Page 54 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 54
V
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
în spiritul orientărilor Congresului 0.8,S. R.
leale suflarea comunei să se alie pe mp,
5 T-eie'»
Cum se exercită autoritatea sindicatului la prăşii, la cositul, adunatul şi transportul furajelor
i(i,fl() Fotbal :
ciuj-Nap«
1st asigurarea şs pregătirea forţei ie muncă (Urmare din pag. 1) tat luni 15 iunie, bufetul 8—8,30 şi abia apoi sînt nul Hu
Campiona
scoase la păşune ; iar sea
din localitate la orele 15
divizia A
preşedintei Virginiei Be era plin de muşterii care ra, pe la 17—17,30, se în ne direct
Tragerea
în trop "¡liderii „Victoria" depistarea locurilor de rinţelor, am urmărit creş lea — stă bine. Aici s-a se ospătau cu tării (dealt torc în tabără. Aşa că pasc 17.50 Clubul Uj
Călan i-au revenit în ulti muncă unde poate fi înca terea nivelului de pregăti cosit şi însilozat tot loliu- fel, unitatea nici nu are doar 7—8 ore pe zi. Se 18.50 1001 de s
ma perioadă sarcini deose drată forţa de muncă fe re profesională a forţei de mul, se munceşte la coasa altceva). Situaţia imipune discută ideea ca vitele să 19,00 Telejurna
19,25 Ac.tualitai
bite pe linia asigurării şi minină, organizarea de tes muncă, materializată în întîi la fin, unitatea a- luarea de măsuri urgente fie aduse la păscut pe la 19.50 Călătorie
mai ales îmbunătăţirii ca tări pentru încadrare şi îmbunătăţirea calităţii pro vînd condiţii să-şi realize pentru a se acoperi nece 3—4 dimineaţa, pentvu ca mea — I
lităţii forţei de muncă calificare. duselor noastre şi in spe ze balanţa furajeră la toa sarul de fin. Trebuie să se la mulsul de dimineaţă să sus. Repo
pentru noile capacităţi in în urma acestei acţiuni cial a pieselor turnate şi a te capitolele, ba chiar să-şi cosească tot terenul ce pro nu fie flămînde. Ideea însă, 20,15 Tclecinem
„Mari aci
dustriale, ca unul din au fost încadrate peste 900 fontei cenuşii. Pînă în pre alcătuiască şi o rezervă. La duce iarbă, se poate cosi pînă nu va fi aplicată, nu Rizori“. A
principalii factori de care de femei şi calificate în zent în întreprinderea C.A.P. Veţel previziunile chiar o parte din păşune, va da lapte... Nu pot fi Robin Ho
depinde realizarea la timp meseriile de operator pen noastră au fost organizate în acest domeniu sînt pe orice capăt de tarla, ba absolviţi de vină nici în râ tv.
studiourili
si in condiţii de eficienţă tru tratarea apei tehnolo 28 cursuri de perfecţiona simiste : sfecla furajeră a chiar şi suprafaţa de lin grijitorii, in special cei de 21.50 Program
economică a sarcinilor pre gice, macaragiu, sudor, tur re, la care au fost cuprinşi germinat foarte slab, avînd gă stîlpii de înaltă tensiu la C.A.P. Veţel, care nu se 22,10 Telejurna
văzute în planul economi- ti ător-miezuitor, eleetrici an, 1 321 muncitori. o densitate necorespunză ne. în ce priveşte asigura prea omoară cu firea. Se
co-financiar al întreprin mecanic la maşini şi uti Perfecţionarea pregătirii toare, lolium nu s-a semă rea furajelor nu trebuie paratoarele de lapte func
derii. laje, fochist la cazane, ma- profesionale a personalu nat, fîneţele, deşi se întind acceptată nici o scuză, nici ţionează cu mari intermi
Avind în vedere indica nevrant de vagoane, me lui muncitor din I.V. Că pe 300 ha, au iarbă puţi un „nu se poate“. tenţe şi astfel viţeilor li
ţiile date de conducerea seriaş de cale, maşinist la lan, pe anul 1981, se des nă şi încă n-a început co „MISTERELE“ se dă lapte nesmîntînit. BUCUREŞTI
partidului la Consfătuirea bandă, magaziner, electro- făşoară pe baza programu- situl. S-au cosit doar su PRODUCŢIEI MICI Deci, scăderea producţiei dioprogramul i
de lucru de la C.C. al carist etc. Au mai fost lua lui-cadru de perfecţionare. prafeţele aşezate de lingă DE LAPTE de lapte ţine de organiza Radiojurnal;
P.C.R. din septembrie 1978, te şi alte măsuri printre La cuprinderea personalu şosea şi caiea ferată, în li rea activităţii în zootehnie, presei; 8,10 O
diilor; 9,00 Bu!
