Page 50 - Drumul_socialismului_1981_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

Activitatea reprezentanţilor tinerilor în în întâmpinarea Congresului ^"(Urmare din pag. 1)
consiliilor oamenilor muncii nează, Iransporlă şi în­
consiliile oamenilor muncă exprimă carcă în maşini între 9,00 Teleş
30—40 mc. Cîştigă bine :
(Urmare din pag. 1) troşani şi Lupeni. Angaja­ între 2 700—3 000 Iei şi 11.00 Film
capacitatea şi tăria organizaţiei U.T.C. ale acestui an. Faţă de 286 mentul constructorilor în­ sînt toii mulţumiţi. 11.50 Evolu
Ilelua
seamnă mai multe şi mai
Coborim în Lunca Cer­
apartamente, ei s-au anga­ confortabile apartamente pen­ nii de Jos, apoi prin mint
jat să execute 316, ponderea tru minerii şi ceilalţi oameni 12.50 Pagii)
An vizitat de curînd pe întreprindere, interlocu­ tire profesională a tineri­ deţinind-o şantierele din Pe­ ai muncii din Valea Jiului. Lunca Cernii de Sus şi 13.15 Călăii
două centre economice cu torii noştri ne-au vorbit la lor. Bine argumentată, ea a Gura Bordului, urcăm în mea.
la Sn
profil oarecum similar, din acelaşi mod pozitiv. „Ener­ fost aprobată şi s-a trecut parchetul Lăluroasa. 11 13.40 Muzk
municipiul Petroşani — gic, bun mobilizator şi or­ la traducerea ei in viaţă. Delegaţi la înaltul torum muncitoresc căutăm pe maistrul Sil­ româi
I.R.I.U.MP. şi I.U.M.P. — ganizator, activ in muncă Tot în legătură cu învăţă- viu Şeroni. Are numai ÎN JURUI
unde tinerii deţin o pon­ în cadrul organizaţiei şi în minlul mai notăm faptul nouă ani în meserie, dar 14.00 Trans
dere însemnată (de peste consiliul oamenilor muncii, că răspunzînd cerinţelor rezultatele muncii confir­ cerem
ereiai
50 la sută), pentru a vedea unde vine mereu bine pre­ numeroşilor tineri care ur­ Stelarul da la Hunedoara mă priceperea sa şl hăr­ Pârtii
în ce măsură contribuie ei gătit, susţinînd deseori cu mează liceul seral, s-a ho- nicia oamenilor pe carc-i voluţi
la realizarea sarcinilor de discernământ şi maturitate tărît în consiliul oamenilor conduce. Cu cel 38 dc presei
plan, cum este cotată ac­ problemele tinerilor“. muncii, să se solicite uni­ lucrători trebuie să rea- Demo
gener
tivitatea lor în întreprinde­ Că cele spuse aveau aco­ tăţii şcolare organizarea med
re, dar, mai ales, cum reu­ perire faptică ne-am putut cursurilor pe două schim­ 1G,00 Telex
şesc secretarii comitetelor da seama atît din discuţia buri. Şi această situaţie a Le forestieri 16,05—17,00
U.T.C. să ducă cuvîntul ce­ pe care am avut-o cu el, fost rezolvată. Mai greu de 17.00 Seara
garc
lor pe care-i reprezintă în cit şi cercetînd registrul de rezolvat, din motive obiec­ 19.00 Telcji
organul de conducere co­ procese verbale de la şe­ tive, este însă problema lo­ acasă 19,25 Aciua
lectivă, cit de activi sînt ei dinţele consiliului oameni- cuinţelor... 19.40 Omul
In «adrul consiliilor oame­ 20.00 Scara
nilor muncii. Uzeze în acest an 12 000 gare.
