Page 62 - Drumul_socialismului_1981_06
P. 62
Pag. 2
»RUMUL SOCIALISMUL!
1 MTMPINAREA GONSBESULUI CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII m^tamaaa
îTelevi
Succes deplin Conferinţei judeţene Delegaţi I® înaltul fnmm muncitoresc 16,00 Telex
10,05—16,30 TelC
10,30 Emisiune
' {Urmare din pag. 1) întreaga activitate econo- ol poporului, revoluţionar cu germană
mlco-socială a întreprinderi tezător şi patriot înflăcărat Maistrui şef de complex 18.25 Tragerea
18,35 t-a voiai
lor. Totodată, îşi vor asuma pentru starea de mal bine şi ne pentru
Reprezentanţii oamenilor angajamente mobilizatoare de progres ale naţiunii — rti auto
muncii din judeţ — mineri, de a înfăptui neabătut pre participanţii la Conferinţa ju Descendent ilinlr-o ict- — a iost repartizat In sub deosebi maiştri electrome 18.50 1001 de s<
li),00 Telejurnal
siderurgişti, constructori, e- milie dc mineri, In eroicul teran. canici, âvînd în vedere 10.25 Actualitait
vederile de plan din acest deţeană vor exprima ade
nergeticieni, chimişti, fores prim an al noului cincinal, ziunea unanimă a celor pe oraş minier Lupe ni, Teodor Şi-a făcut întotdeauna da complexitatea lor tehnică şt mică
Boncalo s-a apropiat de mi
tieri, din activitatea de trans care-i reprezintă la acest fo toria cu conştiinciozitate, a valoarea tor materială — 10.50 Dosarele
propunerile şl măsurile ce vor
Condiţia
port, construcţii de maşini, fi adoptate la cel de al doi rum muncitoresc la propu nă ceva mai tîrziu, primii căutat mereu să înveţe, să Teodor Boncalo a iost ales (partea a
circulaţia mărfurilor şi finan ani în meserie iăcîndu-i ca ştie mai mult, să afle taina printre primii. Nu t-a Iost 20.25 Film ar tis
lea Congres a! consiliilor oa nerea ca tovarăşul Nicolae
ţoa lui TIn
ţe — vor face propuneri, în menilor muncii, indicaţiile se lăcătuş de suprafaţă. Buna tuturor utilajelor miniere, uşor să înveţe şi mineritul, JPTemicra
Ceauşescu să fie réinvestit în
numele tovarăşilor din colec sa pregătire, pasiunea In să Ie repare repede şi bi să învc(e conducerea com dueţie a
cretarului general al partiînalta funcţie de preşedinte
tivele în care muncesc, pen dului, tovarăşul Nicolae al Consiliului Naţional ai muncă, dorinţa auloperfcc- ne. în 1078, cînd s-a pus plexului. Jn acest an, în americane
Ceauşescu.
tru îmbunătăţirea continuă a Oamenilor Muncii - garan (ionării i-au permis reco problema ca marile com primele cinci luni şi jumă 21,40 imn penti
patriei, Sj
activităţii, lărgirea şi adînci- Dind glas sentimentelor de mandarea pentru a urma plexe mecanizate da ex tate, brigada pc care o con poezie ţii
ţia sigură a dezvoltării multi
rea democraţiei muncitoreşti laterale a patriei, a prospeşcoala de maiştri, tot din ploatare a cărbunilor să tie duce în cadrul sectorului temperanâ
profundă stimă şl recunoştin
în toate unităţile, creşterea ţă faţă. de tovarăşul Nlcoloe rităţii şi fericirii întregului oraşul Lupeni. De-acum, încredinţate celor mai buni IV at minei Lupeni a extras 22,05 Telejurnal
Ceauşescu — cel mai Iubit fiu
rolului conducerii colective în popor. maistru iiind — în anul 1071 meseriaşi al minei — în peste pian mai mult de W<™«rS8SS8iW
6000 tone dc cărbune coc- !