în scopul îmbunătăţirii ac care : încadrarea în muncă lui în acest program s-a vezi. Dar se află încă su La Veţel producţia de iar această organizare de 9.05 Răspundeţi
tivităţii de planificare, or a absolvenţilor de liceu ţinut seama de o serie de prafeţe mari necosite la lapte a început să scadă a- pinde de conducerile celor lor; 10,00 Bul<
ganizare şi evidenţă a pre industrial (atît din Călan criterii, priorităţi şi perio Mintia, Veţel — chiar la jungindu-se la circa 1 200 1 două cooperative. Altfel 10.05 Interpreţi
populară;
10,:
gătirii, promovării şi per cît şi din alte localităţi) dicităţi ce au fost stabilite intrarea în sat, pe margi zilnic. Conducerile celor spus, producţia de lapte socialiste; 11,0
fecţionării forţei de mun şi şcolarizarea întregului de consiliul oamenilor nea şoselei şi a căii fera două cooperative nu-şi ex este direct proporţională ştiri; 11,05 Mi.
că, consiliul oamenilor personal necalificat din în muncii şi comitetul sindi te, unde iarba înaltă şi plică fenomenul. Or „mis ou capacitatea organizato nlcrilor; 11,35
ră radio-tv. ;
muncii şi comitetul sindi treprindere. catului in cadrul acţiunii bogată se usucă. Asta în terul“ este simplu : Vitele rică a celor puşi să con de ştiri; 12,05
catului au luat o serie de în urma măsurilor luate „Politehnica muncitoreas vreme ce, cum am consta se mulg pînă pe la orele ducă treburile obştii. folclorului nor
măsuri pentru ca între s-a reuşit asigurarea între că“, la care participă 1 665 rizont ştiinţific
ce patriotice
prinderea să dispună de prinderii cu peste 2 100 muncitori calificaţi. ralc; 13,00 Ilc
forţa de muncă necesară muncitori, precum şi pre Frecvenţa la cursuri, a- 15.00 ClU" Ml in
punerii în funcţiune a noi gătirea a 72 de maiştri. tit a lectorilor cît şi a Radiojurnal;
natc
economii
lor obiective de pe plat Avînd în vedere că în cursanţilor este urmărită manenţe ale 1
forma industrială Călan. planul de puneri în func îndeaproape prin biroul în- re româneşti:
Am avut în vedere în a- ţiune pentru anul în curs vuţămînt, iar la fiecare medicului; 17,'
ceastă acţiune că între figurează o serie de obiec curs este repartizat să răs ştiri; 17,05 Oi
17,30 Fotbal r
prinderea dispune de un tive de maximă importan pundă un membru al co nut; 20,00 Lit<
număr corespunzător de ţă pentru economia naţio mitetului sindicatului. legii; 20,20 Coi
muncitori cu experienţă nală, comitetul de partid, Sîng. VIRGIL SĂVULESCU zi lor; 20,50
Ciochină; 21,0
îndelungată şi cunoştinţe consiliul oamenilor muncii preşedintele Comitetului Ştiri; 21,05 Ca
profesionale acumulate în şi comitetul sindicatului au sindicatului de la 22.00 O zi int
specialităţile respective, analizat in comun în cursul I. V. Călan Bijuterii muz
5.00 Nou stop
personal muncitoresc care lunii aprilie a.c. stadiul Buruienile către conducerea C.A.P. Veţel : turn.
a format nucleul de bază asigurării şi pregătirii for — Dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem !
TIMIŞOARA
pentru noile capacităţi de ţei de muncă pentru sec ÎNTÎLN1RE CU POEŢII Desen de HOREA CKUTA mafiile zilei;
producţie. toarele furnale, aglomera POPULARI La C.A.P. Veţel, mari suprafeţe de fi tatea in indii
Studiile tehnico-econo- re şi uzina cocso-chimică, La deschiderea tradi neţe stau necosite, iar cosaşii... gălirea congr
Arad; Bun [
— Ce zici bade, o ii timpul de coasa
mice. precum şi graficele stabilind măsurile ce se ţionalei nedei anuale, în bau mai r&minem la una... tare ? ’81 ; 18,20 Şl;
de asigurare a forţei de impun a fi luate în vede satul Dăbîca (Topliţa), Desen de V. MIHAILESCU şi de azi; 18,
muncă pentru noile obiec rea desfăşurării în condi duminică a avut loc în- noră social-p
Drag mi-e c
tive industriale au prevă ţii corespunzătoare a acti tîlnirea cetăţenilor cu cui : prograr
zut un număr de 4 209 vităţii productive. De aici poeţii populari din ju populară rotr.
muncitori, din care 3 977 s-au desprins cîteva prio deţ. Sinziana Moldovan, tuit la sugest
lor ; 19,30—20
muncitori calificaţi. Ţinînd rităţi, de rezolvarea căro Dorica Moldovan, Olivia literară : c
cont că forţa de muncă fe ra comitetul sindicatului şi Ticula, Aurel Alic şi E- i»® Bloe-not.es de
minină a fost excedentară consiliul oamenilor mun lionor Moldovan au re Aricşantt : „1
în zona demografică a o- cii s-au ocupat în anul cital şi au c î n t a t mu de miere“, ci
flr. Gh. I. Toi
raşului Culan ţ coy.itetul 1980 şi se ocupă şi in acest zică populară. Toţi nica de librăi
sindicatului, împreună cu an. protagoniştii sînt mem
consiliul oamenilor muncii Pentru ca activitatea bri ai c e n a c l u l u i
au urmărit cu prioritate cursurilor de calificare să j u d e ţ e a n al poeţilor : C » N £
cîteva direcţii şi anume: se desfăşoare la nivelul ce populari „Mioriţa“. Ac
ţiunea a fost condusă DEVA: Circ
de prof. Marcel Lapteş, fcria) ; Confi(
de la Centrul judeţean Femeia dispă
Concursul nostru de îndrumare a mişcării de vară); t
îmi sare ţancî
artistice de masă. (Ru- In căutarea ii
salin Işfănoni,, cores Iată-i in aceste fotografii pe mecanizatorii Radu Filuţ, lucrind la discuit, şi pe Eu derurgistul);
ta); Bobby I
pondent). gen Marian, semăntnd porumb pentru siloz la unitatea agricola Şoinmş. struclorul);
L Vînătoare ele
rea) ; Dorm
Wilko (7 Noic
gării (Itepubii
Un binom al succeselor: \ Secerişul bate la uşă. Utilajele sînt pregătite ? Femeia fără
Divina Kmmîi
toresc); VOT
— La arat şi pregătirea
strînsă la timp şi fără
ce vor sosi, vom trece la
încadrarea în perioadele
XX
experienţa maturităţii şi \ stabilite pentru recoltarea, montarea lor pe combine. pierderi ? terenului vom organiza secolului Febr
LONEA:
transportul şi depozitarea Din cele 165 prese, sînt — Lucrind intr-un sin schimburi prelungite şi norul) ; PET
mc
dragostea
elanul tinereţii \ recoltei, eliberarea opera gata 159. în aceste ziie vor gur schimb, desigur, nu două schimburi, precum şi rose); AN TNG
fi gata toate. în această
vom reuşi să stringem re
lucrul de noapte. Tractoa
tivă a terenului de paie,
Iii de modă .
