Manoie" (al Casei de cul să, laboratoarele şi alte do- *
tchnico-didactice
jj
şi
ţări
viu mai toate tipurile de gada care venea ulterior ploare, însă reviziile sînt ţie a Festivalului naţional tură Hunedoara — instruc sociale ce concură la o. te- i
complexe mecanizate adu- să exploateze fîşia urmă necesare zilnic. Subliniez „Cîntarea României“. Pe tor Cleopatra Pop), şi „Go meinicâ pregătire a ele- s
e FAZA JUDETEA- j}
se in m meritul Văii •lin toare. De aici se trăgeau aceasta' întrucit multe scena Clubului „Siderur- runii de la Ţebea“ (al vilor. A „PRIETENILOR 5
NA
lui. Briigada despre ear e greutăţile brigăzii. Spe complexe, nu numai de la gistul“ din Hunedoara au I.C.S.M. Brad — instruc POMPIERILOR“ s-a desfă- -
vor bim a lucrat cu pri- ram ca noul complex, mina Lonea, se află la a evoluat formaţii de teatru, tor Cornelia Rus) au făcut şurat la Ilia. în prezenţa g
mu 1 tip de complex. Re- „SSP“. să ne vină mai treia sau a patra felie, deci montaje literar-muzicale şi pe membrii juriului să le organelor locale de partid 8
şi de stat, a reprezentanţi- s
după fiecare felie fiind .coregrafice, recitaluri de lor Grupului judeţean de g
reparat şi reintrodus. Or, atribuie superlativul „ex pompieri, probele tcoreti- 8
acestea, oricit de bine ar poezie şi spectacole de mu celent“. Repertoriul forma ce şi practice au demon- •*
fi fost reparate, nu mai zică şi poezie. Ultima pre ţiilor de teatru a exprimat strat buna pregătire a c- |)
cliipajelor. Pe primele trei 8
sînt ca cele noi. Solicită zenţă în „interjudeţeană" momentul actual al dra locuri s-au clasat în ordi- >
mai multă atenţie şi, în a fost ia fel de valoroasă maturgiei originale, un mo ne reprezentativele şcolilor 1}
acelaşi timp, intervenţie. ca şi a celorlalte genuri ment bun, relevat inter generale Ilia (instructor 8
prof. Benonc Popa), nr. 9 *»
In aceste condiţii, com artistice, ureînd în faza pretativ de teatrul popular Hunedoara si nr. 5 Pe- j!
zultatele n-au fost pe mă mult în ajutor. Dar n-a plexul nostru este în mă finală majoritatea forma din Hunedoara, teatrul trib»
sura aşteptărilor, dar nu fost aşa. Nu era dimen sură să taie zilnic două ţiilor aflate la rampa în nescris din Ribiţa sau fol-
numai la această brigadă, sionat pentru presiunile fîşii, adică o avansare de trecerii de duminică.
ci la toate, ceea ce în mari din stratul III, hi 1,20 m. Această avansare Legăturile sufleteşti cu LUCIA LIC1U
seamnă că tipul de com draulica mai ales creîn- permite realizarea în bu spectatorul conferite de
plex n-a fost cel adecvat du-ne multe neajunsuri. ne condiţiuni a sarcinilor momentele de impresio (Continuare in pug. o 3-a)
condiţiilor de zăcămînt. Se rupeau des cozoroacele de plan şi ne-am propus
Nu punem in discuţie a- şi chiar stîlpii. A trecut' să respectăm ciclul de
cum acest aspect. Cert ceva timp, însă pînă la ur două făgaşe zilnic. Ar fi
este faptul că s-a trecut mă a trebuit să-l înlocuim. posibil chiar mai mult, IN ZIARUL PE AZI: Eficienţa adunării generale
la experimentarea unui Vcrbind despre bogata însă tot în sarcina noastră
nou tip. A fost ales com experienţă pe care o au intră şi reviziile pe fluxul s Educaţia juridică —
plexul SSP realizat de ortacii mei am in vedere de transport, îţi care sînt condiţia asigurării unui depinde de modul cum a
constructorii de maşini si şi capacitatea lor de a fa nu mai puţin de şase climat de legalitate în
utilaje miniere de la ce faţă numeroaselor pro transportoare, cu cel din toate sectoarele de acti fost pregătii!