sificabil. ; I IE ADU
Bine pregătit profesional, j
Propuneri pentru slăpînit continuu dc nc- BUCUREŞTI
odihnă şi de dorinţa lucru dioprogramul c
îmbunătăţirea lui făcut cu .cap, pînă ta Radiojurnal;
presei ; 8,10 Ci
capăt, promotor perseverent
al noului, al progresului în diilor; 9,00 Bul
9.05 Răspundea
activităţii abatajul de cărbune, Teo lor ; 10,00 Bule
» dor Boncalo se bucură de 10.05 Atlas fol*
Ştiinţa si viaţi
stima şi aprecierea ortaci pul 5 T; li,0(
FLOR1AN GIURCA, întreprinderea noastră, lor, a celor din jur. Pen ştiri; li,05 CSr
m a i s t r u principal la scop m care ar fi nece tru meritele sale în muncă, rcştl; 11,20 /
radio-tv. ; 11,35
oţelăria electrică nr. 1 sară dotarea atelierului pentru maturitatea sa poli citate; ."‘,00
din c a d r ul C.S. Hu ' ele seulărie cu eîteva ma- tică şt echilibrul moral ce ştiri; 12,05 lle\
nedoara : „De cui ind a şini-unelte de înaltă pro şt l-a impus, Teodor Bon l;i a artistului
Dc la 1 la 3
intrat în producţie la o- ductivitate“. calo a iost distins cu dent-ciub; 16,
ţelăria noastră o moder FERDINAND HERŢEG, înaltul titlu dc Brou al nai; 10,20 COO
nă instalaţie de tratare a lăcătuş, secţia a Il-a fur Muncii Socialiste, iar pro nomice; 10,10 /
10,55 Sfatul ine
oţelului în oala de tur nale, din cadrul I.V. Că punerea tăcută recent in a- Buletin de ştir
nare, cu decarburare a- lău : „întrucît noi, cei din dunarea generată a oame strune, ecleraj
vansată, cu ajutorul că atelierul de întreţinere, nilor muncit de Ia LM. Lu dii populare
vioară; 17,1.5
reia se obţin oţeluri cu ne ocupăm mai mult de peni de a candida ' /icniru 17,50 Portativu
caracteristici superioare, remedierea defecţiunilor Consiliul Nafional al Oa 18,00 Orele seri
în condiţiile reducerii de la furnalul nr. 3, ne- menilor Muncii, la apropia tru patrie; 20,
consumului de aliaje şi maiavind timp să facem, tul torum al dusei noastre folcloric; 20,15
conomică; 20,4 î
de energie electrică. Dar aşa cum ar trebui, mun Hîu Mare-Ketezat — atelierele centrale Haţeg. Inginerul Carol Sovarschi, Îm muncitoare, s-a bucura! de norc; 22,00 O j
pentru ca această instala că de întreţinere, propun preună cu echipa tic confecţii metalice, executa o instalaţie Ue betonare pentru galeria adeziunea deplină a tuturor ' 23,00—3,00 Non
Foto: VIRGIL ONQIU
principală fie ailucţlune.
cal nocturn.
ţie să folosească efectiv, ca la viitoarele obiective cclor prezenţi. TIMIŞOARA:
cu maximă eficienţă, in siderurgice de pe platfor mafiile zilei: '
scopul pentru care a fost ma I.V. Călan să nu se ta tea in inc
întîmpinarea
concepută, propun [acto mai preia nici o lucrare CU PLĂNUI, 15 000 TONE FONTA C.O.M. — Roşii
rilor de conducere din neterminată sau cu de SEMESTRIAL Realizări deosebite Io producţie PESTE PLAN mozi ai cîntt
combinat să ia măsuri de fecţiuni — de proiectare, ÎNDEPLINIT iar ; 18,45 An
aprovizionare ritmică şi de construcţie, de montaj Printr-o temeinică or Cînd începe pe
19.
lumină ?;
in cantităţi corespunză —, asigurînd din start bu O a m e n i i muncii din ganizare a lucrului pe pentru caset<
19,30—20,00 în ti
toare cu argon“. nul mers a-1 noilor agre economia judeţului a- fractura“ Baru, întreprin cărbune extras în ultimul f o r m a ţ i i şi schimburi, telc : din spe<
IULIAN MIC, între gate siderurgice“. cumulează lună de lu derea de morărit şi pa schimb ai zilei de ieri, ei prin utilizarea raţională, nei lirice timi
prinderea mecanică O- SILVIU THIRTEU, şe nă importante rezulta nificaţie Deva. au ridicat sporul de pro la capacitate, a agrega net plastic. O
ducţie obţinut de la în
răştie : „Colectivul atelie ful Autobazei Orâştie, »lin te în producţie. Pînă ieri CREŞTE PRODUCŢIA ceputul anului Ia peste telor şi instalaţiilor şi ră la Teatrul
Arad.
