Page 58 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 58
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISM!
.iSîntem ferm hotărîţi ca,
prin realizarea obiective Respectarea
lor pe care ni le-am pro măsurilor
pus în întrecerea socialis
tă pe anul 1981 - anul de protecţie
de temelie al noului cin a muncii — 19,10 Muzică
9,f/o Telcşcoa
cinal — să îmbogăţim cu slrumen
noi fapte de muncă fru condiţie esenţială IN JURUL (
moasele tradiţii mine a realizării planului Transmis
reşti, răspunzînd cu cinste - Salem
însufleţi {oarelor îndemnuri de producţie nării do
pe care ie-a adresat mi ficiale d
nerilor Văii Jiului cel mal Prin grija partidului şi blica !
scump fiu al poporului statului, la Paroşsnl sînt Românie
român, tovarăşul NICOLAE alocate în fiecare an su Democrc
CEAUŞESCU, pentru a da me importante pentru îm 11,15 Cînlece
patriei cărbune cit mai bunătăţirea protecţiei laro
mult şi de bună calitate, muncii şi creşterea gra IN JURUL t
contribuind astfel la pro dului de securitate a Transmis
muncii în subteran. Mina
gresul şi prosperitatea pa este dotată cu o staţie — Cereri
triei noastre socialiste". secretari
telegrizumetrică prin care al Pârtii
(Din chemarea la in- se efectuează automat Revoluţii
trecere a minerilor controlul permanent al preşedin
din Paroşeni) concentraţiilor de metan cii Denie
: în 40 puncte de lucru din fio, gen«
; subteran. La nivelul con hamed
ducerii întreprinderii şl care la
compartimentelor funcţio varăşulu
MINA-UZINĂ CUVÎNTUL CELOR DIN FRUNTE nale de specialitate s-au Ceauşes
luat măsuri ferme în sco
pul înlăturării, din fază genera!
Comunis
SE PREZINTĂ PRODUCTIVITĂŢI condiţiile noastre dc meca gadă se respectă programul iniţială, a pericolului pe şedinţei«
ÎNALTE, DEPĂŞIRI nizare cu utilaje moderne dc lucru, oamenii nu Iac care-l prezintă metanul. Socialist
efectuat!
Printre altele, pe baza stu
Mina Paroşeni — creaţie a regimului nostru socia IMPORTANTE , dc susţinere, calea acci nemâiivate, răspund lă che diilor de prognoză a e- cială de
list constituie o unitate—pilot în ceea ce priveşte dentelor poate Si barată mări ori de cîle ori sînt so
SECURITATE DEPLINA complet printr-o disciplină licitaţi. manaţiiîor de metan din ţara noa
mecanizarea lucrărilor şi modernizarea tehnologiilor A MUNCII ! corespunzătoare. zăcămînt, s-au întocmit 12.05 Roman
dc lucru din subteran. Aici s-au introdus .pentru pri FRANCISC FAZEKAS proiecte de degazare ca ta. .. —.