I.U.M. Petroşani. bleme pe oare le ridică abataj, în afara benzilor, vitate o Concursul nos
Experimentarea com funcţionarea complexului. în acest sens, conducerile tru. Tînărul reporter. în multe organizaţii de
plexului trebuia încredin E o realitate că noi ne re sectoarelor şi întreprinde Reîmpăduriri în Munţii partid din oraşul Haţeg Ne vom referi în cele ce
ţată unei brigăzi bine con parăm singuri utilajele, rilor ar putea acţiona în Orăştiei.© Curier cita s-au produs schimbări ca urmează la un singur as
solidate, formată, din oa iar reviziile ne aparţin în vederea creşterii produc din © Dialog cu citito litative evidente în ceea ce pect, şi anume la modul
meni pricepuţi. La condu totalitate. Marele cîştig, ţiei de cărbune — întreţi rii o Dezvoltarea indus priveşte pregătirea şi des în care se întocmesc ma
cerea brigăzii, condusă pî- consider eu, este acela că nerea fluxurilor de trans triei mici — o preocu făşurarea adunărilor ge terialele care se prezintă
nă atunci de Dragoş Te le facem bine, la fel ca e- port şi aprovizionarea bri pare de prim ordin a în adunările generale, în
leagă, a fost adus maistrul lectromecanicii. De fapt, găzilor, cu un accent deo consiliilor populare. • nerale, a şedinţelor de bi unele şedinţe de bix-ou sau
minier Petru Corobea. foarte mulţi membri ai sebit pe brigăzile dotate Semnal. • Reflector. © rou sau plenarelor de co de comitet. Se poate spu
mitete de partid. Acestea,
— Cînd am preluat bri- brigăzii sint policalificaţi. cu complexe mecanizate. Valea Jiului actua prin modul în care sînt ne că în oraşul Haţeg sînt
trada, abatajul se prezen Pentru că a venit vorba lităţi. pregătite şi se desfăşoară, multe organizaţii de partid
ta destul de rău, insă nu de revizii şi reparaţii, aş C. IOVĂNESCU constituie o adevărată tri care acordă o deosebită
grijă pregătirii materiale
bună de analiză temeini lor, care se discută, se
La ordinea zilei în agricultură că a unor probleme majo definitivează şi se aprobă
re strîns legate de condu
cerea economiei, activita în organul de partid, ca
tea cultural-educativă, de numai după aceea să se
mijloacele mecanice şi manuale munca şi viaţa comunişti prezinte în adunarea ge
lor. Există însă şi cazuri nerală, în faţa comunişti
mobilizate la întreţinerea culturilor! cînd, pregătite în grabă, lor.
unele adunări generale sau
în luna martie a.c., de
şedinţe <de birourilor or exemplu, la nivelul orga
Obţinerea unor recolte cooperatoare, între care ganizaţiilor de bază nu nizaţiei de bază de la
cit mai bogate la culturile ® încheierea praşilei la porumb, cartofi, sfe Maria Ciun, Firuca Mun reuşesc să examineze cu S.M.A. Haţeg s-a analizat
de porumb, sfeclă de za tean, Elena Cercea, Aspa- suficientă exigenţă proble modul de utilizare a fon
hăr. legume şi cartofi im clă de zahăr sia Furdui, Maria Simode, mele cu care se confruntă, dului de timp. Raportul a
pune ca ele să fie îngrijite @ Terminarea plantării legumelor Lucreţia Burdea, Maria să reliefeze munca oame
în mod exemplar. Mecani Cărmăzan, Verghelia Cri- nilor, a comuniştilor, să e- făcut o analiză concretă şi
exigentă prezontînd amă-
zatorii şi cooperatorii din şan, Lucreţia Lungu şi al videnţieze experienţa bu
Brănisca, mobilizaţi de or Iosif Boţea, Manea Tovic cum şi erbicidarea. Se a- tele. plantau ultimele su nă si să scoată la iveală GH. CĂLINESCU
ganele locale de partid şi şi mulţi alţii. Mihai Lăpu- propie de sfîrşit şi praşila prafeţe cu ardei şi vinete. lipsurile existente în acti
de stat. folosesc la prăşit ge^n, inginerul şef al coo manuală. La legume, din In total s-au plantat 5 ha vitatea lor în scopul de a
atît mijloacele mecanice, perativei, şi Alexandru cele 76 ha s-au prăşit me ardei, 1 ha vinete, 4 ha fi înlăturate. {Continuare în pag. o 2-aj
cit si sapele. Astfel, unin- Olaru, vicepreşedinte al canic si manual peste 50 varză de vară şi 5 ha var
du-si eforturile au reuşit consiliului popular comu ha. Au fost plantate în ză de toamnă şi s-au se
să încheie prima praşilă nal, ne spuneau că anul cîmp-ardeiul pe 5 ha, var mănat 5 ha cu castraveţi.
