Page 59 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 59
n NR. 7 343 * JOI, 18 IUNIE 1981 Pag. 3
Premisă a unui ireproşabil Stăpân pe voiau -1981
comportament civic si etic Mai zilele trecule au ga ţară, dintre care unii redacţie însoţit de cei trei
iară in- venit la redacţia patru cu experienţă mai multă. oameni ni se pure simbo
Cunoaşterea si însuşirea ar fi cele referitoare la fo doara, Teliuc şi Ghelari, bărbaţi: şeful Autobazei Fu, cu 4 ani de muncă de lic pentru modul în care
11,00 - losirea fondului funciar, cu sprijinul juriştilor, con din Orăştie, responsabilul conducător auto... ta l.T.A. Deva şi la Auto
directă de către masele de cetă compartimentului învăţă- --- Vreţi să spuneţi că baza din Orăştie este pri
ea sem ţeni a hotărîrilor de partid sistematizarea localităţilor, sultaţii juridice de specia mint de la l.T.A. Deva, o- anii puţini ar puica în vită pregătirea şi ¡ieriac
inţelor o- şi de stat, informarea lor regimul de construcţie a litate, iar prin staţiile de molocjul său din Autoba semna şi şanse reduse ? ţionarea conducătorilor
r e Repu- periodică asupra conţinu locuinţelor, contribuţia bă radioficare din Teliuc şi za Orăştie şi şoierul loun — Oarecum, auto.
i a I i s t ă tului unor legi şi acte nor nească, buna gospodărire Ghelari, în emisiunile „Cu Crişan. Aduseseră cu ei, o loan Crişan a cîşligal Despre aceasta ne spiy
Republica mative este o îndatorire şi şi întreţinerea fondului lo rier juridic“ au fost difu cupă... încărcată da mîn- Ia za republicană cu pu ne cîlcva cuvinte însuşi
cativ etc. O arie largă de
a consiliilor populare. Pen
Somalia zate cu regularitate mate drie şi satisiacfic, cupă ţini ani în cartea de şo şelul autobazei, tovarăşul
•uri popu- tru a conferi acestei acti probleme juridice au fost riale conţinînd prevederi
vităţi un bogat conţinut, discutate şi la cele aproa inimoasă, do cristal, pe fer, dar asticl a iacul o Silviu Thirteu :
11,45 - continuitate şi eficienţă, pe 20 „Tribune ale demo ale codului penal şi civil, care sc altă gravat „Stă- traducere p-ornic a dic — Noi tratăm cu toată
ale legislaţiei muncii. Re
directă Consiliul popular al muni craţiei“, organizate de la pîn pe volan — 1981". răspunderea buna pregă
i plecării cent, au fost instruite şi Aici sc siirşeşte un e- tire a şoicritor din toate
general cele aproape 20 comisii de pisod edificator pentru punctele de vedere şi a-
Socialist judecată nou alese, în sco viaţa unui tinăr, un epi ceasta nu pentru a-i tri
Somalez, pul cunoaşterii temeinice sod care ¡-a încercui In mite neupăral la con
Republi- a legislaţiei pentru a des tr-un mod ioarle serios cursuri, ci pentru a rii-i
ice Soma- făşura o mai intensă mun probitatea iri muncă, pro forma oameni de nădejde
naior Mo- că de educare şi prevenire bitatea profesională, adică în toate împrejurările. Tra
id Barre, cipiului Hunedoara a co ultimele alegeri şi pînă In rîndul cetăţenilor. resortul care defineşte cd seul e lung şi de mujic
itaţia to- laborat şi colaborează cu azi, cit şi în cadrul intîl- Fără îndoială că in a- mai complet orice perso ori cu primejdii, pc care
Nicolae Consiliul municipal al nirilor cu deputaţii din ceastă însemnată activitate nalitate. Parlicipînd la fa Ie depăşesc numai oame
secretar F.D.U.S., ou Comitetul mu circumscripţiile electorale mai avem încă destule de za finală a concursului nii integri, serioşi şi bine
Partidului nicipal al O.D.US,, Aso ale Hunedoarei. făcut, în special pe linia „Stăpîn pe volan“, ediţia pregătiţi. Am organizat o
mân, pre- ciaţia juriştilor şi cu toţi continuităţii propagandei a X-a, ce a avut loc ta gamă largă de iorme de
Republicii factorii interesaţi, împreu O atenţie deosebită a juridice în marile colecti Galaţi, şoierul loan Cri- pregătire a o a m e n i l o r
