Page 6 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
EÉcajia juridica - condiţia asigurării unui climat nu
WMM& IIP Ei
de toate sectoarele de activitate
10',00 Telex
- !n cuvîntarea rostită de uie să creeze o atmosferă 10,05 Teteşc
tovarăşul Nicolae Ceauşescu Convorbire cu tovarăşul corectă şi să intervină pen 17,17 „Frur
lăria.
la cel de-al doilea Congres IONEL TOMA, tru a curma cea mai mică specim
al consiliilor populare ca şi preşedintele Tribunalului încercare de încălcare a en p
in şedinţa Comitetului Politic judeţean legii. tern ai
Iu! ui
executiv al C.C. al P.C.R. din — După cum se cunoaşte, 17.50 Fot ba
23 ianuarie 1981, se subli birea manifestată de publi pentru acest an, atît organe Norve
niază răspunderea organelor cul prezent, format adeseori le de justiţie cit şi organiza rille
momi
judiciare în prevenirea fap din foşti colegi de muncă ai ţia judeţeană a Asociaţiei ne dii
telor infracţionale. Ce s-a în făptuitorului, reprezentînd, am juriştilor şi-au elaborat un rcşli.
«crea
treprins în judeţul nostru ? putea spune, o a doua sanc plan cu privire la intensifica 19.50 1001 d
- Una din direcţiile acţiu ţiune aplicată acestuia. Con rea educaţiei juridice în rîn- 20,00 Telejt
nii complexe de formare a lucrarea cu alţi factori edu dul maselor. 20,25 Calau
mea *
noii conştiinţe socialiste a caţionali s-a concretizat prin — In primul rînd, aş dori 20,45 Teleci
devenit cea a educaţiei juri simpozioane, mese rotunde, să precizez că pentru acest „Mari
dice a oamenilor muncii. Este brigăzi ştiinţifice şi, cu deo an, organele de miliţie, pro ruj".
Proci u
vorbo aici de a face cunos sebită eficienţă, în cadrul curatură şi justiţie, organiza lor a i
I.Ij.P. Deva, secţia mobilă Haţeg. Echipa dc lăcătuşi confecţii condusă de Xulus So- J
cute şi înţelese dispoziţiile „Tribunei democraţiei". De ţia judeţeană a Asociaţiei ju loi lucrează comenzi pentru export de o foarte bună căli tate. 22,20 Tteleji
legole, de a se acorda . - asemenea, participarea juriş riştilor şi-au propus să-şi îm Foto : VIRGIL ONOIU
de către toţi factorii compe tilor la şedinţele consiliilor bunătăţească radical activi St?"”SSS£3
tenţi — o atenţie sporită pre- oamenilor muncii sau la adu tatea de popularizare a legi
intimpinării încălcărilor, abu nările generale din întreprin lor şi de prevenire a mani Eficienta adunării generale depinde
zurilor şi a altor factori cate deri şi instituţii a determinat festărilor antisociale. Una
creşterea spiritului de răs
tulbură liniştea publică sau pundere în aplicarea neabă din căile menite să realizeze BUCURE
dioprogran
produc atingerea unor valon tută a dispoziţiilor legale. această cerinţă o constituie Radiojurnal
morale 'i materiale funda organizarea unor acţiuni de de model cum a fost pregătită sei; 8,10 t
mentale, cum ar fi viaţa şi - Din cele expuse reiese o mai mare varietate — mai lor; 9,00 I
integritatea corporală, pro că şi în judeţul nostru s-a multe procese la faţa locu 9.05 Răspui
lor: io oo \
f
prietatea socialistă şi cea acţionat cu rezultate bune. lui, privind fapte săvîişite (Urmare din ccrg. 1) Iulian Vasiu, Petru Mang zează în adunarea gene 10.05 Inter
personală a cetăţenilor. Totuşi, am dori să faceţi şi prin acte de violenţă, sustra sînt criticaţi şi li so spune rală aplicarea noului me populari;