(reluare)
ma dată în bazinul carbonifer al Văii Jiului comple Brigada noastră s-a un- NICOLAE ANDRAŞIC brigadier re în prezent se aplică 12.55 Telex
gujat să realizeze 5 000 to
19,0« Telex
xele de susţinere mecanizată, transportul producţiei în ne de cărbune peste pian brigadier pentru degazarea unor 10,05—10,35
subteran în flux continuu cu benzi de cauciuc, si s-a din cele 10 000 cit repre ÎN BRIGADA zone importante din stra- Viaţa ş<:
teîe 18 şi 13, urmînd ca
experimentat televiziunea internă, zintă angajamentul sectoru CINE A CÎŞTIGAT NOASTRĂ i degazarea să fie extinsă 10.35 imagini
Britanic
în prezent, mina dispune de o puternică bază teh lui. în 5 luni am realizat OAMENII... 30 din cei 45 membri ai şi la orizontul 360 din 16.55 Viaţa cu
nică, com,parînclu-se cu o mare uzină subterană. Cele 7 800 tone în plus. Deci, brigăzii pe caro o conduc stratul 15. In acelaşi timp, tîmpinan
naţionale
6 complexe de susţinere mecanizată, 20 combine de angajamentul anual a iosl Lucrez in abataje echipa sînt poiicalificati: aceştia printr-o activitate preven 18.05 Destinul
18.35 Desene :
abataj şi de înaintare, 6 maşini de încărcat, nume îndeplinit şi depăşii înain te cu susţinere mecanizată slâpinesc nu numai proble tivă susţinută, îndeosebi 19,00 Telejurns
roasele utilaje si instalaţii moderne de extracţie şi te de termen. Realizăm o de ia introducerea experi mele miniere, ci şi pe calc pentru aplicarea măsurilor 19,25 Actualita
productivitate medie de 15 mentală a primului complex stabilite în urma controa 19.40 Ora tine,
transport, de aeraj, degazare şi telegrizumetrie uşu tone/post, iar în perioade electromecanice; ei cunosc 20,80 Evoluţia
rează efortul fizic uman şi asigură realizarea unui la mina noastră — anul a Ut problemele de armate, lelor efectuate de orga-* mint —
de virl am realizat şi 27—30 1960. Şefii de schimb din nele Ministerului Muncii,
fie. „Mai
nivel ridicat al productivităţii muncii. Beneficiind de tone/post. Rezultatele bune brigadă — tovarăşii Vasile cit şi pe cele de dirijare, a ale forului tutelar şi a 21,30 Clnlarea
o dotaţie tehnică puternică — rod al grijii pe care o objinute se bazează pe oa Rad, Gheorghe Popa, Mihai secţiunilor complexului, ma controalelor interne încru Cmtccul
poartă conducerea partidului, personal tovarăşul meni, pe munca lor. Am or Şchiopu şi Gheorghe Mânu, nevrarea combinei, funcţio cişate între sectoare — 22,15 Tefcjiirna
narea şi întreţinerea trans
Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea bazei energe taci toarte buni, în irunle împreună cu ortacii lor, a- portoare,'or, sînt capabili să specifice întreprinderii mi ^s^^ssa^sm
tice a ţării — mina Paroşeni s-a înscris intr-un timp cu şelii de schimb Constan vînd o pregătire proiesio- Înlăture pe loc defecţiunile niere Paroşeni — s-a reu
tin Mafiei, Constantin Ba nală bună, se pricep să re şit rezolvarea la timp a MjIneii
relativ scurt în circuitul producţiei de cărbune, colec bei, Vasile Gonlaru şi Va medieze pe Ioc defecţiunile mai mici care apar, la ori-
tivul său de muncă a crescut şi s-a maturizat, eişti- care clin utilaje ic din a- problemelor miniere şi de
sile Lungu. care apar şi în telul acesta j electrosecuritate. Ca ur DEVA ; Sacri
gîndu-şi un binemeritat prestigiu în rindul colective Ne preocupăm cu toată sporesc durata de funcţio bulaj. mare, situaţia accidente goste (Patria)
Angajamentul nostru a-
lor miniere din Valea Jiului şi din întreaga ţară. In răspunderea de asigurarea nare a utilajului. nual a tost de 2 000 tone lor s-a ameliorat mult sub inima ţârii <
edată un citii
palmaresul minei se află înscrise fapte deosebite, prin securităţii locului de mun Din experienţă m-am de cărbune peste pian. aspectul frecvenţei şi gra (le vară); H