'mânia, a nă cu care a stabilit co fost acordată cunoaşterii vităţi, şantiere, şcoli, în a- şan de la Autobaza Orăş- noştri p e nt r u dezvolta
HZÎtă ofi- lectivul de coordonare a şi însuşirii normelor de sociaţiile de locatari. Ne iie a acumulat cel mai rea orizontului lor poli-
etenie în activităţii de popularizare convieţuire socială, comba propunem, de asemenea, bun punctaj dintre toţi tico-idcologic şi de cultu
a legilor, organism obştesc terii unor manifestări re participanţii din ţară, si- ră generată. Primim, în
Ion: „Kari în al cărui plan au fost trograde — huliganism, pa ca în cadrul sesiunilor con tuîndu-se pe primul loc. tonului latin ,Non muila, aceste preocupări, un spri
I tic'’ -,.i prevăzute o gamă largă de razitism, furt din avutul siliilor populare municipal Autorul acestei lăudabi sed multum“, adică poţi jin permanent din partea
manifestări. Aşa, spre e- personal şi obştesc. In a- şi din comunele suburba le isprăvi arc 28 de ani realiza consistenţă şi trăi Comitetului orăşenesc de
xemplu, cu sprijinul Uni ces-t sens au fost organi ne să prelucrăm unele acte şi practică meseria de şo nicie, doar în cîţiva ani, partid Orăştie, a conduce
jicoal — versităţii oultural-ştiinţiii- zate procese publice la lo normative importante, să fer de numai 4 ani, îna aşa cum alţii o lac în de rii l.T.A. Deva şi a in
i Marea ce, au fost organizate la cul de muncă al unor ce atragem într-o măsură tot inte iiind strungar. La cenii, sau ceea ca acumu spectoratului judeţean da
I.C.S.A.P., I.C.S. Alimenta tăţeni care au încălcat le mai mare în această acţiu cumpăna dintre cele două lezi să fie foarte serios şi interne.
14. In în- ra, I.G.C.B. şi la alte uni ne comisiile permanente, meserii, chemarea volanu sistematic sedimentat, ca
onferinţei gile (ca de pildă la I.C.S, pe toţi deputaţii, întregul bază pentru evoluţii con Un colectiv care culti
criitorilor tăţi cursuri de populariza Alimentara, sau la consi lui s-a dovedit mai puter vă neobosit probitatea
1 mituri re si cunoaştere a legilor, liul popular, cluburile „Si- activ obştesc cetăţenesc. In nică şi asticl tînătul s-a vingătoare. profesională se exprimă
ate iar în cartierele oraşului, derurgistul“ şi „Constructo acest mod, prin eforturi aşternut la un drum nou. Tocmai acest lucru l-a social in note maxime, atit
cit şi în comunele subur conjugate, vom conferi ac A pus cu rîvnă mina pe iacul şi-l tace loan Cri în întregul său, cit şi prin
conomică rul“), cu diferite categorii
ui bane s-au ţinut in acest tivităţii de cunoaştere a le carte şi pe volan şi ială-l şan. El a câştigat şi anul oamenii care îl formează.
i pe Px- scop, numai în perioada de cetăţeni, iar în alte u~ gislaţiei" noi valenţe edu acum in frunte. trecut locul I pe judeţ, dar Este o cinste să lucrezi
A ştiinţi- nităţi au fost puşi în dis
ele“. care a trecut din acest an, cative. — Cum a fost con la flaia Mare, în faza re intr-un asticl de colectiv.
ârtiei. peste 30 de adunări cetă cuţie tineri cu comportări cursul, tovarăşe Crişan '( publicană, a ocupat abia O poale spune cu deplină
»curs ţeneşti. în dialogul cu ma antisociale. Tot în acest ca VICTOR PEZ — Greu şi complex. Vă locul al 7-tea. Un an, un mîndrie şi premiantul loan
sele au fost înfăţişate de dru de preocupări am or secretarul daţi sec una că na aflam salt spectaculos şi con Crişan.
către jurişti şi alţi specia ganizat ia casa de cultură Comitetului executiv faţa în Iaţă promovaţii din cludent.
lişti unele prevederi de a municipiului, la clubu al Consiliului popular fazele judeţene din înlrea- Faptul că ol a venit la CORNEL ARMEANU
mare interes public, cum rile sindicatelor din Hune- municipal Hunedoara
din dra-
>; Sosea Imperativul acestor zile la sate
Partidul,
(Grădina cestuia pentru a uc/voltarea
$
social-eeonomică
ţarii“.