unele aprecieri la neajunsu gere din avutul obştesc şi nuntit modul în care co concret pentru ce. Este de canism econom ico-f in an- socialiste;
Sub îndrumarea şi cu spri rile existente încă. personal, abateri de la nor ştî 11,05
jinul permanent al Biroului mele de convieţuire socială, muniştii Marinei Andrioni, 1 . sine înţeles că o ase eiar. Raportul prezentat nterilor; \l
Comitetului judeţean de - Fără îndoială, cu toate de la liniştea şi ordinea pu llie Basafabă, Antonie O- menea prezentare a fapte are un caracter tehnicist, cal-instruiri
van premiei
partid, al celor municipale şi realizările obţinute, in activi blică; in rîndul tineretului brejan, Mireea Vlăiconi, lor prin prisma muncii co se reiau şi se prezintă Buletin de
orăşeneşti, organele de mili tatea de prevenire a infrac vom iniţia acţiuni cu carac Liviu Modula, Remus Ianc muniştilor a creat atmos multe cifre, fără a se vorbi comoara fi
ţie, procuratură şi justiţie, cei ţiunilor mai există neîmpli- ter de dialog referitor la dis si mulţi alţii îşi desfăşoa fera unei dezbateri vii, in despre munca comuniştilor, 12,20 Ori/iOi
ră activitatea, Li s-a spus
I>e Ia 1 Ui
lalţi jurişti membri ai Aso niri, aspecte de formalism şi poziţiile legale privind drep comuniştilor ceea ce fac teresante, eficiente. despre contribuţia pe care invitaţilor;
lipsă de eficienţă. Aş aminti
ciaţiei juriştilor, au acţionot tul familiei, dreptul mun Există însă in oraşul Ha aceştia şi-au adus-o în nai; 16,25
cu mai multă eficienţă pen in primul rînd lipsa conlu ci şi la alte norme de bine sau mai puţin bine ţeg şi cî le va organizaţii de soluţionarea problemelor nomice; 1<
tr&ri realis
tru continua îmbunătăţire a crării sistematice cu alţi fac largă aplicabilitate. Ne pro în folosirea timpului de partid in care materialele puse in dezbatere. într-o rile noastr'
stării legalităţii din judeţul tori. Apoi se face în conti punem să avem o prezenţă altă adunare a organiza medicului;
nostru. Pornind de la studie nuare simţită nevoia de a se mai activă în comune şi la ţiei de bază s-a analizat ştiri: 1.7,05
I7,:i0 Hora
efeciua o educaţie juridică
rea situaţiei concrete, respec sistematică tineretului. sate, pentru a face mai bine VIATA DE PARTID activitatea pentru educa 18,00 Fot ba
tiv de la natura abaterilor şi - Am dori să vă referiţi şi cunoscute o seamă de acte rea tineretului in spiritul Norvegia,
Campion ati
infracţiunilor mai frecvente şi ia rolul opiniei publice în normative privind munca in eticii şi echităţii socialiste. Transmisiu
de la cunoaşterea localităţi formarea unei conştiinţe ce agricultură şi zootehnie. lucru. De asemenea, în pentru şedinţele de birou Şi de această dală rapor Bucureşti ;
lor şi mediilor îrv care aces tăţeneşti. Socotim de asemenea că cadrul organizaţiei de ba sau adunările generale se tul nu consemnează nici spiritul le«
tul
rapsoz
întocmesc superficial, fără
tea au avut loc, activitatea - In procesul formării con este necesară o mai strin- ză din sectorul preparare referiri concrete la activi cei puţin numele vreunui clenţc son<
de prevenire s-a desfăşura! ştiinţei juridice socialiste, un să conlucrare cu ceilalţi subproduse de la abator, corn unist. intr-o oră
conform unor planuri mai ju- rol deosebit îi revine opiniei factori educaţionali, din materialul prezentat în a- tatea oamenilor, la modul La organizaţia de bază muzicale t