executarea arăturilor, pre- sâptămînă începem supra- colta într-un timp aşa de rele, plugurile, discurile, toresc); URIC
(7 Noiembrie)
Activitatea desieşurală gînd întreprinderea şi sta- ţ revizia din partea trustu scurt. Dar pentru a suplini semănătorile şi celelalte na oraşului (:
in cadrul atelierului „Seu- tu! la mari eforturi valu- ţ gătirea terenului şi insă- lui la combine şi prese în lipsa maşinilor — deşi a- maşini sînt gata pregătite. GURABARZA
lărie-mase plastice“ al tare. mînţarea celei de-a doua condiţii de funcţionare. A- vem greutăţi în asigurarea le ( M i n e r
culturi,
toate
ca
impun
I.Q. Orăştie întregeşte e- Şi în continuare oamc- ceasta pentru a avea ga personalului de specialita Tractoarele sînt de fapt TIE: Aproape
folosite intens la lucrările
(Pal
dragoste
lorturile harnicului colec- nii muncii de aici se pre- pregătirile în vederea se ranţia că toate reparaţiile te — vom organiza lucrul re neobişnui
cerişului să fie grabnic în
liv de oameni ai muncii ocupă de asimilarea şi , şi reviziile s-aik făcut in în două schimburi şi in de sezon (întreţinerea cul GEOACJU-BA
din întreprindere pe linia realizarea unor noi piese ) cheiate. Combinele, prese condiţii bune. Toate pre schimburi prelungite. Tot turilor, recoltarea şi trans lişti în Sibcrl
domiciliu (Cas
introducerii noului in toa- subansamble. „in acest 1 le de balotat, mijloacele de sele şi combinele vor fi în acest scop se vor orga portul furajelor). HAŢEG : Ziu
te sectoarele de producţie, an n 7 s unea maistrul < transport, tractoarele, plu gata de funcţionare pînă niza acţiuni de întrajuto Aşa cum ne-a cerut se (Popular); B
P
nn
reducerea importului de l° Bristan— vom asi- 1 gurile, discurile, semănă- la începerea recoltării pă- rare între consiliile unice cretarul general al parti de oţel ; CA]
do ti vă (Casa
piese şi subansamble, ob- raita circa 00 de repere ţ torile să fie bine reparate ioascior. Tot in această pe din. judeţ, prin deplasarea dului, tovarăşul Nicolac SI MERI A: Jo<
tinerea de repere cu un V subansamble, a ~ i şi revizuite pentru a func rioadă se face instruirea maşinilor dintr-o zonă în Ceauşescu, la recenta Con (Mureşul); IL
înalt nivel tehnic şi caii- cum intrind deja in iabri- J ţiona ireproşabil. în legă personalului care lucrează alta. Asemenea acţiuni de sfătuire de lucru de la lict (Lunvl.ia)
c(l ,c
iuliv. în acest sector se l dintre ele . La ţ tură cu stadiul acestor în campanie. S-a stabilit întrajutorare se vor iniţia C.C. al P.C.R., vom acţio
execută circa 180 de re baza succeselor obţinute pregătiri, Alexandru Jurj. numărul mecanicilor care şi între unităţile agricole na cu toată răspunderea
de acest colectiv stă îm mg. şef al Trustului S.M.A. vor veghea la buna func vecine.
