Page 57 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 57
Vizita fu tara noastră a preşedintelui
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-\M !
Republicii Democratice Somalia, Mobamed Siad iarre
Continuare® convorbirilor oficiale
ijUKtUl KUME006ÎÏRI
La Palatul 'Consiliului de ţie străină, de a fi inde tuaţiei internaţionale, ge~
Stat mi continuat, miercuri, pendente şi stăipîne pe nerînd serioase pericole
17 iunie, convorbirile ofi propriile destine, de a-şi pentru pacea, securitatea
ciale între t o v a r ă ş u l alege în mod liber calea şi independenţa popoare
Nieolae Ceauşesc-u, secretar dezvoltării sociale. lor.
general «1 Partidului Co Totodată, s-a apreciat că Cei doi conducători de
munist Român, preşedin în lume are loc o accen partid şi de stat au arătat
Socialiste
tele
T
IU S E L E U LU I P 0 P U I A R J U , f l I Republicii H I tuare a politicii imperialis că, im aceste condiţii com
plexe şi contradictorii, se
E U general-maior
României, şi
te de forţă şi dictat, de a-
Mohamed Siad Ba.rre, se mestee în treburile inter impune ca toate ţările, po
cretar general al Partidu ne ale altor state, de con poarele, forţele înaintate
lui Socialist Revoluţionar solidare şi reîmpărţire a de pretutindeni să acţione
Anul XXXIII, nr. 7 343 JOI, 18 IUNIE 1981 4 pagini - 30 bani Somalez, preşedintele Re zonelor de influenţă, -se ze, strîns unite, pentru
publicii Democratice So menţin probleme nesoluţio îm p ied iea rea înrăutăţirii
malia. nate şi au apărut noi con climatului politic interna
La convorbiri au partici flicte si stări de încorda ţional, pentru reluarea şi
pat persoane oficiale româ re, se adânceşte criza eco continuarea cursului des
ne şi somaleze. nomică şi «energetică mon tinderii, pentru promova
Noua rundă de convor dială, se intensifică cursa rea cooperării şi respectu-
bii! — desfăşurată în a- înarmărilor, ceea ce a de
ceeaşi atmosferă de caldă terminat o agravare a si (Continuare in pag. a 4-a)
prietenie, stimă şi înţele
gere reciprocă — a fost
consacrată examinării unui Transmisiune diTectă la radio şi televiziune
principat al întrecerii socialiste — cerc larg de probleme ale
vieţii internaţionale. Astăzi, posturile de radio şi televiziune vor trans
în
s-a
acest
cadru,
cit mai multe produse peste plan subliniat că omenirea tra mite direct, în jurul orei 11,00, solemnitatea semnării
documentelor oficiale româno-somaleze şi, în jurul
xemplu elocvent prin care versează o epocă de mari orei 11,45 ceremonia plecării secretarului general al
Acţionând consecvent pentru aplicarea în practică oamenii muncii argumen prefaceri revoluţionare, so Partidului Socialist Revoluţionar Somalez, preşedin
a aulocomlucerii muncitoreşti şi autogestiunii, pentru tează că aici principiul au ciale şi naţionale, în care tele Republicii Democratice Somalia, general-maior
transpunerea fermă, liotărîtă în activilatea unităţilor togestiunii este transpus se afirmă tot mai puternic Mohamed Siad Barre, care, la invitaţia tovarăşului
a principiului noului mecanism eeouomico-fi nanei ar, în practica de zi cu zi. voiinţa popoarelor de a pu Nieolae C'eausescu, secretar general al Partidului Co
colectivele de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul întreprinderea mecanică ne capăt politicii imperia munist Român, preşedintele Republicii Socialiste
judeţului sini preocupate de îndeplinirea ritmică şi Orăştie. Rezultate bune în liste, colonialiste şi neooo- România, a făcut o vizită oficială de prietenie în ţa
integrală a sarcinilor de producţie, în condiţii de ca producţie a obţinut şi a- colonialiste, a oricăror for ra noastră.