viata 44 de
dcios întocmite. Ne-a pre publice. Adeseori acest as domeniul invăţămîntului şi clunarea generală din luna în care comuniştii îşi în de la Şantierul III sînt, Non stop
ocupat in cea mai mare mă pect este insă tratat într-un culturii, din organizaţiile de aprilie a.c privind reali deplinesc obligaţiile ce le de asemenea, cazuri cînd
a
sură formarea unor opinii de mod oarecum simplist, opinia sindicat, femei şi tineret. zarea sarcinilor economice revin. La organizaţia de unele materiale pentru a- B3P'~ *Z£!8&
r
masă împotriva acelora - Numai prin conjugarea e- spun. lucrurilor pe nume. bază de la S.G.C.L., de e- dunăTile generale se fac în o m
publică fiind rezumată fie forturilor tuturor factorilor xemplu, analize privind
ce-i drept, puţini la număr - la Intervenţia directă a pu putem realiza ridicarea con Raportul dă numeroase e- realizarea sarcinilor eco grabă. Şi ca o consecinţă
care, prin faptele lor şi-au blicului contra unei persoane tinuă a conştiinţei juridice a xemple de comunişti. Va a acestui fapt unele adu
DEVA: C
încălcat cele mai elementare pe-cale să săvîrşească o a- oamenilor muncii — condiţie ier Dumbravă, Constantin nomice se fac multe. E un nări nu sint eficiente. tria); Cu
îndatoriri cetăţeneşti. batere, fie la dezaprobarea a asigurării unui climat de Tănase, Ioan Mihăiasă, Ion lucru bun. Materialele ce Aşa cum s-a reliefat cu (Arta): Să)
Un efect deosebit l-a avut pe care cetăţenii o manifes legalitate în toate sectoare Gheorghiţă sint lăudaţi şi se prezintă însă, uneori prilejul recentului control de vară);
sint departe de a face o
judecarea unor procese la tă la adresa autorului unor le vieţii economice şi sociale. ii se spune de ce; alţii, analiză temeinică a activi efectuat de către un co lancu ./ian
căra); Pe
faţa locului, in localităţi şi acte cu caracter infracţionol. cum sînt Tiberiu Groşan, lectiv al Comitetului jude A? "'■do.
unităţi economice, dezapro- Opinia publică poate şi tre- VASILE PĂTAN Nicolae Fulea, Ion Stega, tăţii organizaţiei de bază, Acţiunea i'
a comuniştilor, de a-i pune ţean I-Iuncdoara al P.C.R., (Arta) ; Ta
pe aceştia să reflecte asu va trebui ca şi la nivelul ti ci (Consti
dar râm în
/ na de vâri
Concursul nostru întrecerea fasonaforllor mecanici pra propriei lor activităţi, organelor şi organizaţiilor Omul şi fir
în februarie a.c., se exa de partid din oraşul Haţeg (Unirea): 1
în zona lacului Cinciş, în punctul Izvoarele, a avut loc minează realizarea sarci să se manifeste un spor de mc (7 Noi<
concursul fasonatorilor mecanici, faza pe I.F.E.T. Deva. vintul (R
Din cei peste 700 de fasona tori din cadrul întreprinderii, nilor de plan intr-una din exigenţă faţă de pregăti PENI: Dor
s-au calificat la această fază :i5, care şi-au disputat intîie- WiJko (Cui
tatca intr-o foarte bună organizare asigurată de către şedinţele biroului organi rea şi desfăşurarea adună de catifea
S.F.E. Hunedoara. zaţiei de bază. în informa rilor generale, analizarea VULCAN:
tea mea (
Heimpaduriri Peşti, de la capătul lacului Cinciş, precum şi in poligon, la rea prezentată se face a- problemelor prin prisma ma torul (M
La proba de doborlrc, organizată in punctul Valea de
probele dc îndeminnre şi precizie, pe primul loc s-a situat buz de cifre. Nu se spune muncii şi vieţii de partid, N EA: Secr
(Minorul);