tre care cucerirea titlului şi Drapelului de fruntaş în că — de cunoaşterea şi res convins că pentru un şet L-am îndeplinit cu mult mai vităţii. îmi sare lan
ra);
Capcana
întrecerea socialistă pe ramura minieră in anul 1978, pectarea monografiei de ar- ■ de brigadă cel mai impor devreme, pc 5 luni avem La aceasta a contiibuit (Siderurgistul)
marc, dc instruirea şi tes tant lucru este munca cu şi îmbunătăţirea activită ştie mai mult
sau desemnarea ei ca intreprindere-etalon pe ramură tarea tuturor oamenilor con oamenii. Cine. a cîşligat oa un plus ele 8 600 tone şi mina palidă
în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii. ne-am angajat ca în întîm- ţii de instruire şi educa seriile J-II (Ci
form regulamentului, de e- menii cu care lucrează, a pinarea 7,iiei minerului şi re, concomitent cu inten PETROŞANI:
Pătrunşi de o înaltă răspundere faţă de sarcinile fectuarea autocontrolului. cîşligat şi bătălia produc sificarea controlului in vulpi (Unirea)
puse de partid în faţa minerilor, colectivul de muncă De cînd sînt şct da briga ţiei. Şi noi am cîşligat. a zilei de 23 August să tern, care a fost mai ac colului XX (7
dăm ţării noi cantităţi de
al întreprinderii depune eforturi susţinute pentru fo dă nu am avut accidente. Dovadă : de la începutul a- cărbune în plus. tiv şi mai exigent şi a Cascadorul Ho
blica);
LUPEN
losirea cit mai deplină şi eficientă a mijloacelor teh Sînt convins că respcclînd nului brigada are o depă crescut în amploare prin şi extratereştr
VULCAN : Om
nice din dotare, pentru creşterea indicilor de utilizare Noimcle departamentale şi şire de plan de 1 500 tone TITU TEACENCO participarea activă a in seriile I-II
extensivă şi intensivă a acestora. în primele 5 luni tehnologiile dc lucru, în de cărbune. La mine în bri brigadier spectorilor obşteşti din LONEA: Domr
grupele sindicale, cu aju Wilico (Mineri
din acest an în abatajele dotate cu complexe de sus torul cărora s-au depis- LA: Labirint:;
ţinere mecanizată, s-a realizai <» productivitate medie I tat şi înlătura-t la timp o resc) ; aninc
trie
de peste 10 tone/post, faţă de 8,fi tone/post planificat, j seamă de abateri de la împotriva URIC/
resc);
în stratul 13, productivitatea medie ridieîndu-se normele departamenta (7 Noiembrii
la 12,8 tone/post. Prin rezultatele bune obţinute In le. La rindul său, in Love story pe
roşie) ; GURA
abatajele dotate cu complexe şi combine de tăiere me troducerea autocontrolului coarde (Minei
muncitoresc şi predarea- T1E : Vagabor,
canizată, la nivelul minei productivitatea fizică a primirea locurilor de mun le I-ir (Patrii
muncii în abataje a fost realizată în proporţie de 108,G că între schimburi pe din tren (Klac
Ia sută, iar în cărbune de 106,4 la sută. Ca urmare, GIU-BĂI : Far
bază de semnătură îşi de pe Broadv
în cele 5 luni MINA A REALIZAT PESTE PLAN dovedeşte tot mai mult cultură): ha'
8 100 TONE DE CĂRBUNE, FAŢA DE ANGAJAMEN eficienţa. dată la Veneţi
Nervi
BRAZI:
TUL DE 20 000 TONE PE ÎNTREGUL AN. Şi totuşi, în domeniul LAN : Fiica a
protecţiei muncii este sa de cultură)
încă mult loc pentru mai Rolul (Murcşt
delict
Dublu
bine. Se cere în conti GHELARI: Stu
nuare o disciplină tot mai puterul şi car
loresc).
Pregătirea oamenilor în pas fermă în respectarea teh
nologiilor şi instrucţiunilor
specifice de lucru şl a
cu tehnica modernă normelor departamentale I&RGMO
de protecţie a muncii, a-
Odată cu parcurgerea eta Paroşeni se acordă o aten pllcarea strictă a măsu Rezult alele ti
pelor de susţinere a abata ţie deosebită pregătirii mul Pr@©cypdri!@ sectorulyi fruntoş rilor stabilite, perfecţio mai 1981 :
jelor de armături în lemn la tilaterale a minerilor, a în Extr. I : 28.
susţinerea metalică indivi tregului personal al minei. narea pregătirii profesio 25, li.