rului de seulărie este pre cadrul I.T.A. Deva : ,,în dimineaţă, un număr de DE CĂRBUNE 18 000 tone — ceea ce în prin respectarea strictă a
ocupat de scurtarea ciclu scopul reducerii staţionă 20 unităţi industriale din COCSIFICABIL tehnologiilor de elabora
rilor de fabricaţie, prin rii mijloacelor auto în judeţ au îndeplinit pianul seamnă îndeplinirea şi re, furnaliştii de Ia Com
aplicarea unor noi tehno semestrial la producţia Minerii de ia Bărbă- depăşirea angajamentului binatul siderurgic Hune
logii, care să conducă la reparaţii şi al îmbunătă marfă, livrînd suplimen teni, situaţi pe primul loc anual. Ceilalţi indicatori
DE* \ • Sacrii
creşterea productivităţii ţirii coeficientului de uti tar economiei naţionale pe ţară în întrecerea so i-au depăşit după cum doara au realizat supli goste (Patria)
de
mentar
prevederilor
muncii. Mă gîndese că lizare a parcului auto, apreciabile cantităţi de cialistă dintre unităţile urmează: cu 1,9 ia sută plan, de la începutul anu inima ţării (
am putea reduce aprovi propun identificarea po produse fizice. între a- clin industria cărbunelui, producţia netă, cu 8,9 ia odată un călă
zionarea cu anumite pie sibilităţilor de retribuire ceste unităţi se numără sută lucrările de pregătiri lui şi pînă Ia zi, mai mult de vară); IV
se de schimb de la unii în acord global şi a lu C.T.E. Mintia, I.M. Hune pe cele cinci luni ale a- şi deschideri, cu 8,4 ia de 45 000 tone de fontă, îmi sare ţan
ra);
Capcana
furnizori din ţară, că crătorilor din atelierele doara, „Marmura“ Sime- nului, au obţinut un nou sută productivitatea mun din care peste 15 000 to (Siilerurgistul)
le-am putea asimila în de reparaţii“. ria, I.P.I.C.C.F. Deva, „Re- succes. Cu cantitatea de cii. ne de fontă cenuşie. ştie mai mult
mina palidă
seriile I-II (Ci
PETROŞANI:
vulpi (Unirea)
colului XX (7
LA ZI ÏN AGRICULTURĂ : | întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor, pregătirea secerişului ; Cascadorul Hc
mica);
lupen
şi extratereştr
De moartea r
întreaga activitate dc pre portantă campanie. In total znţi pe ICI ava
Asigurarea bazei furajere - cerinţă de prim ordin gătire şi desfăşurare a cam Gafa pentru s-au organizat 5 formaţii care resc); VULCA
vară
vor lucra Ia recoltarea orzu
are
dc
paniei
agricole
fiara — seriile
drept scop stringerea la timp lui şi griului — patru ta C.A.V. fârul); BONE/
şi fără pierderi a recoltei ele şi una la l.A.S. — fiecare a- rele din Wilh
dezvoltarea zootehniei orz şi griti, eliberarea operati seceriş vind stabilită suprafaţa pe PETRI EA: Lat
vă a terenului de paie, execu care o are de secerat, norma citorcsc); ANI)
tarea arăturilor, pregătirea pa zilnică pe combină şi pe for împotriva irit
toate resursele de produ tului germinativ şi îusăminţa- tie programul de organizare şi maţie, timpul — adică numă resc) ; URICj
desfăşurare a campaniei agri
rul dc zile — in care trebuie
In perioada de stabulaţie 1980—1981 deficitul de cere a furajelor, să se a- rea culturilor duble. In Con cole dc vară, a ţinut să subli să încheie stringerea recoltei. aurului : (7
siliul unic agroindustrial Deva
Lovi
BRAD
furaje s-a ridicat la nivel de judeţ la peste 18 000 sigure la fîn şi un surplus au fost luate măsuri ca întrea nieze că toate cele 23 combi O singură problemă este to ring (Steaua r
tone si pentru procurarea finului s-au cheltuit mili de 10 la sută ; ga activitate să se desfăşoa ne şi 19 prese de balotat, din tuşi nerezolvată. Din cele l" TIE : Vagabor
dotare au fost reparate, Iar in
oane de lei. Pentru a nu se mai repeta o astfel de ® pentru efectivele de re in bune condiţiuni, ea toa aceste zile se va face revizia. tone de sîrtnă necesară la ba le I-II (Patrii
lotaren paielor, nu există nici
din tren (Plac
te maşinile şi utilajele să fie
situaţie este necesar să fie luate de pe acum toate ovine să se asigure frun folosite cu randament sporit, Au fost pregătite atelierele de măcar un Kilogram. G1U-BAI: Ane!