în Munţii Orăstiei Nicolae Boboc, de la S.F.E. Haţeg, care a mai cîşligat de însă nici cel puţin un cu- a activităţii comuniştilor. cea de ari
două ori acest concurs şi va participa Ut faza pe ţară ce resc); ANI
va avea ioc la Piatra Neamţ. vint despre activitatea or Aceasta este o cerinţă de popas (Mu:
Anotimp de vîrf în ocupările silvicultorilor j Pe locurile doi şi trei s-au clasat Ioan Niţoiu, de la CÂNI: Pru
toate sectoarele de acti de aici, refacerile şi sub- j S.F.E. Hunedoara, respectiv Ioan Botlnar, de la S.F.E. ganizaţiei de bază, a co deosebită însemnătate, fi- ardelenii
vitate, primăvara este stituirea de arborele slab i muniştilor in acest sens. rească şi pe deplin reali BRAD: Po
prilej al renaşterii, al productive. Calitatea lu- i’ Cimpu Iul Neag. în luna martie se anali- zabilă 1 (Steaua roş
continuităţii. Iată şi aici. crărilor ce se execută I ZA: Luca
în raza ocolului silvic O- este asigurată prin exis- ţ norul): O
ră.ştie, pregătită temeinic, tenţa teb. ică permanen- t mult visată
campania de împăduriri tă acordată de persona- / nor produse fizice supli mentului solemn. A parti- tre atributele ce caracteri ţa şi ca
|
s-a desfăşurat in bune lui silvic de teren din i BRAD mentare, la realizarea unei cipat activul U.T.C. din li zează colectivul unităţii nr. Adio, dar
condiţii. rîndul căruia se remar- 1 producţii marfă de 150 000 cee şi şcoli. 106 — „Cadouri" a I.C.S.M., (Grădina d-
Suprafeţele destinate că brigadierul silvic Mi- } lei şi depăşirea producţiei El Dialogul pe aceeaşi condus de comunista Vero- GIU-BAl: :
plantării au fost cartate bai Pascu. i a Prin eforturi unite. Pe nete cu 3,5 ia sută. scenă — care menţine în nica Dan. nile r-11 (C
staţionai încă din toam Concomitent cu lucră- ţ lăcătuşul Toma Tomodan şi E Un reuşit colocviu de activitate permanentă for ^ Peste 200 kg lină in HAŢEG: L
na anului trecut, iar pînă rile de împăduriri s-au < pe electricianul Aurel Stin istorie. Colocviul de istorie maţiile artistice din unită plus faţă de plan. Această fricii (Pope
in prezent s-a asigurat executat şi lucrări în } gă, de la U.U.M.R. Cri şei or, cu tema „P.C.R. - 60 de ţile şi instituţiile oraşului realizare a sectorului zoo dc baloane*
sortimentul de specii pre pepiniera Cucuiş, unde ţ i-am găsit executînd piese ani de lupte şi izbînzi", Brad — a adus în întrecere, tehnic al C.A.P. Brad este vară); BRA
văzut în formulele de îm s-a încheiat acţiunea dc 1 de___ himb şi rebobinări susţinut la mina Ţebea de îri sala cinematografului rodul muncii făcută cu dra mă; CALA’
pădurire, puieţii fiind plantare, pe o suprafaţă / metcilo-electrice. Făcînd un profesoarele Rodica Cris- „Steaua roşie“, artiştii a- goste pentru animale de vom vedea
transportaţi şi depozitaţi de 240 mp, a puieţilor şi l scurt bilanţ al ultimelor tea şi Olga Şerbânescu, matori de la I.C.S.M. si către Dumitru şi Veturia tură); SIM
pe şantiere, la gheţării. cea de pregătire, în so- l rea'izâri ale secţiei I, con iovan şi Dorel Gliilea. rizontal (Mi
„Cu tot timpul nefavo larii, a paturilor nutriti- i siderăm demne de con ¡3 Prim-ajutor. Comitetul miliard (Gr
rabil — ne spunea Du ve semănate cu molid şi î semnat : realizarea cu trei orăşenesc de Cruce roşie, ILTA: Drep
mitru Şuluţiu, inginerul larice. în acelaşi timp zile mai devreme a unui sub directa coordonare a (l,u mina).