OOARA :
(Flaeă- (Urmare din pag. 1) neţe. Cu toate acestea nu Mîine, în holul casei de cul
cenarilor ne vom asigura necesarul tura se vîi deschide o expo
Martorul fost săpate 100) şi la C.AP. de fin. ziţie de arta a lemnului» cu
ta); Lu-
rrerii — Valea Sîngeorgiului (din Ideea vehiculată de con • Simbâtă, la Centrala mi participarea membrilor cer
actorul); 100 ha au fost prăşite ma ducerile celor patru uni nereurilor, va avea loc o cului de profil. & Citcva sec
toare de nual abia 60). dezbatere pc tema „Preocu ţii ale cooperativei „Mureşul“
raţii se- tăţi agricole nu trebuie în
cmbrle); IARBA E MARE ; nici un caz acceptată. Pa pări pentru înlocuirea reac se menţin lunii de luna prin
(Kepu- jiştea este intr-adevăr pu tivilor de Ilotaţie din import tre fruntaşe. Astfel, secţiile
.ndarmui UNDE SÎNT COSAŞII? ţină, iarba e încă mică, la uzinele de preparare“, in broderie şi confecţii seric au
Ultural); organizarea consiliului oa
Ilara — Patru din cele cinci coo dar în Călan şi în satele menilor muncii, comitetului realizat şi depăşit toţi indi
eafărul); perative agricole (excepţie aparţinătoare există multe sindicatului şi a comisiei in catorii de plan, iar unităţile
•ele din face tot C.A.P. Sîncrai) suprafeţe cu iarbă, în ju de cizmărie-eon landă şi blă
PETRI- ginerilor şi tehnicienilor. Vor nărie au cele mai bune rea
Muneito- nu-şi vor putea asigura rul blocurilor, de pildă, a participa cadre tehnice din
: Leac necesarul de fin pentru crescut iarbă mare, pe lizări la indicatorul prestări
Vluncito- iarna următoare. Aşa sus marginea şoselelor ce trec domeniul preparării mine servicii către populaţie. ®
reurilor de la toate unităţile
Bariera vacanţa, concedii, b.t.t.
BRAD : ţin factorii de conducere prin Nădăştie, Batiz şi din judeţ, o l-a depozitul de
(Steaua de la Batiz, Nădăştie, Va Strei, ca şi pe lingă calea mobilă al I.C.S.M.I. au sosit oferă şi in această perioa
ZA : A- lea Sîngeorgiului şi Strei. ferată, este multă iarbă zilele acestea numeroase pro dă numeroase posibilităţi de
ORAŞ- duse noi ; dormitoare Peli recreere. Zilnic, pleacă in
— serii- De ce ? necosită, lată de ce suge
Mireasa — Avem 170 ha fineţe, răm primăriei să organize can, Tisa, Felicla-slejar, Mi excursie 5—6 grupuri de e-
GEOA- dar iarba e mică din cau ze o zi sau două de coasă na ; camere combinate Liliac, levi ; 20 de tineri de la
Barkley za secetei şi vom obţine la care să participe perso Pelican, Olga, Secuieni; ca I.P.H. au plecat marţi pen
Casa de
: încă o fin puţin — no spunea nalul TESA de la I.V, Că mere pentru tineret Iledi, tru 8 zile in Deltă, alţi ti
opular); Georgescu Barbóni, vice lan, lucrători din comerţ, Hera; biblioteci, mobilă de neri de la Centrul de librării
ţel; CA- preşedintele C.A.P. Batiz. cooperaţie, gospodărire ş.a., bucătărie, precum şi piese pleacă mîine, pentru 3 zile,
vă (Ca- separate — fotolii, cuiere, în Maramureş, alţii sîmbătă
ViERIA : Iar inginera Letiţia Iones- care să ajute cooperativele
ILIA : cu de la C.A.P. Strei com să strîngă toată iarba. A- scaune, canapele, mese şi al la Bllea. © Cofetăria „Dacia‘%
umina); pletează : sigurarea furajelor pentru tele. © In faţa membrilor de pe Bulevardul Dr. Petru
,il, com- cercurilor tclmico-aplicative Groza, este închisă eîteva zi
(Munci- — Am cosit 5 ha cu tri slabulaţia următoare, ca şi de ia casa de cultură a fost
foi, 25 ha cu lolium şi am întreţinerea culturilor, sînt prezentată ieri expunerea le pentru renovare.