măsurile de valorificare a tuturor resurselor; fiecare zare care să acopere cel iar recolta să ajungă cît mai depanare şi 8-an stabilit oa Au fost constituite forma cultură); HA
dată la Venct
unitate agricolă socialistă avînd obligaţia să-şi asi puţin 30 la sută din nece grabnic în hambare şi să fie menii care vor lucra pe com ţiile de arat, pregătit teren şi BRAZI: Ultim
bine şi prese, la arat, pregă
semănat — in total ti — care
gure întreg necesarul de furaje atît cantitativ, cît sarul de fibroase ; însămînţate în cel mai scurt tirea terenului şi semănat, pre vor avea o productivitate me dragoste — s
timp posibil toate suprafeţele
şi sortimental de care are nevoie in stabulaţia 1981— ® după recoltarea păioa- destinate culturilor succesive. cum şi cei care răspund de die zilnică estimată Ia 30 ha CĂLANî Pe .
teren arat. pregătit si semă
1982 la toate speciile de an imale. în acest scop. Direc selor să se reţină acele su Inginerul Inocenţii! Tetea, întreţinerea şi buna funcţio nau lui — seriile
cultură); mm
executiv
ţia generală pentru agricultură si industrie alimenta prafeţe care prin cosirea membru al biroului directorul nare a combinelor, a întregu- (Mureşul); ili
unic,
lui pare de maşini şi utilaje
al
consiliului
ră recomandă : miriştei asigură o produc S.M.A., x>un/ndu-ne la dispozi- agricole angajat in această im- N. BADIU i microfon (Lui
ţie bună de nutreţ ; LART: Studen
rul şi cartofii
« în scopul asigurării u-
« să se recolteze toate e să fie organizate ta nor cantităţi îndestulătoa
fîneţele naturale proprie bere de recoltare a finu re de suculente, toate uni
tatea unităţilor agricole ; lui de pc. fîneţele de deal tăţile agricole să însămân IVREM
o să fie recoltate pentru şi munte, din golurile de ţeze, imediat după recol
fin toate pajiştile semăna tarea orzului îndeosebi şi a Timpul prot
te şi puse la dispoziţie u- RECOMANDĂRI griului suprafeţe mult mai ziua de 19 iun
nităţilor agricole de către ALE DIRECŢIEI mari decît cele stabilite, mea va fi im
consiliile populare ; GENERALE PENTRU cu porumb pentru siloz în ceroasă cu ce
noros. Vor oă<
® pentru producerea de AGRICULTURA amestec cu floarea-soare- verso de ploa
fin să se reţină din păşuni lui. descărcări elf
cantitatea de
acele suprafeţe care se pre pădure puse la dispoziţie • întreaga cantitate de ®rc va depăşi
tează pentru recoltare şi de ocoalele silvice, precum colete de la sfecla de zahăr tul va sufla n
producerea de fin natu- şi a suprafeţelor din zona şi de Ia cea furajeră să nele intensific
re de 40—50 i
r. 1 ; comunelor necooperativiza fie strînsă şi însilozată ; Temperatura :
v toate unităţile să orga te pe care io oferă consi © întreaga producţie de cuprinsă între
de, iar cea mr
nizeze formaţii pentru co liile populare. Asemenea sfeclă furajeră să fie însi- şi 22 de grad
situl finului de pe zona acţiuni trebuie organizate lozaiă în cele mai bune I.a munte, \
drumurilor naţionale, jude la nivelul unităţilor agri condiţii ; bilă cu cer yr
dea averse de
ţene, comunale şl de inte cole socialiste, al comune • întreaga producţie de tul va suila I
res local, de pe diguri si lor şi consiliilor unice a- paie de orz şi grîu, pleava Secţia de mecanizare sC.A.P. Şoiinuş. Toate combinele Gloria — ( ’ 1 2 au fost repa Ie dc »0—90 V
canale dc irigaţii de pe groindusiriale ; vor fi adunate şi depozita rate şi revizuite şi sint gata pentru a intra in lanuri, la seceriş. relog (ie servi
eenco).
zona căilor ferate ele.; * punîndu-se in valoare te cu cea mai mare grijă.