litate şi eficienţă ridicată. Acum, în această perioadă cest colectiv — depăşirea me de asuprire şi domina
premergătoare înaltului forum muncitoresc, activita principalilor indicatori de
tea productivă, întrecerea socialistă capătă dimen plan. Dar pentru a ajunge LA I.M. UBICANI
siuni tot mai ample. aici a fost necesar să se a-
plice multe dintre suges
întreprinderea minieră U.U.M.R. Crişcior. Aici, tiile şi propunerile formu „Complexul
Paroşeni. Colectivul dc mi producţia netă este depă late în adunările generale,
neri de aici, în cele cinci şită cu peste 1,6 milioane la care s-au adăugat în mare“ a pornit
luni care au trecut din a- lei. în acelaşi timp, colec permanenţă iniţiativa şi
oest an, nu a făcut n-iei un tivul de muncă este pro răspunderea muncitorească La întreprinderea mi
rabat de la ritmicitatea motorul un-or noi soluţii nieră Uricani a fost ter
producţiei, de la calitatea tehnice .şi gospodăreşti e- pentru buna organizare şi minată montarea celui
acesteia, fapt ce a situat ficiente, care să contribuie gospodărire a întreprinde mai mare complex me
întreprinderea pe tocul III la punerea în valoare a rii. Că măsurile luate au canizat de exploatare a
pe ţară î.ntre unităţile din rezervelor interne în ve fost din cele mai bune., cărbunelui din V a l e a
industria cărbunelui. Cu derea reducerii consumu ne-o demonstrează faptul Jiului şi din ţară. Ieri,
iniţiativă, răspundere şi rilor materiale, a tuturor că întreprinderea a fost minerii rle la Uricani
încredere în -pro-pr-iile for cheltuielilor de producţie, scutită să plătească contra au extras primele tone
ţe, minerii P-aroşeniului au şi, bineînţeles, pentru valoarea a 130 MWh şi a de cărbune cocsificaliil
scos la lumina zilei d-o la creşterea beneficiului uni
în-oe-putul anului aproape tăţii. Numai în perioada 96 tone combustibil con cu „complexul mare“ —
9 000 tone cărbune peste trecută din acest an colec venţional, ce s-au economi cum îl denumesc ei —,
sarcinile de plan. -Este un tivul de la U.U.M.R. Cris- sit în primele 5 luni ale succes pe care il dedi
răspuns faptic al oameni cior a reuşit să reducă anului, cit şi 1,3 milioane că Congresului consilii
lor -adâncului în cinstea cheltuielile materiale la lei, valoarea unor piese de lor oamenilor muncii şi Panoramă vulcăneatvă.
Congresului consiliilor oa 1000 lei producţie marfă schimb care au fost re Conferinţei j u d e ţ e n e . Foto: MTRCEA JITEA
menilor muncii. cu 50 -de lei. Este un e- condiţionate în unitate.
fc o *»e o® a® ® o« .oo « ® ©o®® ©•*» ©oo®»e®œo® s® oe» e <* 6 ® «»«<©« • ««<» o •»* e ® e ® • »o® ® « »•«« ee ®e® © e ® »« «se ee
1 Câmpul - locul ie acţiune aî primarului, al factorilor
Imperativul
0 DEZBATERE. în orga
acestor zile la sate de conducere in unităţi, al tuturor egfifeniorl nizarea al Consiliului orăşe
din
sindicatelor
nesc
Câlan, la casa de cultură
a avut loc o dezbatere pe
cel şi Strei. Din păcate — doua zi — 16 iunie — mulţi alcoolul) şi nu viine nici la tema „Noua calitate şi dez
unii (ca Anton Barabaş, s-au sculat tîrziu. Pe cîmp muncă în C.A.P. ; Gheor voltarea social-economică
Brigada de reporteri a ziarului Terezia Ciurca, Bros Zal- se aflau vreo 2-3 oameni ghe Frenţoni s-a supărat a României in perspectiva
Congresului
documentelor
tan, Eugen Bordei) nu vin la praşila sfeclei şi cam pe conducerea cooperativei al XII-lea al P.C.R.“. Au
în oraşul Călan la sapă deloc, iar alţii o tot atâţia la cositul trifoiu din cauză că n-a primit participat preşedinţii comi
tetelor de sindicat şi cadre
fac cu multă întârziere. lui. Cel ce păştea vacile lot personal unde a vrut de conducere din unităţile
Am notat numele celor a adormit în post, iar vi ei şi, ca răzbunare, nu economice' ale oraşului.' ®
Deşi n.u este prea în te UNII CU SAPA, ce lipsesc de la întreţine tele au intrat în porum vrea să -pună mina pe sa ACŢIUNE cu dublu rol.