şef al ocolului, — lucră s-au finalizat, pe o su extractor electromagnetic spitalului, a iniţiat acţiu
rile de plantaţie au de prafaţă de 24 ari semă- , pentru bandă de 800 mm, nea de instruire pentru a-
curs într-un ritm cores naţi cu molid şi larice, ţ economii de materiale, me s-a bucurat de o participa cooperativa „Moţul", într-o cordare de prim-ajutor
punzător datorită măsuri lucrările de repicaj, în i tal, combustibil şi energie re numeroasă, precum şi merituoasă participare. populaţiei. Este cuprins în f'K
lor de organizare a mun vederea asigurării mate- 1 în valoare de 50 000 lei, dezbateri interesante. SS Depăşirea sarcinilor ia această instruire întreg
cii luate de către Ioan rial''lui săditor necesar * depăşirea normei cu 12 la m Calitatea de membru export. Sub deviza „Mai personalul muncitor de la Timpul
Miuţă, Mihai Opriţa şi împăduririlor din anii J sută. a! U.T.C. Tema a 8-a a mult şi de calitate superi I. M. Barza, I. M. Ţebea, ¡tina dc 3 Ş
ioan Teodorescu, condu- viitori“. ţ ts „Colectiv model de oară", sectorul condus de U.U.M.R. Crişcior, Autoba me frumoaţ.
căto ii formaţiilor de lu Deci, silvicultorii din l muncă şi viaţă comunistă". „Şcolii politice U.T.C. de maistrul comunist Nicolae ză şi Oficiul P.T.Tc. variabil duŢ
rest
senin..
pregătire a cadrelor", care
cru. Lucrările de împă zona Orăstiei au termi- ? Iniţiativa aparţine sectoru funcţionează la nivelul co Ştefan, de la secţia de ia Servicii pentru popu moderat din
duriri s-au executat atît nat la timp si în condi- } lui fruntaş Musariu IJ de la mitetului orăşenesc al mobilă şi-a depăşit pe cinci laţie. Cooperativa „Moţul" Temperatur
cuprinsă in.
in suprafeţele rămase ţii optime o etapă a bă I.M. Barza, ale cărui echi U.T.C., a dezbătut formele luni ale acestui an sarci a deschis zilele acestea o de, iar cct
goale după exploatarea tăliei pentru asigurarea pe conduse de comuniştii şi metodele folosite de or nile la export cu 4 la sută. secţie de prestări servicii. 27 şi 32 gr
masei lemnoase, cit şi în „aurului verde“ al ţării. . jban Groza, Al. Râşcău şi ganele şi organizaţiile a Magazin model. Ser Este vorba despre unitatea
La munţi;
cor jletarea rezervaţiilor însă munca aceasta con- ţ ’ ieodor Circu şi-au adus o U.T.C. pentru pregătirea şi vire / ireproşabilă, respect de reparat şi curăţat pă Cer tem por
naturale. Au fost planta tinuă, ea este fără răgaz, 1 contribuţie substanţială la primirea tinerilor în orga pentru cumpărători, pre lării din strada Lenin, 6. amiaza,
te pe raza ocolului nos în tot timpul anului. ? obţinerea m această lur\p nizaţie şi semnificaţia po ocupare pentru aprovizio dea averse
ţite de desr
tru, în total, 1.36 hectare. (Mioara Iliescu, 8.T.L. O- 1 de către întreprindere a u- litică a semnării angaja- nare - sînt doar cîteva din E. ŞINA (Meteorolog
De asemenea, sîht în pre- rustic). I ruliu Vras,
L
i