mc lemn. Şi ci speră să
„Cîmp
Despre activitatea tineri- rabile®, tis&0c@tului miera
i< de la I.R.I.U.M.P., ingi­ obţină mai mult. Pînă ducţie
nerul Anton Bacu, directo­ la mijlocul lunii mai, Ungar
rul întreprinderii, şi subin- lor muncii. Intr-adevăr Va­ — Sint conştient de sar­ realizase aproape 5 000 22.15 Teleju
ginerul Ernest Rakovsky, sile Arbagie avea dese in­ cina mea ca reprezentanţi mc. Numai în parchetul
Lăluroasa, la dala vizitei
secretarul comitetului de tervenţii ce vizau diferite al tineretului in consiliul noastre, erau peste 1 500
partid pe întreprindere, probleme economice, socia­ oamenilor muncii — subli­ mc, lără a socoti şl can­
ne-au vorbit numai la mo­ le, cultural-sportive etc., în nia Izidor Căpeţ. De aceea
dul superlativ. care era implicată organi­ ţin un permanent contact titatea din parchetul Cer- L jCURE
— Colectivul nostru a în­ zaţia de tineret. Bine pre­ cu birourile celor 15 orga­ nişorita. Silviu Şeroni ne dioprogran
cheiat cu bune rezultate gătit, cunoaşte în amănunt nizaţii U.T.C. din întreprin­ vorbeşte cu căldură des­ Radiojurna
pre colegii lui de mun­
anul trecut, înregistrează problemele organizaţiei, a- dere, particip frecvent la că : Cornel Bărboni, ioan presei; 8,1
diilor; 9,00
şi în continuare rezultate tît punctele bune cit şi ce­ adunările generale U.T.C. Prcjban, Petru Mardan, 9.05 Răspui
bune în producţie — ne le nevralgice, inimos dar, De acolo îmi extrag multe Auguslin Slănescu şi al­ lor ; 10,00 AII
10.05
spune inginerul Bacu. Pe in acelaşi timp, modest. din problemele pe care le j ţii. Are însă un „oi“. 10,25 Atlas
primele 5 luni din anul a- Consideră că rezultatele în ridic în cadrul organului Pc Ştclan Tripşa — o/e- col zile şi nopţi la cînd ca Mioriţa ;
cesta ne-am depăşit planul muncă dau singure răspun­ de conducere colectivă. Dar lcirul — j 1 şire tocilă Hune­ să-i adauge strălucire şi Maşinile. Nu 1 s-au re­ ştiri ; 11,0
partizat maşini şl nu mai
l
Chiriac;
la principalii indicatori : sul asupra activităţii unui doara, toată fara. Este unul durabilitate. avea unde 'să depoziteze ră Radio-'
producţia netă — 104,9 la sau colectiv. Şi pînă în în acelaşi timp fac cunos­ dintre cei mai destoinici Şi dacă scriem cu ma­ lemnul. Ne spune că, da­ publicitate
sută, marfă — 101,5 la su­ prezent rezultatele ute- cute tinerilor toate hotărî- plămăditori ai metalului juscule despre Şlelan Tripşa că cei de la U.M.T.C.P. ştiri; 12,05
tă, globală — 106 la sută, ciştilor de la I.R.I.U.M.P. rile şi măsurile adoptate de românesc. Munca şi pasiu­ o iacem pentru că datorită clorului n(
ce patrioţi
iar productivitatea muncii confirmă. Stau mărturie nu consiliul oamenilor muncii. nea sa, puse în liecare cu­ atributelor sale de profe­ depuneau mal mull inte­ la 3; 15,00
am realizat-o în proporţie doar cele în producţie, ci în continuare, după ce pă de melcii lierbinlc sînt sionist desăvîrşit al otelu­ res, drumurile calamitate 16,00 Radii
puteau li mai repede re­
de 105,6 la sută. Fără îndo­ o seamă de alte realizări ne-a expus o serie de re­ incrustate In tractoarele, lo­ lui, conducător politic şi făcute... Doar strădania ordonate
Permanem
ială că aceste rezultate nu în diverse domenii, din ca­ zultate frumoase, obţinute comotivele şi navele care sufletist în tot ce întreprin­ picherului din zonă, Cor­ soare rom