pete şi subansamble folo binarea armonioasă a cu-. ne-a declarat: pentru a stringe la timp
site ca piese de schimb noştinţeior şi experienţei ţ ţionare a utilajelor, precum — Imediat după recolta şi fără pierderi întreaga
pentru toate tipurile de protesionale a muncitori- i — Din cele 221 combi si cel al atelierelor mobile rea păioaselor trebuie să recoltă, onorîndu-ne cu Timpul p
maşini de injecţie din do '.or mai vîrslnici cu tine-1 ne autopropulsate (C12), pentru intervenţii. fie însămînţate culturile cinste sarcinile mari şi de ziua de iî iu
me în gener.
tarea întreprinderii. Pen- rotea şi elanul uteciştilor. i 116 pot intra deja în la — Numai cu combinele duble. Terenul trebuie deci cerul tempoi
nuri. La un număr de o
1 im colectivul atelierului . „„„„/Arn c» l nuri- ^ , ruimai ae 0 şi presele din dotare nu arat, pregătit şi însămânţat răspundere pe care le a- cădea aversi
‘
( Tn , ' fi n runtea acestora se ^ combine trebuie sa ne vina va fi posibil ca recoltarea imediat după recoltare. vem în campania agricolă ploaie însoţiţi
) nu mai constituie de mult situează constant comu-1 comu- 1 motoarele de la unitatea păioaselor să se facă In Sînteţi gata să faceţi faţă de vară. electrice. Vî
timp o dificultate execu- ni şti ca lacob lancău, Do- j specializată din Sibiu, unde perioada stabilită. Ce aţi întregului volum de lu slab la mod
tarea de roţi dinţate şi ijn Arnold, loan Bristan, \ crări ? N. BADIU sificări temp
tarul
vestic,
melci de diferite tipuri şi loan Mîrza, Dumitru Tă- { se află la reparat. Imediat întreorins ca recolta să fie minimă va
dimensiuni, a unei game naşe, loan Suciu, Dumitru / tre 12 şi 17
variate de vîrluri şi tor- Surdulescu şi uleciştii } Realizări, angajamente, propuneri, măsuri, acţiuni maximă înti
grade.
Izola
pile de injecţie, a unor Qheorghe Lazăi, Maria i grindină.
repete pentru pompele de ¿aharie, Nicolue Gălăţean, / lor muncii. Conştienţi de im nism economico-financiar, ale termine ia timp sau în de- Ba munle,
¡naltă presiune (paiet 1, Sta- Silviu Sa bău şi Valentin 1 (Urmare din pag. t) autoconducerii şi autogestiu- vans toate obiectivele din neral lnst;
temporar ne
toate, rotoare, axe şi plăci Ma. olescu. \ portanţa sarcinilor ce le re nii. in întîmpinarea înaltului pianul primului semestru al ploi mai alei
vin în continuare, construc
de presiune), a altor sub- I 1000 lei producţie cu 2 lei forum al clasei muncitoare, anului, între care o fabrică averse înseţ
isimbie. Cu cîţ/va an. IOAN HOMORODEAN ? faţă de plan - iată doai torii nu precupeţesc nici un ei au finalizat şi predat de de mobiiâ !a Sâcuieni - O- cări electr
prezenta ini
în urmă, toate aceste re- lăcătuş i cîteva dintre rezultatele bu efort pentru a amplifica re curînd, înainte de termen, radea, doua balastiere - la 108 km.
zultatele de pînă acum, pen
ne cu care oamenii muncii
nerv erau •mportate ~>ht - n I.C Orostie ţ vestic. fMct.
de la G.S.C.F.I, întimpină tru a aplica cu consecven două drumuri forestiere în Vinţul de Jos şi Arad şi o viciu
Congresul consiliilar oameni ţă principiile noului meca Valea jiului, s-cu angajat să fcrbrică de hîriie ia Petresti.