La Casa de cultură din O-
mă cu activitatea din agri ALŢII CU MAPA rea .culturilor pentru a -de bul I.A.S. Iridenta Prodan pă. Ti tel Voin-ea -refuză şi răştic a avut loc un schimb
cultura Căi am ului, Demia-n termina conducerea I. V. preşedinta C.A.P., a scris el să meargă la lucru în de experienţă intre respon
Gimrin. vicepreşedinte ml C.A.P. ¡Strei. Letiţia Io- Călan şi a altor unităţi e- pe uşa biroului său că cîmp. Şi ca ei mai înlîl- sabilii staţiilor de radiofi-
carc locale din judeţ. S-au
consiliului pap ui ar orăşe nesc-u, şefa fermei vegeta conornice să stea de vor pleacă să mobilizeze oame neşti mulţi în cele două schimbat păreri asupra mo
nesc, susţine că în cele le, ne înfăţişează stadiul bă cu ei şi să-i oblige nii la săpat, dar s-a dus Nădăştii. dului in care se concep şi
cinci cooperative agricole întreţinerii culturilor: cele să-şi sape porţiile repar să scoată animalele de la Cu excepţia C.A.P. Sî-n- se realizează emisiunile di
fuzate la staţiile de radio-
— Nă'dăştie, Sîmcrai, Batiz, 207 ha cu porumb au fost tizate, ştiut fiind că toţi I.A.S. Brigadiera Dorica orai, unde a fost executa ficare locale.' o TRIBUNA
Valea Singeorgiului şi Strei prăşite mecanic de două cei ce locuiesc în sate sînt Bu-diu se plimba prin sat ta praşila I manuală la DEMOCRAŢIEI. Consiliul
-— întreţinerea culturilor ori, iar circa 160 ha au fost datori să participe la acti fără treabă, cum ne-a măr toată suprafaţa cultivată comunal Baia de Criş al
F.D.U.S. a organizat Tribu
p răş i toare, strî ng-erem, traws- săpate manual. Unitatea vitatea din agricultură. turisit, dar afirma că lu cu porumb, întreţinerea na democraţiei în satul Rîş-
portul şi -depozitarea fura are 60 ha cu cartofi, 5 ha crurile pe ogoare merg bi culturilor este mult întâr culiţa. Cu această ocazie,
jelor au -o desfăşurare 00- cu sfeclă şi 25 ha cu fa A DOUA ZI ne. Adevărul nu este toc ziată la C.A.P. Batiz (din Aron Mcdrea, primarul co
munei,
se
Marian
Bujor,
respum-zăto are. I-mterloeuto sole unde s-a executat pra- DUPĂ NEDEIE mai aşa de roz, deoarece cele 144 ha cu porumb au cretar adjunct cu proble
rul nostru «firmă cu mul ş'ila I mecanică, dar cea si aici sînt mulţi oameni me de propagandă, Nico
tă -siguranţă acest lucru, manuală este mult întâr Luni, 15 iunie a.c., la Nă- care nu vin la lucru. Au ESTERA SÎNA lao luga, vicepreşedinte
Gberasim J'riia, secretar al
dar nu prea cunoştea oare ziată. Suprafaţa de fasole dăştie a fost o mare ne- gusto! Stanci-u nu munceş TRA1AN BONDOR biroului executiv al consi
era, marţi, 16 iunie, -sta n-a fost încă împărţită pe deie. Participanţii au pe te de multă vreme nicăieri liului popular comunal şi
diul ¡efectuării respective membri «cooperatori. Care trecut aşa de bine încât a loan Moldovan, şeful pos
lor lucrări. ¡Constanţa -Şte este participarea oamenilor (din cauza prieteniei cu (Continuare în pag. a 3-a) tului de miliţie, au răspuns
la numeroase întrebări pu
fan, planificator principal ia întreţinerea culturilor ? se de cetăţeni şi au rezol
la consiliul popular, a în Simt mulţi -cei care lucrea vat turele probleme de in
cercat să ne prezinte si ză ou hărnicie — Gherasim teres obştesc. (N. Cristea,
corespondent).
COM
•
tuaţia, -î-n -oare scop a ape C-ulcer, Romulus Pescar, BINE PENTRU RECOLTA
lat la o sumedenie de hîr- Andrei Culcer, Gheorghe REA FASOLEI. în aceste
tii, însă cifrele «ce ni le-a lonescu şi alţii, care, deşi zile, în dotarea unităţilor
de mecanizare a agricultu
oferit se refereau la o zi muncesc în industria Căla- rii .au intrat, un număr de
ce trecuse demult, lată de nului, participă şi la acti* trei combine pentru recol
ce ani considerat necesar vitatea pe ogoare, ea şi tarea păstăilor de fasole.
să întreprindem un raid cooperatorii Mihai Popa, Aceste utilaje moderne per
prin unităţile agricole a- Vas ¡.le Brotei, Samoiiă Dei mit recoltarea şi livrarea
parţinătoare oraşului, con ete. operativă a păstăilor de fa
semnând cele constatate — Adevărul este — ne sole către fabricile de con
serve.
pentru «ca să afle şi lucră zicea brigadierul Miron
torii consiliului .popular Marian — că -situaţia la
(preşedinte Fior ian Stanciu) prăsit ar fi mai bună dacă
oare «e situaţia agriculturii ar veni la lucru toţi locui
din localitate. torii -din satele Ohaba. Să- I.A.S. Mintia. Imagine de la recoltarea furajelor pentru siloz.