erau posibile fără contri­ re vom releva doar una : de tineri in producţie, ac­ ne duc faima în lume, in de, cu şi pentru tovarăşii nel Slănămircscu, nu s-a tul medici
buţia celor aproape 600 de planul economic al organi­ tivitatea cultural-educativă săi de muncă, i-au convins de ştiri ; 1
tineri care muncesc în uni­ zaţiei U.T.C. pe anul 1981 şi sportivă, mai puţin con­ industria chimică, aeronau­ pe aceştia să-l aleagă se­ dovedit suiicicntă. nul femei
Aici, sub culmea M1-
le eterne
tică, în cele mai importan­
tatea noastră. a fost realizat şi depăşit vingător a fost atunci cînd te şi de precizie instalaţii cretar de partid al comite­ clăuş, hotar între jude­ Orele seri
Susţinînd afirmaţiile con­ încă din trimestrul întîi. a încercat să ne explice tului de la O.S.M. II, iar zi­ ţele Hunedoara şi Caraş- pămîntulu
Concert c
ducătorului unităţii, secre­ Organizaţia U.T.C. de la motivul nerealizării planu­ şi utilaje româneşti, în în­ lele trecute să-l propună Sevcrin, am avut prile­ Iară; 21,00
tarul comitetului de partid I.U.M.P. cuprinde peste lui economic decît în pro­ suşi mersul nostru spre con­ candidat pentru Consiliul jul să cunoaştem lores- 21.05 Romi
evidenţiază şi celelalte la­ 1180 de tineri. Care sânt porţie de 30 la sută de că­ tinuu progres. National al Oamenilor Mun­ tieri atît la locul de trial conte
şlagăre îi
turi ale activităţii organi­ principalele probleme ridi­ Tripşa, primul Erou ai cii. Oamenii au, ca întot­ muncă, cît şl la el aca­ zi într-o o
zaţiei U.T.C., a majorităţii cate în cadrul organului de tre organizaţia U.T.C. şi cît Muncii Socialiste din Hu­ deauna, încredere în el, să. Sini oameni aspri ca stop muz*
tinerilor ! participarea bu­ conducere colectivă de că­ de des se schimbă artico­ nedoara, este omul faptelor precum Ia rîndu-i, el are a- natura unde trăiesc, dar
nă la viaţa de organizaţie, tre Izidor Căpeţ, secretarul lele In gazeta de perete „Ti­ demne, 'ai cuvintelor puţi­ ceeaşi încredere nestrămu­ buni la suflet. Sînt tă­
numeroase acţiuni politico- comitetului U.T.C. ? Cum neretul şi producţia“ deoa­ ne, măsurate, spuse din con­ tată In cel ce, alăturîn- ietori de lemn din tată-n
educative şi cultural-spor- au fost ele realizate ? O rece în ziua vizitei r oastre ştiinţa lui adîncă de comu­ du-i-se, duc laolaltă tot ce liu, mlndri şi bucuroşi
tlve, realizările prin mun­ primă problemă, supusă a- articolele aveau peste o nist şi revoluţionar. Otelul economia naţională le-a în­ că munca lor este apre­ DFr i
că patriotică etc. tenţiei consiliului la înce­ lună vechime. e viata lui cotidiană. Pen­ credinţai spre realizare. ciată şi răsplătită cum tria) , C<
Despre Vasile Arbagie, se­ putul anului, viza organiza­ tru magma din cuploare se cuvine. Femeia d
de vară);
cretarul comitetului U.T.C. rea unor cursuri de pregă- M. LIONEL consumă de un siert de se- DORIN CORPADE îmi sare
în căutar
derurgistt
Bobi
ta);
Calitatea cărbunelui depinde i Imperativul acestor zile la sate structorul
Vlnătoare
rea) ; i
hotăritor de organizarea Toate forţele SITUAŢIA RECOLTĂRII FURAJELOR PE CONSILII unele unităţi I.A.S. nu s-a Wilko (7 :
gării (Re)
UNICE AGROINDUSTRIALE ŞI I.A.S. cosit nici 50 la sută din Divina E
mecanice, LA DATA DE 15 IUNIE suprafaţa ocupată cu aces­ Femeia f;
