Page 53 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 53
Le invitaţia tovarăşului Nicolae Geauşescu, ieri
a începi! vizite în ţara noastră a preşedintelui
Republicii ¡teocratice Somalia, Mohamed Sied Barre
Ceremonia sosirii
La invitaţia tovarăşului Vizita înaltului sol al po social, al destinderii şi în
Nicolae Ceauşescu, secretar
ORGAN At COMITETULUI JUDE TEAM HUNEDOARA AL P C,m general al Partidului Co porului somalez în ţara ţelegerii in întreaga lume.
noastră, convorbirile la ni
Ceremonia sosirii şefului
munist
Român,
vel înalt româno-somaleze
preşedin
statului somalez a avut loc
Republicii
Socialiste
tele
Şl AL C O N S I L I U L U I Mii U L A R J U D E T E A N România, marţi la amiază, ce vor avea loc cu acest pe aeroportul Otopeni. Pe
prilej, reprezintă un mo
se
aerogării
frontispiciul
a sosit în Capitală, într-o ment de mare însemnăta aflau portretele preşedin
vizită oficială de prietenie te în cronica relaţiilor de ţilor Nicolae Ceauşescu şi
in România, general-maior prietenie şi colaborare Mohamed Siad Barre, în
Anul XXXIII, nr, 7 342 MIERCURI, 17 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani Mohamed Siad Barre, se dintre România şi Soma cadrate de drapelele de
cretar general al Partidu lia, ele urmând să deschi
lui Socialist Revoluţionar dă noi orizonturi conlu stat ale României şi So
Somalez, preşedintele Re crării bilaterale în folosul maliei.
Toată suflarea comunei să se afle publicii Democratice So ambelor ţări şi popoare, al (Continuare în pag. a 4-a)
cauzei păcii şi progresului
malia.
pe cîmp !a prăşit, la cositul, adunatul Începerea convorbirilor oficiale
La Palatul Consiliului de
şi transportul furajelor Stat au început marţi, 16 dintele Republicii Demo înscrie ca un moment im
cratice Somalia.
portant în evoluţia poziti
iunie, c o n v o r b i r i l e La convorbiri participă vă a relaţiilor bilaterale.
Tovarăşul loan Ştef, se şila întîi la sfecla de zahăr rie, Remus Braţe, Valeri oficiale dintre tovară persoane oficiale române Conducătorul partidului şi
cretarul comitetului comu se apropie de sfîrşit, evi Mica, Alexandru Popa şi şul Nicolae Ceauşescu, se şi somaleze. statului nostru şi-a expri
nal de partid, primarul co denţii ndu-se La această lu alţii. Dori Oncoş lucrează cretar general al Parti T o v a r ă ş u l Nicolae mat convingerea că actua
munei Veţel, ne-a spus, cu crare cooperatorii Felicîa ca magazineră la C.A.P. dului Comunist Român, Ceauşescu a salutat cu lul dialog româno-somalez
prilejul discuţiei ce am a- Ludovic, Maria Avrămes- şi susţine că are foarte preşedintele Republicii So căldură vizita in România la nivel înalt se va încheia
v.ut-o la sediul consiliului cu, Maria Coţ, Nicolae mult de lucru la magazie cialiste România, şi genc- a secretarului general al cu un bilanţ rodnic, con
popular, că întreţinerea Dumbravă şi alţii. şi n-are vreme de săpat. Partidului Socialist Revo ferind, prin rezultatele sa
c u l t u r i l o r , recoltarea, Avram Bulea a prăşit po ral-maior Mohamed Siad le, noi dimensiuni conlu
transportul şi depozitarea rumbul repartizat, dar Barre, secretar general al luţionar Somalez, preşe crării prieteneşti dintre
f u r a j e l o r se desfăşoa parcă în bătaie de joc. în Partidului Socialist Revo dintele Republicii Demo
ră corespunzător. Adi Agricultura se face urma ,,pra,silei“ tulpinile luţionar Somalez, preşe- cratice Somalia, care se (Continuare in pag. a 4-a)
că : „la cele două coope pe ogoare, nu în sedii au rămas foarte rare. Din
rative agricole de produc păcate, isprava lui A.B. s-a
ţie — Leşnic şi Veţel — şi birouri ! descoperit după ce a fost
s-au făcut două praşile săvârşită.