la culturile de cartofi, sfe acesta s-a lucrat bine peste za de toamnă pe 12 ha, ro Toate lucrările de semănat
clă de zahăr şi furajeră. tot. că toţi locuitorii par şiile pe 15 ha şi s-au în- şi plantat s-au încheiat,
La porumb s-a terminat ticipă la muncă în cîmp. sămîntat fasolea şi castra iar întreţinerea prin praşi-
prima praşilă mecanică, iar tn unitatea vecină — veţii pe 5 şi, respectiv, 20 le şi stropiri împotriva boli
cea manuală s-a efectuat C.A.P. Bretea Mureşană — ha. In general, în unităţile lor si dăunătorilor este bu
ne aproape 70 la sută din lucrările de întreţinere sînt Consiliului unic Ilia, între nă. La fe] de bine sînt în
suprafaţă. Această unitate la zi. Andrei Bulz, secreta ţinerea culturilor se pre treţinute porumbul, carto
cultivă şi 8 ha cu varză. rul organizaţiei de partid, zintă bine, ceea ce reflec fii, sfecla furajeră. Dintre
Toată cultura — prăşită spunîndu-ne că toţi meca tă interes şi preocupare mecanizatori şi cooperatori
mecanic şi manual — ara- nizatorii şi cooperatorii din partea organelor de se evidenţiază Tiberiu
lă foarte bine. O contribu sînt harnici, a ţinut să e- partid şi de stat, a specia Dorea, şeful secţiei. Achim
ţie însemnată la întreţine videnţieze pe Cătălină liştilor, a tuturor lucrăto Cibu. Vasile Rusu. Vasile
rea culturilor şi-o aduc Luca. Lucreţia Popa, Că rilor ogoarelor pentru soar Bogdan. Petrişor Rîşniţă
mecanizatorii Ştefan Zlăg- tălină Cainanţ, Damaschin ta recoltei. Ioan Radu. Toan Duleant
neanu. Viorel Simina şi Zbegan. La nivelul comu Aceeaşi preocupare pen şi Ioan Sava. Maria Ciun.
Axente Negrilă. Dintre co nei Ilia. din care fac par tru buna întreţinere a cul deputată. Mariana Suoiu.
operatori se evidenţiază, te si C.A.P. Sîrbi şi Ilia, turilor am întîlnit şi la contabilă. Viorica Modrea.
prin promptitudinea cu s-a încheiat prima praşilă C.A.P. Lăpuşnic, din Con Aurelia. Popovici, Vilma
care participă la muncă şi mecanică la porumb, car siliul unic Dobra. Aici, Moise. Aurora Opriş. Petru
calitatea lucrărilor. Mino- tofi. sfeclă de zahăr si fu preşedintele Traian Suba Muntean şi mulţi alţi coo
dora Olar. Ana Brăneţ, rajeră. La cartofi s-a ter şi Aurelia Stanciu. briga peratori.
loan Dobrei. Sabin şi fo minat si a doua praşilă dier de cîmp, împreună Vedere clin centrul oraşului Simeria.
Foto : VIRGIL O.NOIU
sil Lunari. Manea Sabin. mecanică si manuală, pre cu un număr de peste 20 N. BAD1U