muncii şi a producţiei • toţi cooperatorii te culturi. Iar în alte uni­ toresc);
secolului
tăţi unde cositul s-a în­ LONEA:
nerul) ;
(Urmare din pag. 1) diucem un argument. Se la prăşit U/M verde Trifoi îene naturale Fineţe Insilozat cheiat, furajele sînt lăsate dragostea
Culturi masă
ştie că multe abataje me­ şi recoltarea Consiliul în clăi pe cîmp — aşa cum resc); Al
rezolvarea acestei situaţii, canizate din Valea Jiului furajelor ! Ha pi. R. PI. R. PI. PI. se vede si din fotografia a- Iii de mi
toresc); 1
cît şi pentru a permite des­ au tavan artificial. Minerul lăturată. In ceea ce priveş­ şuiul (Stc
74
72
07
făşurarea corespunzătoare şef de brigadă Costică Po­ Brad 378 245 101 135 2194 67 1304 1920 te cositul fîneţelor natura­ TIE: Apr
1260
45
1975
3420
171
Deva
a introducerii mecanizării, pa de la Lupeni, sectorul (Urmare din pag. 1) Simeria 242 237 160 135 576 120 3417 2750 le, suprafeţe mai mari s-au dragoste
re
neobi
utilajele fiind de gabarite IV, ne spunea că un ast­ Haţeg 555 335 246 65 8445 15 4865 3750 realizat în consiliile unice GEOAGU
91
mult prea mari pentru a fel de tavan trebuie să de ce nici factorii de răs­ Toteşti 17C 325 138 60 5680 10 1515 7Ü0 Simeria, Ilia, Orăştie şi lişti în S
2679
260
2485
19
157
83
33
Călan
permite manevrarea mai stea şase luni pînă la des­ pundere de la Consiliul Huned. 52 77 90 31 2013 8 825 337 I.A.S. In alte consilii care domiciliu
HAŢEG :
uşoară pe galeriile de pro­ chiderea unui nou abataj popular al comunei Hărău Ilia 231 325 146 125 143G 155 4960 2080 au de recoltat mii de hec­ (Popular)
53
1941
44
87
filul actual. sub el. Dar în practică nu nu iau măsurile ce se cu­ Dobra 195 377 137 nc 2995 215 1564 1100 tare, cum sînt Haţeg, cu nierii; Câ­
450
5580
304
1005
Orăştie
Un alt aspect de neco- se întâmplă aşa. La secto­ vin. într-o situaţie asemă­ Geoagiu 150 132 204 35 1024 42 2510 550 peste 8 400 ha, şi Toteşti ţiva (Cas
relare între mecanizare şi rul IV, unde lucrează el, nătoare se află şi cultura I.A.S. 500 555 298 108 510 210 2180 3530 cu mai mult de 6 500 ha, MERIA:
(Mureşul]
calitatea cărbunelui este complexele funcţionează u- de porumb de peste drum, s-au cosit doar 15 şi res­ şi bunici
cel al folosirii complexelor nul după altul, însă distan­ care are mare nevoie de pectiv 10 ha ! Consiliul unic
neadecvate condiţiilor de ţa în timp între două com­ sapă. Tot aici, ca şi la bri­ Aşa cum rezultă din da­ cum sînt Simeria, Deva, Hunedoara a recoltat 8 ha,
zăcămînt. La Paroşeni, de plexe nu este nici pe de­ gada din Cărpiniş a C.A.P. tele de mai sus, acţiunea llia şi unele I.A.S. Avem Dobra rt ha, Geoagifi 42 - ÎL 1
exemplu, în stratul 18 es­ parte de şase luni, ci mult Simeria, sute de clăi de tri­ de recoltare, strîns, trans­ insă în cîteva consilii o si- ha, Deva 45 ha şi Brad G2r*M<td<î
te folosit un complex cu o mai mică. Este necesar să foi stau pe cîmp. La grădi­ port şi însilozare a fura­ tuaţie necorespunzătoare la 67 ha. Este extrem de pu­ Rezult
deschidere mult mai mare se studieze posibilităţile de na de legume a C.A.P. Si­ jelor se desfăşoară cu re­ recoltarea trifolienelor. La ţin. La Ghelari nu s-a co­ dip 14 i
decit stratul de cărbune, a- reducere a conţinutului de meria instalaţia de udat se zultate bune în unele con­ Oălan, Hunedoara, Dobra, sit nici un hectar.