mecanice la cartofi, sfeclă O suprafaţă întinsă de în întâmpinarea Congresului
şi porumb ; a fost prăşită cartofi e înăbuşită de bu
manual cultura de sfeclă, Cu totul alta este situa ruiană şi n-are cine s-o
morcovi şi o bună supra ţia la C.A.P. Veţel. Aici sape, iar cele două conta consiliilor oamenilor muncii
faţă cultivată cu porumb ; erbicidarea nu a reuşit bile ale C.A.P. stau bine
a început şi se desfăşoară (cum vor justifica eşecul mersi în biroul lor răcoros,
în ritm tot mai rapid co- acesta inginerul Ioan Nis- în compania magazinerei
sirea culturilor furajere“. tor, conducătorul tehnic al amintite mai sus, îndelet-
unităţii ca şi specialiştii de nicindu-se cu mişcarea liîr- lealizări, angajamente, propuneri, măsuri, acţiuni
la Consiliul unic agroin
CE ARATA STAREA tiilor şi mai ales cu tacla
UE FAPT dustrial Deva ?) şi a fost le. Şi acestea toate sub Colectivele de oameni ai altele, diversificarea produc gresul consiliilor oamenilor
nevoie să se sape manual
Convinşi că din cîmp morcovii, cartofii şi porum privirea îngăduitoare a lui muncii din judeţ îşi amplifi ţiei, îmbunătăţirea indicilor muncii, să amplifice rezulta
starea de lucruri se vede bul. Mulţi cooperatori au Francisc Ga.şpar, preşedin că eforturile şl preocupările calitativi ai tuturor produse tele bune, să recupereze inte
mai clar decât de la pri ieşit la timp să-şi pră tele cooperativei. în producţie, raportează noi lor. Acum, la recenta adu gral restanţele la producţia
mărie, am întreprins îm şească porţiile repartizate, succese in întîmpinarea Con nare generală a reprezentan de masă lemnoasă, să în
preună cu Gligor Cacovea- dar n-au fost puţini nici IARBA SE USUCĂ gresului Consiliilor oamenilor ţilor oamenilor muncii, pre cheie primul semestru cu re
nu, secretar adjunct cu cei care s-au lăsat greu PE CÎMP, IAR COSAŞII muncii. mergătoare forumului clasei zultate bune la majoritatea
probleme de propagandă al convinşi să pună mina pe STAU LA BUFET o întreprinderea de mate noastre muncitoare, s-au ra principalilor indicatori de
comitetului comunal de Şi în ceea ce priveşte riale de construcţii Bîrcea. portat rezultate bune în a- plan.
partid, un raid prin co sapă. Printre ei se numă recoltarea furajelor, C.A.P. Propunerile făcute de oame ceastă direcţie, confirmin- în programul unitar de
mună. La C.A.P. Lesnic ră Emanoil Buiţ, care sus Lesnic — după spusele nii muncii in adunarea gene du-se astfel capacitatea de măsuri, adoptat în adunarea
recolta de porumb şi car ţine că a plătit pe cineva rală de la începutul anului mobilizare şi acţiune a aces generală a oamenilor mun
tofi este frumoasă, curată, să-i lucreze porţia repar TRAIAN BONDOR Se înfăptuiesc neabătut. in tui destoinic colectiv de cii, _au fost înscrise acţiuni
întrucât s-a făcut o erbi- tizată (de unde o astfel do programul de măsuri stabilit muncă, îndrumat cu compe majore privind perfecţiona
cidare de calitate, iar pra- metodă ?), Petru Cancela (Continuare în pag. a 2-a) atunci s-au prevăzut. . printre tenţă de organizaţia de rea activităţii de exploatare
partid. Şi nu numai atît. Oa şi transport, aplicarea unor
menii muncii de aici s-au tehnologii moderne de ex
Tehnologii noi pentru angajat ca pîna la deschi ploatare în parchetele fo
derea lucrărilor Congresului
restiere, îmbunătăţirea activi
să realizeze suplimentar pre tăţii de întreţinere şi repara
extracţie ei valorificarea huilei ¡P vederilor de plan 1000 mc ţii p utilajelor, onorarea rit
beton armat şi 40 tone vată
mică a contractelor faţă de
minerală, să depăşească cu
16 la sută planul la produ beneficiarii interni şi externi.
Rezultatele obţinute, anga
Asigurarea independenţei tării ştiinţifice privind
energetice a ţării — o- dezvoltarea tehnică şi teh se prefabricate, cu 60 la su jamentele asumate, măsurile
propuse sînt expresia gîndi-
tă la diverse structuri din be
biectiv stabilit de Con nologică a unităţilor mi ton armat şi cu 27 la sută rii colective a oamenilor
gresul al XII-lea al parti niere pentru creşterea pro la beton celular autoclavizat muncii, a participării lor ne
dului — a devenit princi ducţiei de cărbune, iar pe armat. mijlocite la autoconducere,
pala preocupare a indus de altă parte, a supus a- la actul de decizie.