început strângerea ierbii lucrările ce pretind mobi Riu Mare-Retezat. Atelierele centrale Haţeg. Frezorul „Congresul consiliilor oame
88SS3 de pe 15 ha pajişti semă lizarea tuturor.forţelor de PctrlcA Vitionescu execută lucrări «le bună calitate si la nilor muncii — importanţa a- DOINA COJOCARU
>RES nate. Mai avem 237 ha fî- pe- raza oraşului. Călan. termen. Foto: VIRGIL ONOiu
mmm
- «i — e — * - * — o - ® — » — * o — ® — o — a — a — a — « — o — * •
i din 17
» „Răsplată" cuvenită Aveau mina trageri de produse din vagoane, pe
42, 13, care apoi le valorifica. Astfel, trei
i
8, 19, 11, a Tată a trei copii, Alexandru Coca, cam lungă... saci cu cite 50 l<g zahăr i-a vîndut '
I muncitor la întreprinderea „Vidra" lui loan Coblea, Laurenţiu Furca şi *
1 247 97« La numai 27 ani, Ilie Moldovan, loan Petra cu 100-150 lei sacul (2-3 1
din Orăştie, va lipsi de-acasă 7 ani.
I Aceasta, pentru că... într-o duminică zis „Baronul“, se poate lăuda cu un lei/kg). Oare cei trei nu şi-au dat *
a băut pînă nu şi-a mai dat seama „record“ : a fost condamnat de zece seama că zahărul vîndut la un ast- !
# ori, şase pedepse primindu-le pentru fel de preţ nu poate fi de o prove- «
ce face. In stare de ebrietate fiind, a
provocat scandal pe stradă, a acos- infracţiuni de furt. Judecătoria Deva nienţă curată ? j
* tot o femeie în vîrstâ, jignind-o şi a-
pentru I poi lovind-o. Dar, asta nu i-a ajuns. Acum regretă,
1 : Vre-
şi se va * infierbîntat de beţie, A.C., avind „aju- dar e prea tîrziu... ,
i punct I tor preţios" pe fratele său, Pascu Fapte din instanţă
Raţiilor,
rar no e Coca, s-a agăţat şi de fiul femeii, Andrei Dane, un tinăr de 19 ani, *
ii şl a- \ pe care l-au urmărit, lovindu~l pînă a fost condamnat la un an şl şase *
carac- 0 la urmă cu un briceag în spate. Du- luni închisoare pentru infracţiunea de i
sr sem- 1 pâ 40 de zile de îngrijiri medicale, ultraj contra bunelor moravuri şi tul- <
lectrice. a dispus să execute pedeapsa cea
lerat eu tînărul Constantin M. a scăpat cu mai grea - patru ani închisoare, iar burarea liniştii publice. Acum ii e !
iO km/h viaţă. Cei doi, în schimb," n-au scă- ruşine de -ce a făcut şi regretă, dar «
iperatu- I pat de rigorile legii: Alexandru Coca Tribunalul judeţean a respins re e prea tîrziu. Atunci, cînd a băut }
cuprin- cursul lui I.M.
ide, iar • a fost condamnat la 7 ani inchisoa- peste măsură la cabana „Căprioara”, 4
2« şt 25 ! re pentru tentativă la infracţiunea de Tot pentru furt — calificai în pa trebuia să se gindească mai bine la j
0 omor şl un an pentru ultraj la bune- guba avutului obştesc -, a fost con ceea ce face, nu să provoace scan-
în curs- damnat şi Octavian Mocanu, la un t
lempa- 1 le moravuri, iar Pascu Coca - la 6 dai, acostînd şi lovind oamenii pe ,
averse 0 luni închisoare pentru ultraj la bu- an şi şase luni cu execuţie prin stradă I...
¡otite şi 1 rtele moravuri. Bilanţul unor fapte muncă corectională. în calitatea sa
ce. V?n- La Consiliul popular orăşenesc Călan.
redomi- — Greu mai este să conduci atit ca sectoare... Naroo că 0 nesăbuite săvîrşite din cauza consu- de -ăcâtuş de revizie în statia C.F.R Rubrică realizată cu sprijinul
teoroleg stăm bine. . inului exagerat de alcool !... el se inrl.l.h'''*.« si C" ct>s- F------ aiurii judeţene
Horei). în birouri ! Desen de V. MIIlAlLESCU
o _ o — o _