duală şi apoi la susţinerea Dacă în anii 1977—1978 cursu Pentru îndeplinirea şi de zarea circulaţiei în condiţii lui şi ale întregului colec nale şl instruirea în pro Extr. a li-a :
cu complexe mecanizat .e? rile de calificare şi policali păşirea angajamentului dc normale şi asigurarea debi tiv de muncă sînt concen blemele de protecţie, pen 26, 2.
productivitatea muncii a în ficare erau frecventate de a extrage peste planul a- telor de aeraj necesare. trate în prezent in direcţia tru crearea tuturor pre Fond de rişti
registrat la mina Paroşeni o 120—150 persoane, pentru a- nual 10 000 tone de cărbu îndeplinirii angajamentului miselor ca întregul perso lei.
traiectorie spectaculoasă : de nul 1981 în programul de în cele 5 luni încheiate,
la media de 3—3,5 tone/post pregătire prin aceste cursuri ne şi a executa In plus 250 sectorul a realizat peste anual ia începutul trimes nal muncitor să-şi desfă
în abatajele susţinute cu ar sînt cuprinşi 300 oameni, deşi ml lucrări de deschideri şi plan 4 800 tone de cărbu trului IV. şoare activitatea în con
mături de lemn, la media dc efectivul numeric al minei pregătiri, ne preocupăm diţii de securitate deplină
a rămas relativ acelaşi.
peste 10 tone/post şi la rea Comitetul de partid, con ne — practic, jumătate din
lizări de vîrf de 27—30 tone/ siliul oamenilor muncii, or susţinut de crearea tuturor angajamentul anual. Preo Ing. ION DĂBULEANU a muncii.
post la abatajele susţinute cu condiţiilor necesare, îndeo cupările conducerii sectoru şeful sectorului II Timpul prii
complexe mecanizate. ganizaţiile de sindicat şi sebi prin asigurarea apro ziua de 18 luni
U.T.O. se preocupă in egală mea va fi răcoi
Tehnica modernă a produs măsură de ridicarea nivelu vizionării lehnico-malerialc, ameliora trept
mutaţii adinei nu numai în lui pregătirii politice şi do de vedere al ţ
înfăţişarea minei şi în con cultură generală al minerilor. acordarea asistentei tehnice Ceru) va ii t
ţinutul muncii, ci şi in fi Toţi şefii de brigăzi şi de în abataje şi urmărirea res ros. Vor eude
zionomia moral-politică şi schimburi, precum şi alţi fac pectării tehnologiilor de verse de pisa
profesională a oamenilor. tori dc bază din formaţiile ter iocai. Izsla;
Noţiunile de ininer-telmician, de lucru sînt comunişti, frec lucru. în acest context, am nala şi descăn
de muncitor cu răspundere ventează Invăţămîntul dc echipai tluxurile de trans Vintul va sufi:
revoluţionară ridicată re partid, sînt antrenaţi în di port din subteran cu trans intensificări dr
flectă cele mai profunde a- ferite activităţi organizate în portoare ele marc capacita din nsrd-vest.
devăruri. Tinind seamă dc cadru) organelor de partid te, am executat şi execu rilo minime v
cerinţele noi puse în faţa şi în organizaţiile de masă se între o şi
muncitorilor din subteran, la şi obşteşti. tăm în continuare lucrări cele maxime i
de întreţinere pentru reali de grade.
La munte : \
de ameliorare c
rar novau. Vor
Pagina de faţă a fost realizată cu concursul tovarăşilor Kovacs Emeric, directorul locale de ploa
de descărcări i
minei, Petru Voînea, inginer şef mecanic, Ion Dăbuleanu, şeful sectorului II, Vasile Pîr- tul va sufla t
vulescu, şeful compartimentului de protecţie a muncii, şi brigadierii Nicolae Andra- Brigadierul Nicolae A mir aş ic şi ciţiva din ortacii săi plănuiesc, împreună cu .şeful nînd din nord
şic, Titu Teacenco şi Fazekas Francisc. sectorului, viitoarele succese din subteran. Foto : I. IzICIU de serviciu :