triei extractive, realizarea tenţiei cîteva teme majo Dealtfel, rezultatele obţinu
sa fiind posibilă numai re care merită o cercetare te de la începutul lunii con o Grupul de şantiere pen
prin valorificarea supe aprofundată şi prioritară stituie argumentul edificator tru construcţii forestiere şi
rioară a resurselor de com din partea tuturor cadre al împlinirii acestor angaja industriale. Depăşirea planu
bustibil, a cărbunelui în lor tehnice de specialitate. mente. lui de lucrări în antrepriză
primul rînd, pe măsura Cele 27 de teme de strin © întreprinderea forestieră cu peste un milion lei, a pla
cerinţelor economiei na gentă actualitate pentru de exploatare şi transport nului de beneficii cu 19 la
ţionale. în această idee mineritul Văii Jiului şi al Deva. Analizîndu-şl cu spirit sută, a productivităţii mun
s-a înscris şi sesiunea de ţării au subliniat ¿■forturi de răspundere şi înaltă exi cii, calculată pe baza pro
comunicări ştiinţifice cu le specialiştilor din com genţă muncitorească activi ducţiei nete, cu 3,1 la sută
tema „Tehnologii noi pen partimentele de execuţie Hiu Mare-Retezat. Atelierele centrale Uaţt'K- Tinerii re tatea din primele cinci luni şl reducerea cheltuielilor la
tru extracţia şi valorifica şi coordonare din Valea paratori de motoare cu arde re internă, Minus Tomoni şi ale anului, forestierii din ju
harnicii
din
muncitori
Nicolae
printre
numără
Vinţan,
se
rea huilei“, organizată de Jiului pentru ridicarea ni acest colectiv. Foto: VIRGIL ONOIU deţ s-au angajat ca în a-
Institutul de cercetări şi velului tehnic al exploată ceastă lună, pînă la Con- (Continuare în pag. o 2-a)
proiectări miniere pentru rii şi valorificării cărbu
cărbune Petroşani. Timp nelui. Preocupările din
de două zile, colectivul de ultimul an s-au concentrat COMITETUL EXECUTIV COMITETUL EXECUTIV
cercetători de la I.C.P.M.C. mâi ales asupra abatajului,
a făcut un rodnic schimb pentru modernizarea lui, AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI AL CONSILIULUI POPULAR AL JUDEŢULUI
de idei cu specialişti din ca unitate hotărâtoare pen HUNEDOARA HUNEDOARA
instituţii similare, cu cei tru capacitatea de produc
din învăţământul superior ţie a minei. Ca urmare, se In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de organizare In temeiul dispoziţiilor Legii 57/1968 de organizare şi
şi liceal, precum şi cu cei găsesc în fază de cerceta şi funcţionare a consiliilor populare, funcţionare a consiliilor populare,
din întreprinderile miniere re experimentală sau de Convoacă ADUNAREA CETĂŢENILOR din judeţul Hu Convoacă Consiliul popular al judeţului Hunedoara în
şi de preparare. valorificare direct în pro nedoara, pentru ziua de 20 Iunie 1981, ora 8, în sala sesiunea a şasea din cea de-a opta legislatură pentru
Desfăşurat pe trei sec ducţie unele tehnici şi teh festivă a Consiliului popular judeţean, cu următoarea or ziua de 20 iunie 1981, ora 8, cu următorul proiect al or
ţiuni — metode şi tehno nologii noi pentru îmbu dine de zi : dinii de zl :
logii de exploatare, meca nătăţirea construcţiei ta 1. Raport al Consiliului popular judeţean şi al Comite
nizare şi automatizare, vanului artificial la straie tului executiv cu privire la executarea lucrărilor edilitar- 1. Preocuparea comitetelor şi birourilor executive ale
prepararea şi valorificarea le groase, unele metode şi gospodăreşti, întreţinerea şi gospodărirea fondului locativ, consiliilor populare, a unităţilor agricole socialiste şi de
cărbunilor — simpozionul mijloace mai operative industrie alimentară, pentru constituirea resurselor de a-
a scos în evidenţă, pe de pentru prevenirea şi com repartizarea locuinţelor, asigurarea aprovizionării popu provlzionare a populaţiei judeţului cu carne, lapte, legu
o parte, aportul colectivu baterea focurilor de mină, laţiei, soluţionarea propunerilor, sesizărilor şi reclamaţii- me şi fructe potrivit Legii nr. 13/ 1980.
lui I.C.P.M.C. la elabora perfecţionarea continuă a lar, hotârîrile şi măsurile adoptate de Consiliul popular şi 2. Program de dezvoltare a turismului judeţului Hune
rea tehnologiilor noi în abatajului mecanizat şi în modul în care au fost aduse la îndeplinire. doara în perioada 1981-1985.
vederea extracţiei şi valo C. IOVĂNESCU
rificării superioare a căr Preşedinte, Secretar, Preşedinte, Secretar,
bunelui. precum şl sarci RADU BALAN NICOLAE STĂNCULESCU RADU BĂLAN NICOLAE STĂNCULESCU
nile ce stau în faţa cerce- (Continuare în pag, o. 3-a)