Extr.
cesta fiind nevoit să taie, steril din cărbunele brut afla in repaus... silii unice agroindustriale Geoagiu, Brad, Haţeg şi in Timpul este înaintat şi Extr. î
pe lingă cărbune, şi un prin stabilirea variantei orice întîrziere duce la pa­ Extr.. £
strai de 20—30 cm din va­ optime de separare (sepa­ gubă. De aceea se impune
tră. deci steril, ceea ce în­ rare în subteran sau la su­ să se treacă cu toate for­ lei. Fond
seamnă cam 22 la sută din prafaţă) a sterilului din ţele, folosindu-se atît mij­
producţia complexului, fă­ cărbune. Aceasta deoarece loacele mecanice şi mai
ră să mai punem la soco­ creşterea conţinutului de ales coasele la recoltarea
teai;’ şi gradul mai mare cenuşă afectează recupera­ fîneţelor, pentru ca fiecare E'ţŞitiisrÎJuA
d-e uzură a utilajului. Da­ rea în sorturile superioare, unitate, folosind toate re­
că mai intervine şi o in­ in special in cărbunele pen­ sursele, să-şi asigure nece­ Timpul
tercalare de steril în strat tru cocs, avînd în vedere că sarul de fin, precum şi un ziua de
me răcoi
procentul este mult mai ori cît ar creşte cenuşa căr­ surplus de 10 la sută. în riabil. Iz
mare. eventualele surpări bunelui brut, conţinutul de multe consilii, aşa cum re­ Vîntul v
mărind şi ele conţinutul cenuşă al cărbunelui pen­ zultă din datele de mai est şi si
rile max
de cenuşă. Deci, încă o de­ tru cocs trebuie să rămină sus, sînt mari restanţe la între 20
monstraţie că nu mecani­ acelaşi, iar cererea pentru însilozarea furajelor faţă de cele mir
zarea ca atare, ci mai ales acest cărbune este tot mai plan. Toate consiliile popu­ grade,
ceaţă pe
organizarea muncii şi a mare. Şi să mai reţinem că lare şi consiliile unice agro­ La mu:
producţiei în condiţiile importul de cocs este mult industriale trebuie să ia mă­ să cu (
mecanizării este principala mai scump decît orice in­ In multe unităţi, cum sint cele din Hărău, Banpotoc, Simeria şi altele, se află in cîmp suri ca unităţile agricole cădea pl
prezenta
ca iă a slabei calităţi a vestiţie în vederea îmbu­ mari cantităţi de furaje care aşteaptă să fie transportate şi depozitate. în fotografie: Că­ din raza lor de activitate circa 10C
cărbunelui. nătăţirii calităţii cărbune­ piţe dc trifoi netransportate pe terenurile C.A.P. Banpotoc. • să însilozeze cantităţile de de servir
Tot în acest sens mai a- lui. furaje planificate.
/